5,260 matches
-
cu alți pacienți sau cu aprecierile personalului calificat, „pe scurt, dificultățile cauzate de pacient sunt strâns legate de propria versiune asupra a ceea ce i s-a întâmplat (...) când un alt pacient este informat, acesta replică celuilalt: Dacă ești așa de deștept, de ce te afli aici?» (...) personalul calificat are, la rândul său, o cale ideală de a respinge raționalizările pacienților” (Goffman, 1991, pp.142-143). Ordinea socială devine astfel o sumă de acorduri dezvoltate reciproc de către interactanți, acorduri care sunt supuse unei permanente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie urmărit esențialul); - claritatea (privind limbajul folosit, trebuie să evităm diferite „ticuri” lingvistice, cuvintele tehnice ori pompoase care pot să facă mesajul mai greu inteligibil - mulți vorbitori începători consideră că folosirea unor astfel de cuvinte îi face să arate mai deștepți în ochii altor persoane -, alegerea judicioasă a exemplelor - ele trebuie să sprijine înțelegerea și nu să aducă noi informații în context); - elasticitatea (mesajul - în cazul exprimării orale - trebuie să lase loc spontaneității, să se poată adapta publicului și diferitelor elemente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îți spun” se poate traduce prin „Te mint”; „Vă răpesc doar cinci minute” ascunde „Am de gând să stau cel puțin o jumătate de oră”; „O să încerc” poate însemna „Nu voi reuși”; „După umila mea părere” ascunde „Privește cât de deștept sunt”; „Este decizia ta” poate însemna „Vei plăti pentru asta mai târziu”, „Ce s-a întâmplat” poate fi tradus prin „Nu înțeleg de ce faci atâta caz” etc. Este evident că e deosebit de dificil să distingi un mesaj direct de sensul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Lili, cu Virginica. Vorbeau vrute și nevrute, iar Leana era bufonul lor, rol acceptat de bunăvoie, simțind ea că era șansa ei la simpatia celorlalte: -Leana, cum face Bulbuca? (asta era porecla unei profesoare de geografie cam doctă și înțepată, altfel foarte deșteaptă). Și se plimba Leana, cu ochelari de împrumut așezați confortabil în șaua nasului ei impunător, țeapănă de parcă înghițise un băț, cu mâinile la spate, întinzând un deget inchizitorial spre vreuna din ele. Fetele se prăpădeau de râs și când dansa
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
a III-a. Elevul amintit nu se putea integra În activitatea școlară, era mereu neliniștit, nu reușea să-și exprime ideile Într-o formă concisă și avea grave tulburări de comportament. La Început mama lui a găsit o explicație: Este deștept, dar nu are răbdare și e distrat”, fără să recunoască starea de tensiune În care se afla copilul. Am stat de vorbă cu ambii părinți și i-am rugat să-și concentreze tot efortul pentru a-l Învăța pe copilul
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
a crea o nouă „Republică” care să o înlocuiască pe cea a „idioților” de azi și din totdeauna. El doar dărâmă mituri, falsuri, ezoterisme - adevărate narcotice pentru amețit prostimea „Republicii”. Și aceste reflecții ne vor face oare mai fericiți, mai deștepți? Și dacă da, cât de puternică va fi voința „idioților” de a schimba ceva în lume, unde omul este „jucăria” determinismului economic alimentat de nevoile obiective ale existenței!!? Remarcabile în această carte nu sunt întrebările fără răspuns, absurdul credibilității vulgului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu supliment, Chișinău, 1987, 222-224; Eugen Lungu, Se non è vero, è ben trovato
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
pentru Ștefan, împărtășită de el platonic. Mai mult povestire decât roman, Gențiane desfășoară o biografie în felul ei exemplară. Fiică a unui restaurator dintr-o gară rurală, Rada Ionac, ajunsă chelneriță, e, sufletește, o țărancă robustă, floare aspră de munte, deșteaptă și ambițioasă, agresivă la nevoie, neînduplecată în voința de a se realiza. Atrasă irezistibil spre teatru, ea ține cu tot dinadinsul să i se consacre și nimic nu îi poate clinti hotărârea. Fugindu-i nevasta cu un ibovnic, tatăl se
