10,969 matches
-
orice știință poate fi concepută ca avînd aceste două laturi 283. Înainte de orice, existența umană este antrenată într-un efort de acumulare și, în mod similar, viața limbii presupune o permanentă îmbogățire cu mijloace de expresie. Preluată ca obiectiv al cultivării, îmbogățirea limbii este abstrasă întîmplării sau necesității de moment, fiind realizată în perspectiva unor scopuri și într-un ritm accelerat. Se poate întîmpla însă ca prin activitatea de cultivare să se facă opoziție unei îmbogățiri inutile a limbii sau direcțiilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o permanentă îmbogățire cu mijloace de expresie. Preluată ca obiectiv al cultivării, îmbogățirea limbii este abstrasă întîmplării sau necesității de moment, fiind realizată în perspectiva unor scopuri și într-un ritm accelerat. Se poate întîmpla însă ca prin activitatea de cultivare să se facă opoziție unei îmbogățiri inutile a limbii sau direcțiilor urmate de o astfel de îmbogățire. Din aceasta rezultă constatarea că prin cultivare nu trebuie să se înțeleagă numaidecît o înmulțire a numărului elementelor limbii, ci mai degrabă asigurarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectiva unor scopuri și într-un ritm accelerat. Se poate întîmpla însă ca prin activitatea de cultivare să se facă opoziție unei îmbogățiri inutile a limbii sau direcțiilor urmate de o astfel de îmbogățire. Din aceasta rezultă constatarea că prin cultivare nu trebuie să se înțeleagă numaidecît o înmulțire a numărului elementelor limbii, ci mai degrabă asigurarea unui anumit aspect al elementelor ei. Astfel, cultivarea limbii primește un rol preponderent calitativ, iar aspectul cantitativ, deloc neglijabil, rămîne de obicei pe locul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a limbii sau direcțiilor urmate de o astfel de îmbogățire. Din aceasta rezultă constatarea că prin cultivare nu trebuie să se înțeleagă numaidecît o înmulțire a numărului elementelor limbii, ci mai degrabă asigurarea unui anumit aspect al elementelor ei. Astfel, cultivarea limbii primește un rol preponderent calitativ, iar aspectul cantitativ, deloc neglijabil, rămîne de obicei pe locul al doilea. Din distincția limbă populară − limbă literară, s-ar putea trage concluzia că, prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asigurarea unui anumit aspect al elementelor ei. Astfel, cultivarea limbii primește un rol preponderent calitativ, iar aspectul cantitativ, deloc neglijabil, rămîne de obicei pe locul al doilea. Din distincția limbă populară − limbă literară, s-ar putea trage concluzia că, prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe locul al doilea. Din distincția limbă populară − limbă literară, s-ar putea trage concluzia că, prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar înnoirea se realizează mai ales prin împrumuturi. De aceea, în marile limbi de cultură europene există de obicei o graniță foarte clară la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elementele de proveniență populară (și vechi, în general) și cele de proveniență exclusiv livrescă, adică împrumuturile și creațiile nespecifice nivelu-lui popular și atribuite laturii elevate a limbii, deși, uneori, prin desemnare, ele nu trimit la formele abstracte ale culturii. Obiectivele cultivării limbii au în principiu caracter general și permanent, dar metodele și mijloacele de care se uzează pentru atingerea lor diferă nu numai de la o limbă literară la alta, ci și în cazul aceleiași limbi în momente diferite. Și, dacă între
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferite. Și, dacă între aceste obiective nu se formulează întotdeauna intenția de a se produce o îndepărtare de aspectul popular al limbii, această îndepărtare se produce totuși întotdeauna. Fiind o activitate ce se desfășoară programatic și din perspectiva unor scopuri, cultivarea limbii trebuie să fie în principiu o activitate specializată, exercitată de cel care este în măsură să emită judecăți valide în domeniu și care cunoaște mijloacele prin care se pot optimiza performanțele limbii, atît din punctul de vedere al conținuturilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în măsură să emită judecăți valide în domeniu și care cunoaște mijloacele prin care se pot optimiza performanțele limbii, atît din punctul de vedere al conținuturilor exprimate, cît și din acela al organizării aspectului formelor. Cu toate acestea, activitatea de cultivare a limbii poate fi uneori și sub anumite laturi sprijinită de alte categorii de intelectuali. În primul rînd, profesioniștii diferitelor sectoare de activitate (științifice, culturale sau sociale) pot participa la această acțiune, prin competența cu care dezvoltă posibilitățile de expresie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
