2,897 matches
-
patru reprezentări în care este orientat spre lună pecetea lui Radu Mihnea, pe un document din 1623; sigiliul lui Radu Vodă Șerban, din 1604 și pe stema Țării Românești în "Învățături pentru toate zilele", din 1642. Pe stema principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1604 și pe stema Țării Românești în "Învățături pentru toate zilele", din 1642. Pe stema principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară, cucul este cel mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar sufletul-pasăre este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie rea"; "Cuculean cu pana neagră / Cântă-n codru să s-aleagă, / Să s-aleagă la voinici / Care-or mai vara pe-aici. Că eu știu că n-oi vara, / Mi-a cântat cucul toamna"; Cântă, cuce, limba-ți pice, / Corbii carnea ț-o mănânce, / Că bine mi-ai cântat mie / Să-mi trăiesc fără soție, / Să lucru fără simbrie!"284 În creația populară, cucul apare antropomorfizat ca argat, îndrăgostit de o fată de împărat, slugă, ca tâlhar care fură caii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai povestește cum, la o oră după moartea regelui, a eșuat o balenă pe plaja din Dover, o stea căzătoare a trecut peste Whitehall, iar un bărbat, care a afirmat că regele a meritat să moară, a fost atacat de corbi și și-a pierdut vederea. În timpul ceremoniei de înmormântare, de pe data de 6 februarie, deși era o zi frumoasă, vremea s-a stricat brusc, începând să ningă. Catifeaua neagră care îmbrăca sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pregătit masă de către Pronia Divină și omul lui Dumnezeu a mâncat și s-a săturat stând printre fiarele sălbatice. Tot așa a fost hrănit și Ilie, cât timp a stat ascuns: fiind urmărit, acesta primea hrană în pustie, de la corbii cărora Domnul le poruncise aceasta.” Sf. Grigorie de Nyssa ne îndeamnă să mulțumim lui Dumnezeu pentru pâinea noastră cea de toate zilele și să păstrăm în toate măsură, după porunca despătimirii, ceea ce înseamnă, de fapt, a nu duce lipsă de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să bea lapte acru. De săgetătură: să opărești brânză, să pui la rană. Când turbează omul: fiere de porc pe gură să bea. De asurzire: fiere de iepure cu lapte de femeie sa pice (picure) În ureche, sau fiere de corb cu lapte de femeie să pice În ureche. Când te mănâncă ochii: șofran și trandafir pisat ca făina să pui la ochi. De durere de grumaz: caută scorțișoară și umbir (imbir) trei dramuri (3,18 g) să le pisezi toate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ale trenurilor rapide excremente de leu pentru a speria animalele din păduri și a nu le lăsa să se mai expună accidentelor feroviare. Experimentul are mare succes, această farsă informațională fiind mult mai ieftină decât barierele fizice de protecție. Și corbul utilizează un șiretlic pentru a-și ademeni prada, apelând la o simulare a trăirii ultimelor clipe, prin zbateri specifice și sunete impresionante, până la apropierea vânatului, când declanșează atacul decisiv. Exemplele pot continua cu diverse moduri de apărare sau de atac
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada Pușchin nr. 48, administrația la M. Lupescu sau T. Popovici - Zorleni - Tutova. Tipografia la Bârlad dar și la Chișinău, strada Pușchin 48 - T. Pamfile fiind în capitala Basarabiei ca agent c ultural. În perioada 1908
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Take Ianke și Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului... ...” Îi admiram înfățișarea impunătoare, fruntea l ată, părul negru ca pana corbului în tinerețe, mustățile groase și neajustate, pe care le numeam vrăbioi. Îmbrăcat modest, nu‐i plăcea să fie subiectul discuțiilor. Era ca o a pă care, cu cât este mai profundă, cu atât e mai liniștită. Cunoștea ca nimeni altul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de studii, confruntările cu militanții de dreapta, sunt evocate câteva figuri din lumea literară (Magda Isanos, George Ivașcu), reuniunile cvasimondene/cvasipolitice, „ceaiurile” uteciste. Romanul Cinema Splendid (I-II, 1978-1981), care împreună cu alte două, proiectate cu titlurile Cocoșul de vânt și Corbii demenți, ar fi trebuit să alcătuiască o trilogie, pare o demonstrație de scriitură scăpată de sub control, excesiv digresivă, cu ținta pe dispunerea galopantă a pledoariei, fără vreo preocupare pentru construcția personajelor. Stilul magistratului nu se acomodează nici acum exigențelor scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
