2,987 matches
-
comportamentul. Părea din ce în ce mai rigid și mai obosit. Cu toate acestea, moartea sa surprinde, mai ales că, recent, a vorbit la recepția dată cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Ca și într-o cuvîntare anterioară, ținută în fața unor comandanți militari, a fost dur cu americanii. S-ar putea deci ca ultimul său discurs să fie interpretat ca testamentar. Ce trebuie să ne așteptăm de la noua „eră” care începe acum: „era (lui Iuri) Andropov”, căci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de doliu prin hol se foiau tot felul de curioși. Numărul lor îl întrecea pe al celor veniți din respect față de amintirea defunctului. El a pregătit sute de tineri, dar în mulțime nu era decît una dintre studentele sale. După cuvîntările de adio, m-am retras, însoțit, o parte din drum, de C. Cojocaru. Ce s-a întîmplat mai departe? La Cimitirul Sărata (mi-a povestit ulterior Ilie Boca) totul a decurs în mod haotic. Soția lui Coban a leșinat, fiii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care schimbarea le va aduce. Oare femeia aceea își va mai aminti că a fost bărbat? Puțin probabil. Și-atunci, în absența comparației, mai poate fi înțeleasă, cum vrea el, cealaltă „poezie a lucrurilor”? *Dimineață, la serviciu, am adnotat ultima cuvîntare a Tovarășului cu următorul citat din Voltaire: „- Ce înseamnă optimism?, întreabă Cacambo. - Vai!, spuse Candid, înseamnă să afirmi cu înverșunare că toate sînt bune atunci cînd îți merge rău”. După-amiază, acasă, am adăugat și prima parte a unei reflecții a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ziar a situației economice). Vai ce-i plac asemenea vorbe! Teatrul e - zice adesea - o „punere în ecuație a condiției umane”. El crede că prețiozitatea îi conferă „seriozitate” și „superioritate”. Am, între textele mele, două sau trei ciorne ale unor cuvîntări ținute ca președinte al Comitetului de Cultură, în care, în introduceri, mă refer la Ceaușescu. (Am dat mîna cu el la vizita din 1972.) Le-am recitit și le găsesc decente prin faptul că am reușit să evit clișeele și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în anul 2000 (cînd voi avea 60 de ani; o vîrstă „rezonabilă”), voi discuta cu ai mei despre propria-mi moarte. Cînd se va produce, să mă îngroape repede, ca n război sau ca la evrei, simplu, fără protocol și cuvîntări, chiar în secret față de curioși și față de veșnicii inoportuni. Nu suport ideea de cadavru expus. *Ca Roxana să plece liniștită la examen, i s a ascuns moartea „Bunicii”. Fiecare intenție de a o vizita (și-au existat trei sau patru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privațiune, nu ca indigență). Multe aș fi putut să le fac altfel, mai bine, dacă aș fi fost un pic mai avut. Sărăcia e ca frigul: te amorțește treptat, te imobilizează. *Cu o excepție sau două, de aproape 15 ani, cuvîntările „Tovarășului” mă lasă indiferent. Bineînțeles, le-am citit, ca să știu ce zice, „cum se pun problemele”, dar nu mi-am făcut din ele niciodată un punct de sprijin pentru propriile mele păreri și demersuri sau, cu atît mai puțin, un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am citit, ca să știu ce zice, „cum se pun problemele”, dar nu mi-am făcut din ele niciodată un punct de sprijin pentru propriile mele păreri și demersuri sau, cu atît mai puțin, un instrument de combatere a altora. Acum, cuvîntările sale mă obosesc și mă irită. Constat că oratorul a devenit rigid, monoton, incapabil să se înnoiască. Ecart-ul dintre teze și realități măsoară cît o prăpastie. Criza ideilor și lipsa soluțiilor se văd cu ochiul liber. Dar pentru că lucrurile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Tovarășul”, spunînd: „E prea sus pentru mine”! Aceeași „găselniță” am folosit-o eu însumi în mai multe rînduri. E de efect, pentru că le pune probleme de interpretare celor ce te solicită. Nu cred că au curajul s-o raporteze. *Citesc „Cuvîntarea la Congresul al III-lea al Culturii” și nu văd în ea decît reluări. Să convoci peste două mii de oameni, pentru a le spune banalități, iată un lucru oneros și greu de înțeles! „Totul nu-i decît o îngălare de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl izolează pe acela care îl are, îl face „suspect” celorlalți, îi devine povară. Cine vrea să se păstreze curat trebuie să aibă sufletul