3,573 matches
-
nu s-a ales decît cu îngrijorare și suferință. Singuri pasionații pînă la manie, îndrăgostiții științei, sau cei ce bat la porțile sfințeniei au alungat îndoiala și neîncrederea. În rest, cu toții ca și el. O debandadă umană între absurditate și crez. Asta cauți și tu, tinere, o pasiune care să te ierte. Dar tînărul V. și-a găsit chemarea. Destinul omului petrecînd nenorocirea precum Oedip; aruncînd-o odată cu ochii. Martiriul. Punctul de forță al vieții omului este sfîrșitul. Așa coboară harul asupra
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
gheață, când văile ți aud din nou suflarea, când soarele coboară prin zâmbetu-ți cald Moldova te-așteaptă și-ntreaga chemare pe-o creastă de cer corole albastre de fald. Și-ți spune că lumea e tristă, iar pământul e singurul crez din care sângele neamului e o temniță sfântă, O, Doamne Ștefane, auzi-ne de vrei să ne vezi căci nu răzbatem în apele seci, iar neamul îți este amenințat de vecie, nimeni în lume nu aude cântările reci din viața
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
inițială ce pare să dureze pînă la genericul final. Rebengiuc e șters, ceilalți, cenușii, Coca Bloos creează o babă insuportabilă cinematografic, restul ar putea lipsi, Florian nu-i diabolic, cum poate s-a dorit, iar tensiunea lipsește. În general, conform crezului mortal al lui Puiu, fiind creație, nici filmul lui Pintilie nu putea ajunge la Înălțimea stupefiantă a realității: prin urmare este artificios, enervant, prea lung, prea tîrziu. Cu toate că abundă În sute de amănunte dintre cele mai Înfiorător banale, din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici n-a întrecut măsura!) Pe plajă Constat un mare neajuns Pe litoral că, din păcate, Din câte n-au nimic de-ascuns, Doar unele au ce s-arate. În pas cu vremurile Această divă, nu-n zadar Cultiv-un crez ce nu dă greș: Se-mbracă doar cu card bancar Și se dezbracă pe bani cash. Gândire pragmatică Nevrând să aibă parte de belele, O rațiune fermă îl apasă: Decât o soață care să-l înșele, Mai bine o amantă
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
unei împușcături. Urmează o a doua împușcătură, limpede și plină. În fața privirii lui Schultz care îl fixează insistent, von Streinitz reușește să rămână imperturbabil. "Ticălosule, ce mult ți-ar plăcea să îmi pui și mie pistolul în ceafă!" Sunt credincios crezului proclamat de Führer "Deutschland über alles"146. Ridică mâna pentru salutul nazist și strigă: Heil! Sieg!147 cu o voce la fel de hotărâtă ca a ministrului propagandei Joseph Goebbels, promițându-și în sinea lui ca la prima ocazie să trimită un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se simte discipolul lui Ioan Tugearu, căruia îi datorează - el și generația lui - enorm. În Simfonia psalmilor, Ioan Tugearu a dansat alături de ansamblul de balet al Operei și de soliștii ei. Nu se putea alegere mai inspirată ca să mărturisească despre crezul artistic și uman al Maestrului. Clasic și modern, tradiție și inovație, generații umăr la umăr în zborul lui Ioan Tugearu.
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
Acesta e elementul cel mai prețios în viața unei națiuni. Nu bani, nu legi, ci oameni în adevăratul înțeles al cuvântului." (p. 34); "Hotărârea de a servi Patria cu demnitate trebuie să stăpânească necontenit atmosfera acestei mici colectivități" (p. 35). Crezul masonic sadovenian și-a rezumat esența în patru principii inalienabile: credința în Dumnezeu, devotament față de Patrie și Rege, respectul familiei și al legilor țării, preocupări de ordin național (p. 53). Pe lângă acestea există nuanțe și variabilități, în jurul idealului de emancipare
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
o retractare, recurge la argumentul suprem: apelul sentimental la binefacerile pe care adevărul le aduce omenirii. Apelul sună ca un avertisment: nu e benefic ca oamenii să afle că adevărul e un cuvînt fără acoperire în realitate. Iar Rorty, fidel crezului pragmatic conform căruia orice poate fi adevărat cu condiția ca mai întîi să fie util, ridică plictisit din umeri: "După modelul filozofilor așa-ziși Ťpostmoderniť și al pragmatiștilor în rîndul cărora țin să mă situez, putem considera drept neglijabile problemele
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
