4,796 matches
-
fiind credibilă. Această judecată, care constă în determinarea aptitudinii vorbitorului de a spune adevărul prin enunțurile lui, face ca orice vorbitor ce urmărește a fi crezut să-și organizeze discursul astfel încît să fie receptat ca fiind credibil. De aceea, credibilitatea poate fi considerată o stare de comunicare sau un proces pentru a realiza o astfel de stare. Pornind de la asemenea constatări, P. Charaudeau consideră credibilitatea un tip de strategie a discursului plasat între legitimare și captare, care constă, în cazul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
crezut să-și organizeze discursul astfel încît să fie receptat ca fiind credibil. De aceea, credibilitatea poate fi considerată o stare de comunicare sau un proces pentru a realiza o astfel de stare. Pornind de la asemenea constatări, P. Charaudeau consideră credibilitatea un tip de strategie a discursului plasat între legitimare și captare, care constă, în cazul subiectului vorbitor, în determinarea unui statut al adevărului, astfel încît el să poată fi considerat real. În acest scop, vorbitorul poate recurge la trei poziționări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
strategie a discursului plasat între legitimare și captare, care constă, în cazul subiectului vorbitor, în determinarea unui statut al adevărului, astfel încît el să poată fi considerat real. În acest scop, vorbitorul poate recurge la trei poziționări sau strategii de credibilitate: 1) se plasează într-o poziție de redare enunțiativă neutră, deși opinia pe care o exprimă, prin modul de argumentare, prin felul judecăților și prin evaluarea personală, nu face decît să expliciteze cauzele unui fapt sau să demonstreze ceva; 2
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i, în care se fac raportări la diferite aspecte ale pragmaticii persuasiunii, fără a neglija mijloacele lingvistice angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la acest stil. V. etos, strategie discursivă, persuasiune. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CRITERIU DE REALITATE. Criteriul de realitate este o componentă principală în reprezentarea lingvistică a realității, unde se manifestă sistemul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morale) specifice, iar ceea ce este specific unui grup poate fi specific și indivizilor în măsura în care îi caracterizează. Este premisa de la care a pornit Aristotel atunci cînd a stabilit că arta retorică este o artă a convingerii bazate pe éthos sau pe credibilitatea sursei, pe lógos sau pe rațiune (pe argumentare) și pe páthos, adică pe stimularea emoțiilor. Etosul este, în acest caz, reprezentat de impresia produsă de orator prin cuvinte și prin fapte (cunoștințe, comportare, trăsături de caracter etc.). Perspectiva realizată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiecare are dreptul de a vorbi în anumite condiții), fie prin statutul acordat de o anumită instituție (ca un profesor care vorbește în clasă sau ca o personalitate politică ce face o declarație la televiziune). P. Charaudeau consideră că legitimarea, credibilitatea și captația sînt trei spații de strategie a discursului. Stategiile de legitimare vizează poziția de autoritate care permite subiectului să ia cuvîntul. Această poziție de autoritate poate fi rezultatul unui proces ce se produce prin două tipuri de situații: 1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
statutul subiectului ca autoritate de cunoaștere (expert, specialist) sau ca autoritate cu putere de decizie (responsabil al unei organizații), 2) autoritatea personală, fondată pe activitatea de persuadare sau de seducție a subiectului, care se poate suprapune celeilalte autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă sub formă de cuvînt. Ca atare, elementul formator al cîmpului lexical nu mai este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a elementelor care îl alcătuiesc, cuvinte și propoziții, organizare întîlnită frecvent în textele aparținînd stilului științific, dar și în cele cuprinse sub stilul beletristic și stilul juridic-administrativ, precum și în alte tipuri de texte, atunci cînd se urmărește creșterea gradului de credibilitate în legătură cu cele relatate. Uneori însă, dezvoltarea în formă de silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l i z a d i s c u r s u l u i din perspectivă semantică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
