2,852 matches
-
de obicei în frânturi de propoziții, un fel de gângurit de copil imbecil și asta se mai combină și cu impotența acțiunii. Recunosc că am avut momente rare de luciditate în vis, când un flux de cuvinte vrăjite îmi inunda cugetul și care păreau că vor rămâne acolo întipărite etern în memorie, dar când "starea" de vis se destrăma și încercam să îmi aduc aminte și să notez "revelația" respectivă, nu-mi găseam cuvinte în nici o limbă. Nu sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Adevărata poezie, izvorăște, probabil, din străfundurile unei ființe umane care a ajuns la o anumită maturitate și care are o anumită răspundere față de acel act "de documentare". Asta nu necesită neapărat o maturitate cronologică, ci o maturitate a spiritului și cugetului, care doar așa se pot întâlni și pot produce ceva personal, autentic. Eu m-am considerat mai ales un observator al lumii înconjurătoare și ajungând la anumite concluzii filozofice în fond, am încercat să le redau într-o formă concentrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mititei, odată pe an, în octombrie, dacă nu cumva doar la curlingerea discursivă a Prefectului cu orice prilej festiv, iar intelectualitatea la un singur specimen, deosebit acesta, profesorul Florin Paraschiv. Prin comparație, Iașii simiradinizați răsar ca un Taj Mahal al cugetului însetat de incertitudini. Apoi, să nu uităm, Darie: Simirad, cu ani în urmă, pornea la treabă cu entuziasm și bine intenționat. Multe va fi făcut și dres pentru urbea-i de erecțiune (ca să ne exprimăm precum Costachi Ciopi): fluidizarea traficului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca să mergi peste tot, să vezi toate, să participi la slujbă, să te Închini, să-ți Întipărești toate În minte. Însă acolo parcă ai vedea Cerul deschis, și toți suntem așteptați. Dacă nu putem ajunge cu trupul, putem ajunge cu cugetul, cu inima și putem vedea cu ochii minții și ai sufletului. Ne imaginăm din auzite și din Sfintele Evanghelii, dar e minunat lucru să te afli acolo, În acea sfințenie, dacă nu cu trupul, măcar cu inima. Locul ne cheamă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cristale de sare socotind că-i bun pentru baie la picioare. Au luat și alții sare din Marea Moartă. Am Întrebat pe părintele care era cu noi dacă e păcat să luăm sare. A zis că nu e păcat. Dar cugetul meu mereu parcă mă mustră de ce-am luat. Acolo a fost cândva Sodoma și Gomora și din cauza destrăbălării oamenilor Dumnezeu a poruncit pământului săi Înghită. Cu totul s-au dus În adâncul pământului. Și așa s-a format Marea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ziua de durere Plină de amar și jale Iată ziua cea de plâns Pentru Dulcele Iisus Acum Iuda fărădelege Cu dușmani la Iisus merge Că L-a vândut pe cel Sfânt Pentru treizeci de arginți Cu sărutare vicleană Și cu cuget de satană De Iisus s-apropiat Și pe El L-a sărutat Vidavii toți năvălesc Pe Iisus toți trântesc Mâinile le-ncătușează Și Îl duc cu mare pază Pe la Ana și Caiafa Cu palmele Îl lovesc Dară vină nu-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Nu i-a fost dat să vadă - Învierea ! a răsărit lumina, a Înviat Domnul Iisus! Ce mare bucurie pentru omenirea Întragă! Apoi, Baraba, văzând cele Întâmplate cu Patimile și Învierea s-a căit, a plecat de acolo cu mustrări și cuget, regretând faptele lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte bună, educativă, s-o citiți! a fost recomandată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
social. Dacă este, totuși, să găsim cu adevărat un precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această ‘‘sinteză de originalitate’’ care depășește, ca subtilitate și rafinament, realizările anonimului sau înaintaș. ‘‘ Creangă este
