3,263 matches
-
apa de difuzie). Deplasarea moleculelor are loc, până când, de ambele părți ale peretelui despărțitor se stabilește o concentrație constantă, difuzia încetând în acest caz. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zaharoza difuzează în apă, de unde se extrage. În timpul depozitării sfeclei, au loc o serie de transformări biochimice: pierderi de masă prin transpirație; pierderi de zahăr prin respirație, conform reacțiilor; pierderi de zahăr prin fermentație. Fermentația are loc la aerare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și eu am crezut că-l împușcă. Am vrut să cobor de pe gard ca să nu văd așa ceva. Am rămas totuși atârnat acolo și am văzut că scutierul a făcut ceva și mai grav: a rabatat patul pistolului-mitralieră și i-a crăpat țeasta ca pe un pepene. Am coborât terminat de pe gard și din momentul acela m-a durut în cot de orice. Mi-am demontat pistolul până la arcul recuperator și l-am băgat în fișetul personal. M-am dus undeva la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ușor confundată cu râia, deși cauza apariției este diferită. În general, apare la câinii grași, hrăniți În exces cu carne. Se manifestă prin căderea părului În regiunea dorsală, la baza cozii și pe fese, după care pielea se umflă și crapă, din care curge un lichid galben-lipicios care, uneori, aglutinează perii, producând ala zisa eczemă umedă sau se formează mătreața, care dă eczema uscată. 135 Prima măsură va fi renunțarea la carne, efectuarea de plimbări cât mai dese, iar pe locul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
27 decembrie 1681, ora 3 “înainte de a se face ziua”: cutremur la Iași, “mergând către răsărit și Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva mănăstiri au avut aceeași soartă, iar altele s-au crăpat. într-un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin minte să mai
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva mănăstiri au avut aceeași soartă, iar altele s-au crăpat. într-un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin minte să mai fi văzut vreunul la fel, de multă vreme. A umplut toată lumea de groază și spaimă. A ținut mai multe zile în șir
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fi văzut vreunul la fel, de multă vreme. A umplut toată lumea de groază și spaimă. A ținut mai multe zile în șir, dar zguduirile n-au fost așa de puternice ca prima dată. întrun loc din apropierea Bucureștiului, pământul s-a crăpat și s-a făcut o groapă adâncă”. Oamenii abia se mai țineau pe picioare, care cutremur mai întâi a început cu un urlet groaznic. “La partea muntelui - spune geologul Gr. Ștefănescu, citând diferite hrisoave - a fost și mai strașnic și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
La 26 martie 1789, într-o marți spre miercuri, seara, în timpul cinei din Săptămâna luminată, a avut loc un cutremur mare, despre care dascălul Radu Zugravu a scris: “Atunci o casă a fost dărâmată, iar la mai multe altele au crăpat zidurile, fără să fie morți”. * La 6 aprilie 1790, “la 9 ore și 29 de minute seara, s-a produs în Banat și în toată Transilvania un violent cutremur de pământ, care s-a simțit în Ucraina, Constantinopole și Crimeea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
5” (Predoslovnica învățătură, tipărită la București în 1794). * 20 ianuarie 1813: “S-a auzit mai întâi un vânt, apoi a venit un urlet mare; după dânsul cutremur tare”. * Noaptea de 1/2 februarie 1813: la București, 3 cutremure, care au crăpat ziduri și dărâmat case. * 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
miezul nopții, s-a întâmplat în Capitala noastră un mare cutremur, care venea dinspre apus și care a ținut două grozave scuturături peste un minut; nu este casă în București care să nu fi simțit ceva pagubă; toate zidurile au crăpat, pe alocuri s-au dărâmant; tavanuri, coșuri și sobe au căzut; pe uliți, pe alocurea, se văd dărâmături”... “în Capitală, afară de cutremur, s-a întâmplat o izbucnire de vulcan”. * Anul 1829: “La 26 noiembrie, către 4 ore de dimineață, un