strategie decît în cadrele unor constrîngeri ce presupun reguli, norme și convenții, că trebuie reținute condițiile stabilite de psihologia socială, adică un scop, o situație de incertitudine, o vizare a rezolvării problemei puse de incertitudine printr-un calcul. V. captație, credibilitate, individuație, legitimare. GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN STRUCTURĂ. Semnificațiile cuvîntului structură sînt dominate de ideea "mod de dispunere, de organizare a elementelor care compun un ansamblu", de la care rezultă o "entitate alcătuită din relațiile stabilite prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
partid, PD-ul, pare a se gonfla constant, după viitoarele alegeri e posibil să avem cea mai slabă opoziție politică de după 1992. Dacă însă în perioada 1990-1992 aveam o opoziție slabă în Parlament, pe atunci presa cu adevărat independentă avea credibilitate și suficientă forță pentru a construi o opoziție veritabilă în afara Parlamentului, având în spate o societate civilă în formare care, aflată în plină radicalizare, își făcea simțită din plin vocea. Acum însă, presa care se opune președintelui și partidului său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
să lucreze „în liniște“, pe o colaborare subterană în care, e adevărat, a avut inspirația să le împingă, cele două formațiuni se autodinamitează. A fost, mai întâi, imensa prostie a suspendării președintelui, care s-a lăsat cu urmări iremediabile pentru credibilitatea pesediștilor și a liberalilor. Și tocmai când analiștii își închipuiau că autorii suspendării, retrași să-și lingă rănile, au avut și răgazul să mediteze și să nu mai repete asemenea erori, PSD-ul a venit cu un demers de orgoliu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
veche punere în discuție a nesfârșitei probleme a destinului omului și a căilor Domnului față de el pe pământul acesta"26. Iov și Iona ilustrează cele mai umane ipostaze dintre toate personajele biblice. Verosimilitatea portretelor lor le atribuie un plus de credibilitate și istoricitate. Iov semnifică vulnerabilitatea omului în fața sorții, acceptată cu umilință, în timp ce Iona este răzvrătitul care, spre deosebire de Avraam, refuză cu încăpățânare chemarea Domnului dintr-o înțelegere strictă, personală și egoistă a libertății de a alege. Libertatea lui Iona sfidează voința
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Estonia trebuiau să facă față singure unei represiuni dure. Rezultatul s-a concretizat într-o serie de compromisuri pe care aceste biserici le-au făcut cu puterea politică pentru a-și asigura supraviețuirea. Acest lucru a dus însă la pierderea credibilității în ochii credincioșilor, care au părăsit în număr mare o biserică pe care o percepeau a fi aliată cu dușmanul (Bruce, 2001; Gautier, 1997). Într-o situație oarecum asemănătoare s-au găsit și Bisericile Ortodoxe din țările aflate sub influență
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un rol din ce în ce mai scăzut în viața oamenilor. Capitolul dedicat încrederii în biserică își propune să identifice factorii care determină nivelul crescut al acesteia în România post-comunistă. Datele comparative la nivel european situează România alături de Malta și Moldova în ceea ce privește gradul de credibilitate cu care este investită instituția religioasa. Dincolo de efectul credinței religioase asupra încrederii în biserică, analizele indică impactul crescut al unor indicatori ai dezvoltării sociale, cetățenii statelor cu un grad de dezvoltare socială mai scăzut, aflați în căutarea unei autorități care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nici un fel de importanță acțiunilor întreprinse de către biserică și oamenii acesteia? Cu alte cuvinte, realitatea demonstrează că, în România încrederea în Biserică nu este determinată de acțiunile instituției, ci de alți factori. Ce altceva concură la nivelul foarte ridicat de credibilitate de care se bucură biserica? Voi încerca în secțiunea următoare să trec în revistă câteva posibile explicații teoretice. II. FUNDAMENTE ALE ÎNCREDEREA ÎN BISERICA: REPERE TEORETICE Statele post-comuniste sunt caracterizate de un patern similar de încredere interpersonală și în instituții
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
al încrederii interpersonale, în instituții și al participării voluntare, fiind caracterizate de scoruri scăzute ale încrederii instituționale și interumane (Voicu B., 2005). Cu toate acestea, încrederea se alocă diferit de la o instituție la alta, biserica și armata bucurându-se de credibilitate mai mare comparativ cu instituțiile politice precum parlamentul, guvernul sau partidele politice, în toate statele din zonă (Rose, Hearpfer, 1994; Mishler, Rose, 1997). Fenomenul neîncrederii în instituțiile politice nu este un fenomen nou el fiind întâlnit pe scară largă și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