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Sub freamătul și fructele de soi, / De mă tot trage dorul înapoi / Precum o apă-și trage-n fund ucisul. Mă tot visez în car cu moldoveni / Și codrii mi se zbuciumă în piept; / Din sanctuar toți anii mi-i deștept, / Frumoșii, anii mei basarabeni...”. S. a făcut publică existența în manuscris a altor scrieri (între ele, ciclurile de poeme Singurătate lirică și Ancorare depărtată, precum și o antologie, Lirica tânără basarabeană, mai multe evocări și portrete de scriitori, epigrame), care însă
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
din Iași”, cum zice în prefață Cornel Udrea. Un simpatic trialog, hârjoană a unor „proști” veselindu-se nevoie mare (chiar și când pomenesc de Cumătra), tachinându-se cu buruienoase voroave, insultându-se cordial, până la urmă ajunge un epistolar cu trei deștepți. Ca eseist, dominanta explorărilor lui U. o reprezintă, bineînțeles, teatrul. Cronicile în care el se avântă se sprijină pe „relecturări” cu sondaje în adâncime ale unor capodopere din dramaturgia universală, Cehov și Caragiale exercitând asupra-i un magnetism aparte (Sub
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
și aleanul lui spus în cântec, „plăcutele zbierări de turme”, „balsamul” miroaselor) sunt chemate să mărturisească tot supremația erosului. Poema îl anunță pe Heliade din Zburătorul prin momentele ei de pastel însuflețit de acordul „unsunător” al cereștii mișcări: „Toate se deștept, simt, cere/Magnetul însuflețit/ Ce va prin împărechere/Sufletul a fi-nnoit”. V. încearcă și struna liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
al corupției (La minister) sau parvenitul versatil, oportunist, precum „neobositul Monsieur Mitică”, cel care susține că „România a realizat cu exces democrația”, de unde s-ar trage toate relele. În alte variante acesta e „mitocănașul parizianizat”, „încarnare a mediocrității meridionale” (Băiat deștept), superficial și prezumțios, diletant, snob, cu dispreț față de inteligența cultivată, clientul doctrinelor dictatoriale, care consideră arta o chestiune pur personală, sentimentală, neînțelegându-i specificitatea (Literatura ca păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
îi vom învăța ce sunt ei? Ar trebui să spunem fiecăruia : “Știi ce ești tu? Ești o minune. Ești unic. În toți anii care au trecut, nu a mai fost nici un copil ca tine. Picioarele tale, brațele tale, degetele tale deștepte, felul în care te miști. Poți deveni un Shakespeare, un Michaelangelo, un Beethoven. Tu poți face orice. Da, ești o minune. Și când o să crești, vei putea tu să-l rănești pe altul, care este o minune ca tine?” Trebuie
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
și Roman și un grup de evrei. Documentul relatează că, În timp ce elevii se deplasau spre locurile de cazare, de la etajul al doilea al unei clădiri, au fost loviți cu pietre, atacatorii fiind evrei deranjați de intonarea de către tineri a cântecului „Deșteaptă-te române!”. Numărul elevilor răniți depășind cifra de 20, evenimentul a fost raportat atât directorului Liceului Național, cât și prefecturii poliției dar, pe fondul acuzațiilor de ambele părți, situația a luat o amploare neașteptată. Directorul liceului, Vasile M. Burlă, luând
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
o persoană sigură pe ea cu stimă de sine ridicată și neinfuențabil 2. imaginea în colectivitate („cum mă văd ceilalți”): părinții îl văd ca pe un copil ambițios, ascultător, iar profesorii ca un elev silitor și disciplinat. Colegii îl consideră deștept și onest. Metodologia folosită Interviul care a fost realizat cu victima, în prezența psihologului, deoarece în urma incidentului, acesta pare nesigur pe el, tresare și intră în panică.. Nevoi identificate: 1. diminuarea impactului infracțiunii asupra lui D, în special în scopul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