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și vaiete de oameni înspăimântați și de aceea care plângeau ori dărâmarea caselor, ori pierderea vieții unui prieten, rudă sau soț. Zidurile palatului domnesc au crăpat și l-au făcut nelocuibil”. Marele agă Manolache Florescu a raportat domnului că sunt 8 morți, 14 răniți, 36 de case dărâmate cu totul și foarte multe case au suferit serioase stricăciuni. în urma acestui cutremur, “cel mai mare după cel
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Grecia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Statele Unite ale Americii și România. Evenimentul este organizat de Fundația Culturală „Proiect DCM“. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor ĂContinuare din numărul trecut) De fapt, obiectul care se spărsese sau, mai curând, crăpase, în vitrină, era nu un pahar de apă, ci o ceșcuță veche de cafea, din porțelan trandafiriu de Saxa, cu un vag aspect antropomorf Ăîncât Norei, când era copilă, îi evoca obrazul unei zâne sau pe acela, mai tangibil, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
bune, cu indexul sau policarul, în interiorul alb al ei, dându-i ocoale nesfârșite, de parcă l-ar fi șlefuit, precum un maâtre bimbelotier, concavitatea sidefie a unei scoici, a unui ghioc. — Bănuiți, domnule profesor, îl întrebă Nora, arțăgoasă, pe Vasile, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... Cafea de Saxa, întrebă perfid Vasile. „Vindem paturi de copii de fier”?! Sunteți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
de fier”?! Sunteți pedant ca un profesor; știm și noi că mai corect ar fi o ceașcă de Saxa de cafea. În orice caz, sexologia vă prinde mai mult decât... saxologia! Astfel încât sunt nevoită să repet: bănuiți, domnule profesor, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... — ?! — Deoarece nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
sunt nevoită să repet: bănuiți, domnule profesor, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... — ?! — Deoarece nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să zic, de atomistici fără Dumnezeu sau de dezastrofizicieni, veseli ca niște spermatozoizi și cu un dar fără pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Dumnezeu a fost declarat mort cam în perioada în care apare poșliak-ul. Teza mea legată de acest subiect e simplă: Dumnezeu a murit în ziua în care a auzit prima rugăciune a poșliak-ului. Dumnezeu pur și simplu a cedat, a crăpat de disperare, când a văzut ce a ajuns creatura lui: „un vierme Mishelin“. Dar să revin la cele două fragmente. Primul este cel în care se duc negocierile de cumpărare a sufletelor moarte, între Cicikov și Sobakevici. Cicikov oferă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
până la urmă prietenos cu subiecții, optimist în concluzii și de o muzicalitate cum rar am văzut în filmele documentare. Cred că atunci când un cineast, fie că face ficțiune, fie documentar, e pregătit să primească inspirație, ea vine ca și cum s-ar crăpa cerurile. Și cineastul e ajuns de subiect din urmă, pentru că numai acel subiect trebuie să-l facă, pe acela pe care trebuie să-l aprofundeze pentru sine, ca să crească. Adinei Pintilie, care s-a dus la azil neștiind ce oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă și sunt puși în libertate sporii de culoare gălbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare și uscarea lor are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau ușor roz, iar tegumentul crapă, "boabele înfloresc”, conținutul lor devenind evident ca și în cazul floricelelor de porumb (fig. 27). Boabele crăpate sunt mai ușoare și au o capacitate germinativă scăzută. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, sau cea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
devin brune, iar țesuturile pălăriilor putrezesc umed și între rândurile de semințe apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroți în formă de rețea (fig. 68). Semințele de pe pălăriile infectate au coaja decolorată, pătată, lipsită de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase conducătoare, lemnoase, alcătuind un aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1971. Simptome. Ciuperca atacă toate părțile aeriene ale florii soarelui începând cu zonele tulpinii din apropierea prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii rămași în fructificațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]