2,722 matches
-
de după alegerile din 2004. Mizele alegerilor din România: scurt istoric și evoluția hărților electorale din 1992, 1996 și 2000 Rezultatele electorale din România oferă un unghi de analiză extrem de revelator în ceea ce privește procesul reformelor și gradul de dezvoltare în termeni de democratizare. Slaba structurare a peisajului electoral local, dominat de prezența micilor partide, fără o tendință clar afișată, lasă să se întrevadă o oarecare dificultate în ceea ce privește percepția politicii de către cetățenii români, ipoteză întărită, de altfel, de regresia drastică a participării la vot
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pe vremea lui Ludovic XIV, când rafinamentul culinar ajunge la culmi neatinse de pe vremea banchetului lui Trimalchio, descris de Petroniu (s-a afirmat, de altfel, că modelul meselor Regelui Soare era cel al Romei imperiale), se simte prima adiere de democratizare gastronomică: La Varenne publică în 1651 Le cuisinier français (Bucătarul francez), volum tipărit în nu mai puțin de 100 000 de exemplare! O altă carte de bucate, cea a lui François Massialot, din 1692, oferă deja, prin rețetele sale, un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nobililor. Primul semnal în acest sens fusese dat în 1765, când Beauvilliers înființase la Paris primul restaurant. Astfel a ajuns populară marea bucătărie franceză. Câțiva ani mai târziu, Antonin Carême (1784- 1833) sistematizează principiile acestei școli culinare franceze, ivită din democratizarea marii bucătării. El readuce în atenția gastronomilor feluri de mâncare simple, cum ar fi le pot-au-feu, considerat de către enciclopedia Larousse din 1867 preparatul culinar prin care „bucătăria noastră națională se distinge de toate celelalte“. Pot au feu (literal, „vas-pe-foc“) înseamnă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plan gastronomic. Bucătăriile regionale formează substratul școlii franceze, dar recuperarea tezaurului pe care-l cuprind și integrarea sa (selectivă) în la haute cuisine s-au făcut de-abia de pe la începutul secolului al XIX-lea. Și, aspect extrem de important, în momentul democratizării culinare franceze, bucătăria „înaltă“ era deja cristalizată, ea înglobase în mod creativ adstratul reprezentat de influența italiană și putea începe recuperarea unor elemente ale tradițiilor regionale. Această observație ne va fi folositoare atunci când vom vorbi despre bucătăria românească. Revenind (în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor“ (E. Niculiță-Voronca). Promovate în bucătăria târgoveață grație grecilor, plăcintele au trecut printr-un permanent proces de „democratizare“, ajungând un fel de mâncare accesibil, ieftin. Din nefericire, acest proces a dus și la apariția unor monștri culinari precum „bogacii“, descriși de I.A. Bassarabescu ca „respingătoare prăjituri ale săracilor“: „Gurile rele povesteau că în compoziția lor intră toate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor al societății informaționale. Ciber-Comunicarea În era informațională, clientul nu mai este rege. El este mai mult decât atât. Democratizarea îi conferă puterea suveranului - a poporului, în democrația directă. Conducerea întreprinderii îi va lămuri pe angajați asupra persoanei care ia hotărârile și determină viitorul organizației, și anume clientul. Condiționată de dezvoltarea tehnologică și de raporturile sociale, activitatea de marketing este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Irina (1997), „Analiza rețelelor sociale”, in Petru Iluț (ed.), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași, pp. 113-133. Culic, Irina (1998), „Rețele sociale în analiza câmpului literar clujean”, WEB, nr. 2-3, pp. 82-93. Culic, Irina (2002), Câștigătorii. Elita politică și democratizare în România, 1989-2000, Editura Limes, Cluj-Napoca. Davis, Kingsley; Moore, Wilbert (1945), „Some Principles of Stratification”, American Sociological Review, vol. 7, pp. 242-249. Dillon, William R.; Goldstein, Matthew (1984), Multivariate Analysis. Methods and Applications, John Wiley & Sons, New York. Dilthey, Wilhelm (1999
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
războinică a recuceririi explică acestă particularitate ce se regăsește într-o oarecare măsură și în alte spații ale luptei dintre creștini și musulmanii arabi sau turci, în Ungaria, spre exemplu. În sfîrșit, acestă luptă prelungită s-a tradus printr-o "democratizare" a meseriei de militar și prin accesul acesteia în rîndurile nobilimii. De asemenea, a suscitat formarea de vaste zone-tampon între beligeranții ce au curățat jumătatea septentrională a Spaniei, pe măsură ce înaintau armatele creștine. Acest fenomen militar a favorizat ascensiunea "cavalerilor" de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Aceasta este origin-nea antrenamentului democratic în relație cu argumentarea politică a națiunii. Cu toate acestea, se cuvine să lăsăm deoparte circumstanțele franceze și revoluționare, pentru a-i atribui un sens mai general, precum Eric Hobsbawm. După el "însăși acțiunea de democratizare, adică de transformare a supușilor în cetățeni, tinde să producă o conștiință populistă care, din anumite puncte de vedere, se deosebește cu greu de patriotismul național sau chiar șovin, căci dacă "țara" este oarecum "a mea", atunci poate fi considerată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se divizează de asemenea în cinci tendințe iar durata medie de guvernare este mai mică de un an; în aceste condiții se instaurează o dictatură ce nu va lua sfîrșit decît o dată cu ocupația sovietică de la 14 iunie 1940. Proiectul de democratizare anunțat de aliați în timpul Primului Război Mondial va cădea așadar din motive legate direct de reîmpărțirea teritorială și etnică care, din pretenția de a se realiza o mai mare coincidență între stat și naționalitate a agravat și mai mult frustrările naționaliste. Aceasta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fi putut crede atunci că între cele două populații s-ar putea contracta raporturi mai puțin suspicioase în urma acestei solidarități. Cît despre Uniunea Sovietică, aceasta înfățișa lumii chipul înțelepciunii lui Mihail Gorbaciov. Drumul ce se conturase aparent era unul al democratizării și dacă exista un obstacol acesta ținea de dificultățile reformei economice în primul rînd și nu de o renaștere a particularismelor. Tratamentul rezervat minorităților sau naționalităților în anumite state comuniste crease cu siguranță destule probleme, în timp ce descompunerea acestor state urma
