4,789 matches
-
sau autoritatea prestabilită. Ele se bucură în anumită măsură și de legitimitate internațională. Mai mult decât orice altceva, „coalițiile de voluntari” pun bazele unei viziuni asupra angajării internaționale care reflectă caracteristicile lumii de după „războiul rece”. Perioada actuală posedă anumite caracteristici definitorii: - coexistența mai multor mari puteri implicate în relații care rezistă unei definiri clare și se deplasează de la cooperativ la competitiv; - un număr în creștere de entități suverane mici și mijlocii; - proliferarea corpurilor regionale și internaționale ca și a organizațiilor neguvernamentale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ca și a organizațiilor neguvernamentale; - o difuziune în creștere a puterii sub toate formele; - apariția de noi tipuri de probleme sau a celor vechi pe o scară mult mai largă, pentru gestionarea cărora nu există încă instituții. Toate aceste elemente definitorii pentru sistemul internațional contemporan sunt luate în calcul atunci când se încearcă astăzi teoretizarea problematicii alianțelor și a găsirii unor mijloace de predicție a evoluției acestora în relațiile internaționale. O perspectivă ce a început să fie utilizată recent este cea oferită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
-ai venit, iubire!” - Mirabela Dauer), în același an fiind lansat cântecul „Iubirea ta”, cu Cornel Constantiniu. Mai recente sunt melodiile „Vino, iubire!”, cu Daniel Iordăchioae (1990) și „Din dragoste, întoarce-te!”, cu Carmen Rădulescu (1992), dar nu putem uita titluri definitorii pentru muzica ușoară românească, ca și pentru vedetele respective: „Margarete” (flori făcute celebre de... Margareta Pâslaru), „Iubite!” (Angela Similea), „Mi-e dor de tine” (Cătălin Crișan), „Iubește-mă!” (Monica Anghel). În ce privește textierii, „partea leului” și-o trag, pe drept cuvânt
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
index general pentru cele peste 7000 de nume prezente în toate cele trei volume) și “UNDERGROUND-UL“ - Partea a doua cu alte 918 pagini plus placheta “Poeme Rock”. În primul volum se regăsesc numele cunoscute ale arealului anglo-american, cu reprezentanții definitorii ai stilurilor muzicale (blues, merseybeat, country, folk, jazz-fusion, punk, new wave, dance, soul, pop, new age, metal, rock psychedelic, heavy-metal, pop, hardcore, rock alternativ, A.O.R., soft-rock, raga- rock, avangardism, grunge, funk, rap-hip hop, glam, garage, industrial, prog, rock
Recenzii by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83475_a_84800]
-
din care derivă toată această proză este De veghe în lanul de secară, nu întâmplător best seller al librăriilor. Acești prozatori par a fi ieșit din mantaua lui Salinger, după cum personajele lor sunt imagini în oglindă a lui Holden Caulfield. Definitoriu devine deci nu tehnica de a scrie, ci stilul de a trăi, modul de a afișa/mima autenticitatea, nu abilitățile literare". O tendință viabilă - reprezentată de Filip Florian, Răzvan Rădulescu, Dan Lungu, Bogdan Suceavă, Florin Lăzărescu, Lucian Teodorovici, Sorin Stoica
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
există circa patruzeci de localități în care trăiesc români, într-un număr total de 40.000. Școala, Biserica și în special activitatea muzical-folclorică de amatori, au făcut ca românii de aici să-și poată păstra limba și toate celelalte elemente definitorii pentru identitatea națională. Vorbind despre latura istorică, vom aminti faptul că unele localități din partea sârbească a Banatului populate de români sunt atestate documentar încă din secolele XIV-XV (Marcovăț, Sălcița, Iablanca, Voivodinț, Jamul Mic, Grebenaț, Coștei). În timpul stăpânirii turcești, cea mai
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
singur personaj: leit-motivul lui Siegfried se aude în multiple ipostaze timbrale și sentimentale, de la întreaga orchestră până la solo-ul de corn, în tonalități diferite ce susțin traseul ideatic al întregii compoziții și în suprapuneri cu alte leitmotive, ce subliniază rolul definitoriu al amplelor personaje în construirea eroului suprem: Siegfried este cel ce nu cunoaște frica și are sufletul curat, dar devine cu adevărat curajos abia atunci când își învinge prima trăire necunoscută, o asimilează și luptă pentru ea. Interpretarea soliștilor în cea
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