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Academiei de la o masă mică, de lângă un pat pe care, de multe ori, era nevoit să se întindă. De acolo, îi cuprindea pe toți cu acea privire caldă, dar răscolitoare, călăuzindu-le gândurile într-o apropiată și strânsă înmănunchere de cugete și fapte care aveau să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci și răceala străinilor, a camerei unde era găzduit. Avusese mereu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ostentație atât de caracteristică pseudoculturii și suficienței -, ci le ferește de o lumină prea crudă, retrăgându-le și adăpostindu-le în substructura imaginii și lăsând cititorului, ridicat la rangul de "colaborator" (vremelnic), bucuria redescoperirii și a împlinirii lor din zestrea cugetului și a simțirii sale. Văd în aceasta un privilegiu al artei autentice, iar întâmpinarea, astfel prilejuită, între creator și beneficiar are o semnificație adâncă și emoționantă". Departe de intenția unui studiu stilistic aplicat poeziei lui Eminescu, tabletele analitice pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spre a nimeri cu ale noastre voturi pe acela din candidați carele mai mult merită încrederea obștească și a cărui legături cu țara închizeșluiesc 15 mai mult priincioasele 16 cugetări ale sale cătră compatrioți. Așadar, fieștecare, povățuit de al său cuget, îndeplinească chemarea sa cu depunerea votului pentru această alegere, care, potrivit cu înțălesul convenției, trebuie neapărat să ieie sfârșit în seanța 17 de astăzi". După pronunțarea acestor cuvinte, mitropolitul este aclamat de adunare cu un întreit strigăt de: "Să trăiască mitropolitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
clenciul 79 dracului. Vroind s-o recâștig, am dat mereu înainte, pierzând un galbăn, doi, trei, zece, cincisprezece, așa încât musafirii mei prinseră să se minuneze de goana ce mă urmărea. Destul, dragă Nicule, îmi zise Cananău pe care-l mustra cugetul că mă îndemnase la joc. Eu însă nu vedeam nimic dinaintea ochilor. Stăpânit de ciuda pierderei, și de dorul de a-mi întoarce paguba, jucam orb înainte, înfierbântat la culme, și, de ce pierdeam, de ce puneam mai gros pe carte. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
icoana exactă a celor simțite de mine în peripețiile acestui duel, a cărui amintire a influențat scrierea mea: "A doua zi mersei fără bătaie de inimă la fața locului într-o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
inimei sosirea marelui oaspe, a salvatorului nostru, zic salvator, fără să exagerez sau să fiu bănuit de lingușitor, căci sunt dintre aceia care au suit mai rar pe treptele palatului; dar o zic în polină convingere și cu toată curățenia cugetului, căci, dacă în urma refuzului comitelui de Flandra n-ar fi venit Principele Carol, cine știe ce s-ar fi întâmplat cu biata țara noastră zbuciumată de atâtea intrigi și patimi oarbe. Prin faptul îndeplinit al suirei sale pe tron, s-a pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mea vecinic agitată, vecinic bătută de valuri între speranțe și decepțiune, așa că uitând hotărârea luată, cădeam fără voie în păcatul bețivului care nu-și poate stăpâni patima, și începeam din nou să înnegresc hârtie. Un lucru însă pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
altă ciudățenie, care ar fi de necrezut, dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie. Să vedem ciudățenia, adause Codreanu, făcând un semn din ochi tovarășilor săi. Eu cetisem nu demult cartea lui Odobescu Pseudo-Cynegeticos și fără mustrare de cuget îmi însușii următoarea anecdotă vânătorească, localizând-o după trebuință; alții au făcut mai rău decât mine, au braconat prin codrii literaturei și au tăcut pitic. Închipuiți-vă, zisei eu, că la un Crăciun în pădurile de la Bordea, lângă Iași, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