să vorbim, căci atunci am trebui să tăcem și despre d. Urechilă. Îndealtmintrelea fraza aceasta ne-aduce aminte o epigramă a lui C. Bălăcescu: Din modestie se vede Zici că nu-nsemnezi nimic; Tu o zici făr-a o crede, Eu o crez fără s-o zic. [8 aprilie 1879] {EminescuOpX 218} CESTIUNEA ORIENTULUI ["DUPĂ CUM ȘTIM... După cum știm, o telegramă din Constantinopol ne-a anunțat numirea lui Aleco Pașa ca guvernator al Rumeliei. Poarta într-atîta a făcut bine numind guvernator pentru această provincie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de încredere. [25 noiembrie 1879] ["SE ÎNCHINĂ OMUL TOTDAUNA ȘI-N TOT LOCUL? "] Se închină omul totdauna și-n tot locul? Precum nu se întîmplă asemenea evenimente m tot minutul și-n tot ceasul, precum cineva nu recitează toată ziua Crezul cu mătăniile în mâni, tot astfel nu înțelegem ca să fie siliți a-și face în toată ziua profesia de credință politică, de a discuta în toată ziua ideile generale de credință, pe când toată viața noastră omenească consistă dintr-o serie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească, ba de cizmele lui cele încăputate, care când fugea în potloage se oprea, și câte altele de toate. Românii dracului le scosese țiganilor alt crez, alt Tatăl nostru, ba chiar o anume slujbă de Paște, toate acestea păstrate încă în memoria poporului în niște recitative vechi. Ei, au trecut vremile acelea. Astăzi poate chiar trebile bisericești să intre sub oblăduirea vreunui strănepot a vestitului părinte Porgație
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumcă creștinismul predică generală iubire de oameni și frăție" (197) și apoi: "în realitate nici un evreu n-a fost Shylock, desigur însă nu creștin". "Un domn anume Israel Jacobsohn introdusese în sinagogă rugăciuni germane și confirmațiunea ("recitarea ca din minaveta crezului", zice cartea noastră); d. Graetz nu se unește deloc cu această. Nu mă judec deloc cu dumnealui, căci din principiu nu mă amestec în afacerile interioare a unui cult străin. Dar și aci găsim același ton; d. Graetz află că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
celor prost-crescuți de a comunica cu iubita sau cu soția ta prin fir, să zic așa, direct, tentativă care a căpătat denumirea de flirt. Era oare grupul acesta format numai din oameni bine-crescuți sau foarte prieteni? Nici vorbă, greu de crezul, dar... Bineînțeles că Suzy era la fel de departe de a sugera grupului calitatea și adâncimea sentimentelor care ne țineau împreuna (cealaltă extremă, a neștiinței de a fi cu ceilalți, să arăți cât de mult ești iubit!). Asta nu privea pe nimeni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu mult iluzionism și chiar estetism, de altfel. Avangardele au cultivat acest mit revoluționar. El a reprezentat (și reprezintă încă) doar o virtualitate, o potențialitate teoretică, speculativă, fără consecințe practice.” Exemplul marxismului și al neomarxismului arată falsitatea unor astfel de crezuri prin Gulagurile și ororile care s-au ascuns în spatele ideilor. Acest tip de literatură subordonată ideologiei este întâlnită și sub formula „literatură angajată” sau „literatură de circumstanță”. J.P. Sartre atrăgea însă atenția că în „literatura angajată, angajamentul nu trebuie să
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
patronului. De obicei, numele publicației se repetă ca logo pe fiecare dintre paginile acesteia, însă mult mai mic. Ilustrația 2. Jurnalul Național, 5 mai 2007. Un alt element care apare de obicei alături de numele ziarului este dat de misiunea sau crezul acestuia, care exprimă valoarea fundamentală la care se raportează echipa redacțională. Identificat la numărul 2, acesta este, în cazul Jurnalului Național, "Ziar vertical", însă fiecare publicație optează pentru o anume individualizare. Astfel, pentru cotidianul Adevărul "Faptele așa cum sunt", pentru Evenimentul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și având amintiri, multe și unele foarte recente, de viață politică împreună, alcătuiesc cea mai mare întrebare pentru Români: chestia națională" (Iorga, 1910, p. 383). Răspunsul la marea întrebare a românilor avea să fie dat opt ani mai târziu, când "crezul românesc" (p. 330) își va găsi concretizarea politică în Marea Unire din 1918. Un mesaj la fel de explicit în sensul întregirii românești îl are ca emitent pe R.G. Melidon (1876), care specifică faptul că prima ratio pentru care a scris manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre Națiunea Armată", p. 100), Cartea Românului încearcă din răsputeri să demonstreze nu doar necesitatea absolută a armatei pentru apărarea idealului național ("Necesitatea armatei este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care au înveninat relațiile dintre artizanii principali ai acestor formule, toate cele patru împărtășeau "credința fanatică" în "ideia națională" (Goga, 1927, p. 26). "Crezul generației" (Marin, 1977) [1937] se împărtășea din fanatismul naționalistic, care constituia pecetea ideologică supremă a doctrinelor de extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem nimic" (Marin, 1977, p. 64, subl. în original) [1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din nomos-ul națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anumită formă a lui. [...] Un uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]