poate recomanda în cazul în care drogurile au fost testate pe iepuri atunci pacientul ar trebui să consume morcovi și iarbă, deoarece medicamentul se asimilează și prin legarea de anumite principii active din mîncare. Un proverb Românesc spune că un corb la alt corb nu scoate ochii, adică nu se luptă un doctor cu un alt doctor, de aici lipsa de progres în domeniu științei medicale, fiecare om în halat alb caută să acopere prin ignoranța sa găurile în medicina alopată
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cazul în care drogurile au fost testate pe iepuri atunci pacientul ar trebui să consume morcovi și iarbă, deoarece medicamentul se asimilează și prin legarea de anumite principii active din mîncare. Un proverb Românesc spune că un corb la alt corb nu scoate ochii, adică nu se luptă un doctor cu un alt doctor, de aici lipsa de progres în domeniu științei medicale, fiecare om în halat alb caută să acopere prin ignoranța sa găurile în medicina alopată. Nu au avut
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
eu am talia 1,68, el era cu vreo 2-3 centimetri, poate și patru, mai scurt, avea o musculatură herculeană, piciorul la scobitura talpei era plin (Platfuss, cum zice neamțul), însă nu-l jena deloc la mers. Păr negru ca corbul, fața, un brun alb. Pălăria lui favorită era semi-joben, mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos, și mai totdeauna gînditor. Somnul îi era neregulat, aci citea de cu seară până răsărea soarele, aci dormea de cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
urmărit direcția privirii. Într-o zonă Încă nepictată, desenul În cărbune și unele tușe de culoare peste văruiala albă schițau forme Întinse pe pământ, care, atunci când fresca avea să fie terminată, urmau să fie cadavre despuiate de jefuitorii ca niște corbi. Mai erau un câine care amușina leșuri și copaci cu trupuri care spânzurau de crengi. - Desigur, a răspuns pictorul de război. Erai și Înainte. Despre asta-i vorba, presupun. Ori, mai curând, știu. De când ai apărut dumneata, sunt convins de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și pe cele culte devenite populare. SCRIERI: Monografia comunei Priboieni-Muscel, Câmpulung, 1904; Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe, Câmpulung, 1906; Cuvântări pentru popor, I, Câmpulung, 1906; Școalele din județul Muscel în timpul războiului și ocupațiunii 1916-1917 și 1917-1918, Câmpulung, 1918; Comuna Corbii din Muscel și locuitorii săi, Pitești, 1921; Muscelul nostru. Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și celor 63 comune, Câmpulung, 1922; Muscelul nostru, vol. I: Comuna Corbii și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
județul Muscel în timpul războiului și ocupațiunii 1916-1917 și 1917-1918, Câmpulung, 1918; Comuna Corbii din Muscel și locuitorii săi, Pitești, 1921; Muscelul nostru. Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și celor 63 comune, Câmpulung, 1922; Muscelul nostru, vol. I: Comuna Corbii și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung, 1923; Câmpulungul Muscelului, Câmpulung, 1925. Culegeri: Din Muscel. Cântece poporane, I, pref. G. Coșbuc, București, 1896; O seamă de cuvinte din Muscel, introd. Gustav Weigand, Câmpulung, 1901; Dăfii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Împădurit cu denumirea de „ Crovul Brădescului ”, din care se Întinde spre sud valea Radovanului. În partea de nord și de apus de Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]