parcă tot ai sta lungit, ne mai uitam la niște vechituri de litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe nici se frige așa cât ai bate din palme. În sfârșit, după două oare lungi, nesfârșit de lungi, ușa se deschise și baba se înfățoșază cu o tabla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celui mai tare, am trimes aripatului meu rival o încărcătură de haliciuri, care l-a coborât de-a roata jos, rămâind eu astfel singur stăpân pe câmpul de luptă. O! Drept să spun, n-am avut pic de mustrare de cuget pentru îndatorirea ce i-am făcut de a-l suprima, căci dacă ar fi putut el să-mi facă mie aceeași îndatorire n-ar fi stat un moment la îndoială. Așa-i în lume. Care pe care. Apoi, ca să complectez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
este deja în voi, nu exista nici o rețetă magică a iubirii pure. Dăruirea de sine, sacrificiul total, rugăciunea și Grația Divină te vor conduce cu siguranță acolo unde dorești, dar trebuie să dorești asta din toată inima ta, din tot cugetul tău și din tot sufletul tău. Pentru a ne putea găsi pacea și liniștea sufletească, trebuie să 108 renunțăm la ură, la invidie și la dorințe de răzbunare, toate acestea sunt boli ale sufletului și ele vor aduce cu ele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească la ea; vorbindu-și din cuget și inimă de om și de român, iar nu din cărți străine sau din manuale enciclopedice, sufe rințelor noas tre de atunci. Din acest prilej de convertire ajutată apoi și de alte Împre jurări și Întâlniri asemănătoare, avea să iasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după citirea directorului nostru: „Foarte frumos articol, dar și foarte obraznic!“ [...] Împovărat de bagajele lui ancestrale de acasă, Ion Trivale s-a realizat și integrat curând de tot printre noi și În climatul nostru cel mai cald și senin al cugetului și al scrisului românesc - Începând cu debutul său amintit, care-l dezlega de cele mai intime rațiuni ale rasei sale; continuând cu activitatea lui de critic literar care Îndemna pe scriitori spre „făgașul tra di țional... fără de care o manifestare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au dat totuși - și asta numai pe urma miracolului literar pomenit - roade neașteptate și pulsând din plin În paginile cu descrieri de călătorie prin Ba nat, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Cibinului și a Crișului (Ideea Europeană, Viața Românească și Cugetul românesc, 1922-1923); sau adunate tăcut și pentru sine, cu amănunțimi de cercetător pasionat și avizat, În carnete de drum Înțesate cu notări pitorești și competente, culese cu migală prin toată lumea de acolo, printre târgoveți și gospodari de toată mâna, printre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
America, Franța, doar ei au fost cei mai mari comuniști, acuma îs mari, sunt ambasadori, iar tu, Ilie, stai acolo, stai în pușcărie! Eu așa, când mă închin și mă rog spun, Doamne, Doamne, înmoaie-le inima, dă-le Doamne, cuget bun și răul să se ducă pe pustiu!” Trecuseră câteva ore bune de sfat cu măicuța Natalia, acolo, în încăperea aceea micuță cu tavanul oblic, în care trebuia să stai aplecat. Frig și durere sufletească. Afară începuse să ningă destul de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la Putna? El să se ducă acolo, ce-mi trebuie mie să mă duc. Eu sunt bătrână, nu mai pot, unde să mă duc?... Poate a da bunul Dumnezeu, așa mă rog, să le înmoaie gândurile rele, să le deie cuget bun... De Paștele Blajinilor a venit fata de la Gherman, care a copt și ne-am dus la cimitir. Da, este greu de o babă bătrână, îi tare greu și să las așa grădina, tot, nu pot. Ce, am să-l
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Doina și Ion Aldea Teodorovici, măicuța Natalia, sunt sfinte daruri cerești trimise nouă tuturor românilor de bunul Dumnezeu, la rugămintea domnului nostru Mihai Eminescu. Sfintele daruri cerești s-au revărsat asupra Basarabiei și în cugetele celor ce țin aprinsă candela conștiinței de neam... Au interes străinii să ne facă dreptate nouă, dacă noi nu ne-o dorim cu adevărat? Marile puteri totdeauna s-au înțeles între ele, dar aceasta nu ne dă dreptul să nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]