posibilitățile de expresie în domeniile pe care le reprezintă. De asemenea, în cazul stilului beletristic, un rol deosebit îl au scriitorii de valoare care aduc în atenție sau creează fapte de limbă deosebite de uzul comun. Sub masca activității de cultivare a limbii se pot manifesta însă și tendințe care nu corespund unor scopuri autentice de perfecționare și care produc efecte contrare perfecționării, încît cultivarea este de fapt compromisă în esența ei. Acest fenomen se întîmplă, pe de o parte, atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aduc în atenție sau creează fapte de limbă deosebite de uzul comun. Sub masca activității de cultivare a limbii se pot manifesta însă și tendințe care nu corespund unor scopuri autentice de perfecționare și care produc efecte contrare perfecționării, încît cultivarea este de fapt compromisă în esența ei. Acest fenomen se întîmplă, pe de o parte, atunci cînd se manifestă curente culturale populiste, care militează pentru o subordonare a aspectului literar al limbii celui popular și, pe de altă parte, atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
anumit model structural sau cu anumi-te posibilități de relaționare (pe baza radicalului), care determină nuanțarea sau structurarea conținutului. Numărul unor astfel de termeni nu este însă foarte mare, dacă limba-scop se caracterizează printr-un nivel ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante, iar aceasta nu le împiedică să conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
căci valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică de fapt realitățile și posibilitățile modului de a gîndi care întemeiază limba română în diferite momente, în diferite zone geografice sau în diferite registre stilistice. Dacă poetul nu ar fi avut propensia cultivării expresivității chiar și atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
personalități de mare anvergură). În sfîrșit, este adevărat că limbile literare italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dar ele au pornit tot de la nivelul popular, de la graiuri, și numai dezvoltarea intensă a culturii majore, care presupune și cultivarea limbii, și modelul exemplarității latinei urmat insistent, a produs o distanțare mare de limba populară. Cît privește creația individuală a personalităților culturale, aceasta nu se poate compara cu elementul popular și cu atît mai puțin se poate suplini prin acest
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
263, 329 concept 58, 60 condiție 179, 180, 184 conotație 67, 290 conștiință lingvistică 31, 210-212, 214, 215, 217, 230, 270 cosmos 148, 255, 261, 264, 272, 286, 313, 331, 334, 351 creație 43-45, 161, 204, 209, 261, 266, 350 cultivarea limbii...140, 345, 238-241 cultură 133, 134, 231-233 cunoaștere 91 cuvînt 33, 54, 55, 58, 59, 66, 86, 87, 155, 320, 340, 341 denotație 67, 290, 313, 334 desemnare 34, 68, 223, 253, 254, 256, 257, 333 determinism 194, 195
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
63. 25 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 38 ș. u. 26 Norma avută aici în vedere este norma istorică a limbii, diferită de norma legiferată (academică), rezultată din activitatea de normare (de cultivare a limbii) și impusă prin lucrările normative. Între cele două norme există o relație complexă, dar, în principiu, norma legiferată nu trebuie să neglijeze norma limbii. 27 Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, l995, p. 57-58. 28 Sistem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cercetări recente Întăresc ideea că omenirea intră Într-o eră a individualității, dar nu este vorba de un individualism "al fiecăruia pentru sine", ci de o folosofie morală, de o etică prin care individul este Înălțat la un nivel global; cultivarea personalității devine o cerință contrară tendințelor de omogenizare. Activitatea individuală În clasa școlară este susținuta psihopedagogic deoarece, În prezent, se trece de la Învățamîntul bazat predominant pe exercițiul forțelor mintale, la unul centrat pe forme active de Învățare, În care efortul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de norme al deontologiei didactice. Personal detest autoritatea impusă prin forță sau prin mijloace coercitive degradante pentru elevi. Jan Amos Comenius afirma în această privință: „Dorim să lipsească bătaia și revărsarea mâniei într o acțiune așa de sfântă cum este cultivarea sufletelor". Autoritatea, capacitatea de a stăpâni și conduce competent activitatea de învățare a unei clase de elevi sunt lucruri esențiale în educația școlară. Din păcate, nu toți cei ce dobândesc diploma și calitatea de educatori posedă această abilitate. Mi-a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