fals. Cel de-al doilea - Ahile - minte cu bună credință pentru că ignoră adevărul și este incapabil să-l enunțe. Nu contează cât de năucit a plecat Hippias de la această maieutică socratică, ci faptul că ea stabilea, fără tăgadă, că omul deștept îi este superior omului prost, că înțeleptul se află deasupra ignorantului, iar omul educat (pepaideumenos) - deasupra celui necultivat (apaideutikos). Rămâne atunci să vedem cu ce intenții i-a aplicat Homer lui Ulise epitetul polytropos: om cu multe fețe. Un scoliarh
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dea cota la stat - care nu dădea făcea pușcărie”. Dar tot „comuniști atâta bine au făcut și ei, au distrus analfabetismul, numai cine n-a vrut n-a învățat”. Desigur, aceasta a fost posibil deoarece „copiii de țărani erau mai deștepți decât cei de boieri, învățau mai bine, știau ce-i sărăcia, dar nu puteau părinții să-i dea la școli. Copiii boierilor învățau în străinătate, erau niște puturoși”. Motivul superiorității native a fiilor de agricultori revine de câteva ori: „Copii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
știau ce-i sărăcia, dar nu puteau părinții să-i dea la școli. Copiii boierilor învățau în străinătate, erau niște puturoși”. Motivul superiorității native a fiilor de agricultori revine de câteva ori: „Copii de țărani erau bine crescuți, muncitori și deștepți”, „Erau foarte talentați, dar nu aveau bani de școală”. Orice prilej e folosit pentru a se face referire la prezentul nesatisfăcător: „În timpul comuniștilor nu exista atâta îndrăzneală, să lipsești de la școală, să nu muncești. Erau obligați să poarte uniformă, erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lui. Răspunsul a evidențiat tocmai acest păcat de a fi lăsat lumii, pentru totdeauna, gânduri vinovate și mărturii mincinoase. Într-un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice prilej festiv, cânta Internaționala. Era singurul cântec pentru care nu fusese nimeni condamnat. În plus, nu credea în vorbele care anunțau libertatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
neuromoleculare. Dacă maturizarea intelectuală nu este susținută/urmată și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul sens al cuvântului, fără empatie, o inteligență poate deveni insuportabilă nu numai pentru sine, ci și pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abandonați să-i credem! L.A.: Este trecutul totuși utilizabil la ceva? De ce avem nevoie de prelucrarea trecutului? D.G.: Avem nevoie de el, dar nu în sensul de a învăța din greșelile făcute: a-ți recunoaște greșelile nu te face mai deștept, chiar s-ar putea să te întărească în convingerea negativă că ești incurabil și nu ai nici o șansă sau chiar „istoria ți-a dovedit” că nu ai nici una. Trecutul nu ne dă automat și soluțiile cele mai bune, mai ales
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
desen de Lena Constante, București, 1934; Acord familiar, București, 1935; Cuiul lui Pepelea, București, 1935; A fost odată un război, București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei Constante și ale autorului, București, 1937; Ghicește-mi în cafea, București, 1938; Mironosițele, București, 1938; Take, Ianke și Cadâr, București, 1938; Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, I-III, București, 1939; Bătaia, București, 1942
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Un bărbat doarme pe un vârf de munte între două femei, ținându-le pe amândouă îmbrățișate (O noapte în munți). O femeie devine amanta unui fost profesor al ei, refuzat atunci, întâlnit pe stradă, întâmplător (Invitație la viață). O studentă deșteaptă, dar extrem de săracă, adorată de o colegă din societatea înaltă, preferă fratelui acesteia, excepțional de bine situat, pe un umil funcționar, cu pleoape fără gene, sașiu (Jocurile mele). O minoră cu înfățișare angelică se dovedește a fi o perversă (Logodnica
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
către ursită și Dumnezeu și cu meditații despre nedreapta alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub titlul Deșteaptă-te, române și devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]