când în polemici postume. Firește, punctul de atracție al Amintirilor îl formează lumea literară și, aș adăuga, lumea cafenelei literare, care-i prilejuiește autorului fructificarea la maximum a darurilor sale de portretist. El știe să distingă cel puțin o trăsătură definitorie a omului și scriitorului evocat. Megaloman, Camil Petrescu "se credea original în absolut tot ce gândea, spunea și făcea." Nici un elogiu nu i se părea suficient; E. Lovinescu avea capacitatea să-și stăpânească impulsurile și să-și păstreze surâsul", cu
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
în direcția inciziei și a portretului ironic. Din cei douăzeci și cinci (din nou douăzeci și cinci!) de colegi de breaslă prinși în sumarul Diacriticelor, majoritatea sunt fixați și în insectar: cu bunele și relele lor, dar, mai ales, cu formula intelectuală și temperamentală definitorie. Se adaugă o victimă colaterală, Marin Mincu (un preambul la analiza lui Ion Bogdan Lefter) și zboară, de asemenea, din loc în loc săgeți către diferiți actanți de pe scena culturală a ultimului deceniu. Cartea nu este o simplă juxtapunere de cronici
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
îl întâlneam. Câteva luni mai devreme citisem într-o carte, tot despre comic (Mirela Ardelean + 34 de coautori, Ghid de pregătire pentru bacalaureat. Limba și literatura română, Editura Sigma, București, 2007), următoarele: "...O scrisoare pierdută ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii..., orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie..., asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul..." (p. 368). Cu cine să se "asocieze" comicul dacă nu cu umorul și satira, ironia etc.? Dar e
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
puterea guvernului e limitată de supremația legii, au fost totdeauna în minoritate. Poziția adoptată astăzi este confuză din cauza diferențelor de opinii în definirea democrației. În cazul democrațiilor stabile, capacitatea de a organiza alegeri libere este deseori privită ca singurul criteriu definitoriu al democrației. O asemenea viziune reflectă "eroarea electoralismului" (Karl, 1990), adică părerea că alegerile competitive sînt suficiente pentru a crea o democrație. Un asemenea punct de vedere presupune că țările în care se introduc alegerile libere sînt deja regimuri constituționale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de vot numai bărbaților. Prezența sau absența alegerilor libere competitive este cea mai simplă definiție a democrației. Dacă toată lumea acceptă că alegerile sînt un element esențial al democrației, mulți nu sînt de acord că ele trebuie să fie singurul atribut definitoriu, pentru că există o mare diferență în privința gradului în care alegerile sînt libere sau nu (cf. Elklit și Svensson, 1997; Hermet ș.a., 1978). A considera alegerile singurul atribut definitoriu al democrației aduce riscul unei "întinderi conceptuale", adică se folosește un termen
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mulți nu sînt de acord că ele trebuie să fie singurul atribut definitoriu, pentru că există o mare diferență în privința gradului în care alegerile sînt libere sau nu (cf. Elklit și Svensson, 1997; Hermet ș.a., 1978). A considera alegerile singurul atribut definitoriu al democrației aduce riscul unei "întinderi conceptuale", adică se folosește un termen atît de larg, acoperind regimuri cu caracteristici atît de diferite, încît se pierde toată semnificația (Sartori, 1970). Din cauza diferențelor politice palpabile dintre țările cu pretenții de a fi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
guvernului? 3. Se organizează alegeri libere și corecte cu sufragiu de masă? 4. Este controlul asupra guvernului deținut de oficialități răspunzătoare în fața electoratului, direct sau prin intermediul unui parlament reprezentativ? O caracterizare multidimensională a democrației evită presupunerea falsă că toate elementele definitorii ale unui regim democratic pot fi unite într-o metrică cantitativă unidimensională. Se respectă dictonul lui Sartori: "Formarea conceptului, înainte de cuantificare" (1970: 1036). În această secțiune examinăm semnificația fiecăruia din aceste elemente care fac ca un regim să fie o
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
constituie temeiul prezentei sesizări (ca parte constitutivă obligatorie în cazul ordonanțelor de urgență), având rolul de a facilita înțelegerea acestuia, demonstrează faptul că și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rămân de actualitate trăsăturile definitorii ale condiției de admisibilitate în analiză, consacrate consecvent atât în doctrina de specialitate, cât și în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului hotărârii prealabile din reglementarea Codului de procedură civilă. ... 82. Aceasta, întrucât în preambulul ordonanței de urgență legiuitorul