bine; băieții învățau după puterile lor; dar sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le pun fa în față cu învățătura cealaltă, sufletească, pe care ne-o da Domnu. Una din cele mai importante sarcini educative ale școlii este formarea, cultivarea la tânăra generație a unei atitudini pozitive, conștiente față de învățătură. Atitudinea pozitivă față de învățătură este condiția însușirii temeinice a cunoștințelor prevăzute de programele școlare și, în același timp, garanția continuării acestei activități și după absolvirea școlii, știut fiind că procesul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
uneia nu este totdeauna suficientă pentru modificarea atitudinii. Trebuie descoperită cauza principală care, înlăturată, asemenea unei reacții în lanț,permite înlăturarea cauzelor intermediare (subordonate), fapt care duce la formarea unei atitudini noi, pozitive. a) Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea, de timpuriu, la copil a interesului pentru activitatea intelectuală, pentru munca școlară, după ce copilul a devenit școlar. Premisele pentru atitudinea pozitivă față de învățătură se formează începând din primii ani de viață prin ambianța în care trăiește copilul, prin preocupările intelectuale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă din copilăria timpurie prin cultivarea grijii pentru păstrarea și îngrijirea jucăriilor, a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, a mobilierului pe care îl folosește copilul. Unii părinți, mai ales dintre cei care își permit libertăți financiare, dorind să facă bucurii unicului lor copil, îl copleșesc cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
conștiință, de o nouă evanghelizare, de un nou avatar. Banii și tehnologia trebuie să redevină niște mijloace. Scopurile sunt altele și trebuie să le regăsim. Cum? Prin reîntoarcerea la fundamente, la Sursă, prin prețuirea valorilor perene în locul celor efemere și cultivarea adevăratelor valori divino-umane. Printr-o nouă geopolitică și geoeconomie, printr-o rescriere a gramaticii relațiilor internaționale. Dumnezeu e în noi, dar noi suntem în el? Suntem în al treisprezecelea ceas și e unul al durerii și agoniei. Dacă nu producem
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
au fost în materie de spiritualitate, valorile și "valorile" occidentale reușind să se insinueze în străvechile matrici hinduse sau daoiste și să le modifice spiritualitatea. Cu excepțiile de rigoare, implantul occidental a prins în aceste civilizații-continent, pervertindu-le, în sensul cultivării unui mercantilism lacom și foarte pecuniar, de unde și sensul globalizării. "Domnia cantității", despre care vorbea René Guénon, a ajuns și în Orient, devenind o caracteristică centrală a noii mentalități, inclusiv în domeniul organizării sociale. " Această reducere la cantitativ traduce în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca Icar, prea aproape de soare, ni se pot topi aripile și iar cădem... Adam era fericit, era inconștient. Căzînd, în procesul de individuație, am dobîndit conștiința, cunoaște rea binelui și răului, dar scopul ei este regăsirea originilor, înțelegerea arhetipurilor prin cultivarea binelui, adevărului, a frumosului moral și dreptății. Căci dacă nu, Eriniile, slujitoarele dreptății, ne vor da în vileag. Avem de redescoperit în special arhetipul central sau arhetipul unității, pe care Jung, inspirîndu-se din buddhism, l-a numit Sine, Imago Dei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
făcut posibilă răspândirea agriculturii pe meleagurile noastre de către grupurile migrate din zona asiatică și africană (Hg J2, G2 și E3). De la acești semănători, o parte a populației autohtone, care a preferat să rămână pe loc, a învățat tehnicile revoluționare de cultivare a pământului ca formă de subzistență (devenind Hg I2). Cealaltă parte a oamenilor străvechimii s-a îndreptat spre Scandinavia. Adaptați la asprimea tundrei, au continuat să ia urma mamuților, vânându-i până în nordul îndepărtat (transformându-se în Hg I1). Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]