tare! *Mimetism: la televizor, un țăran din Ilfov și un muncitor de la „Grivița Roșie” apreciau ultima cuvîntare a „Tovarășului” ca fiind „magistrală”! Or ei, care în viața lor n-au avut „magiștri”, ci numai „meșteri”, n-au cum să știe ce înseamnă acest cuvînt. *Un căutător în gunoaie i-a dat din pîinea din care mușca cîinelui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dissensions?”, în „Temps nouveaux”, no 13/1989, p. 8). *„Fericirea nu e o chestiune de mandolină”, a zis Paul Popescu-Neveanu, venit să conferențieze la Bacău. Aș fi vrut să-i replic: „Fericirea e urarea pe care o primim periodic prin cuvîntările Tovarășului”, dar am tăcut. A discuta, azi, despre fericire e similar cu a discuta despre lux. Căci, aproape pentru toți, chestiunea nu e de a fi fericit, ci de a supraviețui decent. *Acasă, am găsit, în fișe, acestă definiție dată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Carpații. În țările din jur s-au produs revoluții, iar noi „jubilăm” sub povara dogmatismului și a amețitoarelor prestigii. Oricît m-aș mobiliza, nu mai pot să mă ridic deasupra decepției provocate de stagnare. *Lecturi paralele: pe de o parte, „Cuvîntarea de la Bistrița-Năsăud”, în care se repetă, că reforme de genul celor ce s-au produs în Ungaria și Polonia vor fi „implementate” la noi „cînd o face plopul mere și răchita micșunele” (exces de siguranță?, manifestare de reacționarism?); pe de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu care sîntem momiți au ajuns să fie atît de deșănțate încît, chiar de a doua zi de la formularea lor, nu le mai crede nimeni. Aseară, cînd mă întorceam de la lansarea volumului Intonații, în fața mea trei tineri se amuzau pe seama cuvîntării din 25 octombrie a Marelui șef: „L-ai auzit pe Ceaușescu la televizor? La anu’ o să avem fiecare cîte 90 de kilograme de carne!” „Asta înseamnă jumătate de porc”, a apreciat, aparent serios, unul dintre ei. „Cu sau minus slănina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dată discursul prezidențial se aseamănă cu cel regal. „V-ați arătat astfel la înălțimea situației, iar Țara, care a primit voios să facă noi jertfe, a dat încă o dovadă de înțelepciune și maturitate politică”. Fraza sună ca dintr-o cuvîntare a „Tovarășului”, dar e dintr-un „Mesaj” al lui Carol I (cf. „Monitorul oficial”, III, 4/17 aprilie 1900, p. 97). Cum se vede, ori de cîte ori ne cer sacrificii (și o fac destul de des), căci Țara-i mereu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nu se teme, nici nu se jenează să repete atît de des banalități ideologice, să apese pe noțiuni în care aproape nimeni nu mai crede. Tot ce face se opune la tot ce spune. Chiar și faptul de a ține cuvîntare după cuvîntare. A îmbătrînit fără să învețe nimic despre omul concret, el care ne îndeamnă să învățăm continuu, să asimilăm tot ce știința mondială are mai bun etc. *Material, am căzut sub limita decenței. De mai bine de cinci ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
teme, nici nu se jenează să repete atît de des banalități ideologice, să apese pe noțiuni în care aproape nimeni nu mai crede. Tot ce face se opune la tot ce spune. Chiar și faptul de a ține cuvîntare după cuvîntare. A îmbătrînit fără să învețe nimic despre omul concret, el care ne îndeamnă să învățăm continuu, să asimilăm tot ce știința mondială are mai bun etc. *Material, am căzut sub limita decenței. De mai bine de cinci ani casa mea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îndeplinire. Putere de muncă, de selecționare și apoi de Înviere a materialului. Ce uscăciune ar fi putut ieși din scrisul unui cercetător fără harul poetic pe care Dumnezeu vi l-a dat. Sunt momente copleșitoare În prezentarea lui Eugen Lovinescu, cuvântarea la moartea lui Anton Holban, ideea de a o Însera pe Dna Ecaterina Bălăcioiu pe placa din cavoul Lovineștilor, cei care se gândesc la divorțul ei, ridică gestul la o asemănare cu Îngroparea lui Polynike de către Antigona, și-l duce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți 592. Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre profesorii germani numai Hans Heinrich Borcherdt era academician; iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Secretarul general al partidului nu scapă niciun prilej ca să declare festivist că în România superioară și din acest punct de vedere Occidentului , problema naționalităților a fost pe deplin și umanist rezolvată, dar în niciuna din mult așteptatele și aplaudatele sale cuvântări nu a pomenit niciodată despre țigani și despre drepturile lor. Asupra existenței noastre, a țiganilor, se păstrează tăcere, așa cum se păstrează tăcere asupra tuturor problemelor delicate existente în România, de exemplu, strategiile eronate ale industrializării promovate de partid sau, pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a avea semnificații profunde, de a urmări o schimbare de esență în orientarea politică și economică a țării, prezența unui alt activist în fruntea guvernului se dovedește o simplă mutare de rutină înșelătoare. Nici faptul că Dăscălescu a ținut o cuvântare ce s-ar fi dorit program (dar pe care televiziunea n-a transmis-o pe viu, ci numai comentată de un speaker) și nici publicarea în cadrul ziarelor a unor telegrame de felicitare sosite pe adresa noului șef de guvern nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acei magicieni ai scrisului care reușesc, amestecând 200 de cuvinte, să scoată mereu câte un nou discurs pe care să-l rostească dl Ceaușescu, ca și cum ar fi fost scris chiar de el, concluzie ce apare clară ca lumina zilei atunci când cuvântarea se publică (și se plătește) sub numele dlui Ceaușescu. Despre eminența cenușie veți crede că poate fi dna Ceaușescu, căci ea cam gri e toată, în ciuda eforturilor pe care le fac coafezele și croitoresele, fostele sale tovarășe de muncă, spre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
2 decembrie 1984 Domnule Ceaușescu, în curând se vor împlini 20 de ani de când țara a căzut sub conducerea dvs. Întrebarea firească care se pune este: Ce ați realizat în acest răstimp?. Deși încercați prin sforăitoarele, sterilele și lungile dvs. cuvântări să convingeți și să influențați pe cei ce nu cunosc situația reală, nu ați reușit și nu veți reuși niciodată să fiți crezut. Nimeni din țară și străinătate nu v-a crezut și nu vă crede, fiindcă vede și cunoaște
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un fel de parte a doua, orală, a interviului scris din 1982-1983 și ne-am și gândit, la un moment dat, la un volum În care să adăugăm textului de atunci transcrierea convorbirii de peste aproape două decenii și, eventual, și cuvântările rostite la seara ce mi se dedicase la Târgul de carte din Ierusalim, tot În 1999. Deși am izbutit, până la urmă, transcrierea, proiectul va rămâne, bănuiesc, ca multe altele, pentru o posteritate inexistentă. L-am putut urmări adesea, În acești
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
s-a Întâmplat să scrie și câteva cărți bune”. Volumul lui Atlas furnizează un amplu dosar biografic, cu multe date noi de detectivistică și bârfă literară, incapabil, Însă, să aducă nimic nou În interpretarea operei. Criticul reamintea o remarcă din cuvântarea lui Bellow la primirea Premiului Nobel: „Există o altă realitate, cea genuină, pe care o pierdem din vedere. Această altă realitate insinuează continuu ceva ce, fără ajutorul artei, nu putem percepe”. Mi-am dat seama cât de sensibil era la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eu și Kertész, Într-un mod atât de convingător, Încât nu se mai știe, la un moment dat (chiar dacă se știe prea bine), cine este Laureatul. (Familia, nr. 1/2003; Halbjaresschrift, nr. 1/2003) 2. La Stockholmtc "2. La Stockholm" Cuvântarea ținută de Imre Kertész la Stockholm, cu ocazia primirii Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2002, pe care am citit-o la câteva zile după eveniment, debutează printr-o mărturisire În care aș fi putut recunoaște, probabil, câteva dintre propriile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Holocaust, bunicii din partea tatei au fost anihilați de puterea comunistă a lui Rákosi”. Conștient că nu este deloc simplu, nici astăzi, să fii o excepție, laureatul consideră că a fi evreu a redevenit, acum, „odatorie morală”. El relatează, În Încheierea cuvântării sale, un fapt bizar din timpul pregătirii discursului și care, Într-un fel, i-a redat... seninătatea: primise de la directorul memorialului Buchenwald, Volkhard Knigge, În zilele când Își gândea și scria textul festiv, un mare plic conținând, alături de felicitările cuvenite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]