instituționale și interumane comparativ cu statele vestice. Analizând cazul Poloniei, Kochanowicz (2004) arată că paternurile de încredere sunt rezultatul întăririi reciproce dintre tradițiile premoderne și practicile comuniste. În timp ce primele au pus accentul pe relații strânse în cadrul familiei și pe lipsa credibilității statului și a pieței (instituții slab dezvoltate și cu impact slab în societățile formate predominant din țărani), practicile comuniste au distrus și atomizat societatea civilă și au generat o neîncredere profundă în instituțiile formale (Bădescu, Sum, Uslaner, 2004). Din această
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
societățile formate predominant din țărani), practicile comuniste au distrus și atomizat societatea civilă și au generat o neîncredere profundă în instituțiile formale (Bădescu, Sum, Uslaner, 2004). Din această conjunctură, singurele care au avut de câștigat din punctul de vedere al credibilității au fost biserica și armata. Încrederea în instituții are, conform lui Listhaug și Wiberg (1995) o dublă determinare, fiind influențată atât de valorile indivizilor, internalizate în procesul de socializare, cât și de acțiunile instituțiilor. Mishler și Rose (1997, 2001) arată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată în biserică să fie determinată de gradul de religiozitate sporit al românilor, comparativ cu alte state europene. În plus, Listhaug și Wiberg testează efectul orientării ideologice asupra gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea valorică materialistă, arătând că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
încrederii se face în mod specific, experiențele personale cu un anumit tip de funcționari influențând numai încrederea în acel tip de funcționari, nu în toți funcționarii. De exemplu, o experiență neplăcută cu un angajat al administrației publice locale va afecta credibilitatea angajaților administrației locale, nu și ai celor de la nivel central. Similar, și în cazul bisericii, indivizii alocând diferențiat încredere preoților și instituției în general. Acest gen de explicație se poate aplica în cazul României, justificând de ce anumite scandaluri publice în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și în cazul bisericii, indivizii alocând diferențiat încredere preoților și instituției în general. Acest gen de explicație se poate aplica în cazul României, justificând de ce anumite scandaluri publice în care au fost implicate niște fețe bisericești nu au afectat deloc credibilitatea instituției. Studiile dedicate încrederii în instituții, care au abordat și credibilitatea bisericii, subliniază efectul statusului socio-demografic. Astfel, vârsta reprezintă un factor important în ceea ce privește încrederea în instituții în general și în Biserică în special (Listhaug, Wiberg, 2005; Dogan, 1999; Mishler, Rose
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în general. Acest gen de explicație se poate aplica în cazul României, justificând de ce anumite scandaluri publice în care au fost implicate niște fețe bisericești nu au afectat deloc credibilitatea instituției. Studiile dedicate încrederii în instituții, care au abordat și credibilitatea bisericii, subliniază efectul statusului socio-demografic. Astfel, vârsta reprezintă un factor important în ceea ce privește încrederea în instituții în general și în Biserică în special (Listhaug, Wiberg, 2005; Dogan, 1999; Mishler, Rose, 1997), vârstnicii acordând credibilitate mai mare instituțiilor, în timp ce tinerii sunt mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
încrederii în instituții, care au abordat și credibilitatea bisericii, subliniază efectul statusului socio-demografic. Astfel, vârsta reprezintă un factor important în ceea ce privește încrederea în instituții în general și în Biserică în special (Listhaug, Wiberg, 2005; Dogan, 1999; Mishler, Rose, 1997), vârstnicii acordând credibilitate mai mare instituțiilor, în timp ce tinerii sunt mai critici. De asemenea, educația joacă un rol în acordarea încrederii instituționale, gradul de educație crescând scepticismul față de activitatea instituțiilor. Dogan (1999), Sandu (1999), Tufiș (2007), Mishler și Rose (1997) arată că încrederea în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
activitatea instituțiilor. Dogan (1999), Sandu (1999), Tufiș (2007), Mishler și Rose (1997) arată că încrederea în biserică se regăsește mai ales în rândul celor cu educație scăzută. Similar, Listhaug și Wilberg (1995) și Dogan (1999) demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în timp, Biserica Ortodoxă a jucat în România un rol important în formarea identității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]