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
sens larg, marfa, respectiv ansamblul produselor ce constituie asortimentul unui magazin și radicalul "ing" care exprimă acțiunea voluntară a comerciantului de organizare a activității sale, în scopul rentabilizării magazinului. Merchandisingul implică o anumită optică de gândire caracterizată prin următoarele elemente definitorii 52: planificarea activității magazinului pentru a atinge obiectivele acestuia, asigurarea satisfacțiilor clientelei în condiții de maximă responsabilitate; orientarea către clientelă: punctul de plecare pentru activitatea oricărui magazin este clientela, de aceea organizarea sa interioară trebuie făcută cu ochii clientului; conceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
ale cărui "norme" sunt stabilite cu ajutorul modelului WILSON, se va urmări respectarea următorilor parametri de bază: no=numărul de aprovizionări în perioada totală de gestiune; qm=cantitatea cu care trebuie să de facă aprovizionarea la datele fixate. După determinarea elementelor definitorii ale gestiunii stocurilor, bazate pe modelul Wilson (no și qm) se trece la întocmirea planului de aprovizionare a întreprinderii în vederea încheierii contractelor cu furnizorii. În acest sens se impune: 1. determinarea mărimii subperioadelor de gestiune to, corespunzătoare politicii optime, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
raportare la o serie de referință. „o amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad zero își trage rădăcinile de aici” Se încearcă de fapt o sistematizare a notelor definitorii ale literarității prin construirea unor invariante absolute asemănător tipurilor ideale ale lui Max Weber. Dar, teoriile literare sunt situate în timp și spațiu, ele au în vedere doar o anume literatură sau un grup de literaturi, ele nu pot decât
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fi considerată o „cultură a crizei”. Criza este, în primul rând, a omului modern. Literatura nu face decât să oglindească această stare de fapt. Ortega y Gasset, în Dezumanizarea artei, vorbește despre „criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
comerțul, transporturile ș.a. În fiecare din aceste domenii, există un număr foarte mare de produse care pot constitui subiecte supuse standardizării la diverse nivele, având un anumit conținut (fig. 6.30.). Clasificarea standardelor se poate face în funcție de cele trei elemente definitorii, astfel: În funcție de subiectul abordat. Subiectele supuse standardizării sunt produsele care aparțin unuia dintre domeniile menționate, existând astfel : standarde referitoare la produse din domeniul industriei, comerțului, construcțiilor, agriculturii etc. b) În funcție de nivelul la care se referă și implicit se aplică, deosebim
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
a cererii cu oferta prin metode specifice fiecărui tip de serviciu oferit. Ca și în cazul produselor, marketingul serviciilor trebuie să stabilească necesitatea asigurării unui serviciu pe piață, segmentul de piață care-l solicită și poate plăti prețul acestuia, caracteristicile definitorii ale serviciului, sintetizate într-o specificație de activități și proceduri, condițiile restrictive rezultate din exigențele juridice și actele normative. În cadrul serviciilor, calitatea reprezintă gradul de adecvare ale acestora la nevoile și cerințele utilizatorilor. În cadrul analizei de marketing, trebuie studiate performanțele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele care îi conferă conștiinței istorice eșafodajul de care are nevoie pentru a reuși să dea sens trecutului. Ca mijloace de structurare a timpului istoric, sistemele de periodizare punctează momentele cheie, definitorii, a căror contribuție este decisivă la evoluția în decursul timpului a colectivității sociale. Introducând rupturi în continuitatea timpului istoric prin care sunt create "insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al meta-narațiunii istorice înăuntrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul de învățământ public organizat de autoritățile statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în trecutul Romei, respectiv a Bizanțului, fapt ce semnifică fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea bizantină a poporului român. Fixând cele două centre de greutate ale istoriei românilor în Roma și Constantinopol, Laurian a realizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]