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aproape imediat dezmințită. Cu toate acestea divorțul nu provine într-o așa de mare măsură, cum se crede în mod curent, din rațiunea ființei etnice a statelor reunite cît, mai ales, din procesul formării lor, care a îndepărtat întreprinderea de democratizare a societăților considerate pe primul plan, atunci cînd nu a respins-o cu desăvîrșire. Expresia suveranității populare nu mai constituie acum nici chiar pretextul izolării naționale. Acesta nu este nici atît cu adevărat etnic. El se bazează doar pe cuvîntul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această Întîrziere a făcut ca, În 1991, să se mai țină Încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase Încă numele În Partidul Socialist - ceea ce se va Întîmpla doar În iunie - și Încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al cărei exemplu fusese dat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care Înclină, aparținînd tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice Înseși. Alături de partide, Într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice Înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice În interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se aplică Cehoslovaciei și Germaniei de Est. Pe aceeași bază se poate face distincția și Între diferitele niveluri de dezvoltare a societății civile, element cu o importanță incontestabilă pentru evoluțiile ulterioare. Un alt argument pentru includerea factorului istoric În analiza democratizării este furnizat de Milada Anna Vachudov și Tim Snyder („Are Transitions Transitory? Two Types of Political Change in Eastern Europe since 1989”, East European Politics and Societies, vol. 11, nr.1, iarna, 1997): direcțiile de evoluție au fost diferite În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe pluralism de opinie și pe democratizare civică. Ecclesiocrații, Simbolurile culturale, seriile de guru, câinii pavlovieni de prin universități nu au nimic în comun cu ideea de democrație. Toate acestea nu ne arată decât "o spargere" a principiului reprezentării în lideri mari și mici... Dacă Heidegger a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor superioare ale națiunii și ale statului deosebește, după Mircea Djuvara, liberalismul românesc de radicalism [liberalismul clasic n.n. O.B]"75. Deși guvernul liberal din perioada 1922-1926 a promovat un proces de democratizare a societății românești, în interiorul PNL funcționa regula potrivit căreia orice divergență se rezolva în limitele disciplinei de partid. Așa se explică faptul că, până în 1926, PNL a rămas un partid unit care nu a cunoscut sciziuni și disidențe importante. Totuși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avântă într-o metaforă cvasiobscură, ca o iluminare bruscă, ori relatează un fapt banal, jurnalier, familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială, orgolioasă uneori, umilă altă dată, fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
determinarea în mod direct a comportamentului internațional al statului, ca variabilă dependentă. Pentru a oferi câteva exemple, utilizarea acestui nivel de analiză ar explica: extinderea democrației la nivel global (variabila dependentă), prin dezvoltarea în interiorul statelor a mișcărilor și solicitărilor de democratizare (variabila independentă); colonizarea și cucerirea de noi teritorii, prin nevoia statelor puternic industrializate de a avea piețe de desfacere tot mai mari sau acces la materii prime vitale; decolonizarea și creșterea numărului statelor lumii, prin ascensiunea mișcărilor de eliberare națională
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
familie - grădiniță - comunitate este hotărâtoare. Sistemul de Învățământ românesc a Înregistrat progrese remarcabile În ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale Înregistrate după 1989. la sfârșitul anului 1990 țara Înregistra o stagnare economică, dar după 1998, ca rezultat al democratizării treptate și a infuziei fondurilor europene și ale Băncii Mondiale, reforma a fost demarată. În continuare, voi prezenta câteva tabele privind situația statistică a managerilor din Învățământ, repartizați pe: categorii de vârstă, dominanța pe trepte și categorii, ponderea femeilor manageri
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
vor covârși mai apoi limbajul poetic, jurnalistic și romanesc arghezian. În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să invadeze insula și sprijină crearea unui guvern filoindonezian care să solicite intrarea Timorului de Est la Indonezia, devenind provincie indoneziană În 1976. 575 H.Matei, S.Negruț, I.Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, p. 232. 378 Trecerea la procesul de democratizare se face lent, tranziție haotică, bordată de violențe separatiste, manifestații explozive, Într-o țară cu peste 18.000 de insule, 400 de etnii și 5 religii oficiale, ceea ce stârnește tensiuni interetnice și interconfesionale, acutizate pe fondul crizei economice și sociale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
naționalistă pentru o republică liberă și democratică, departe de totalitarismul comunist 694. După moartea dictatorului Chiang Kaishek (1975), urmează la conducere fiul său Cory Cing Kuo, până În 1988, perioadă În care bazele americane sunt desființate și armatele retrase, procesul de democratizare se accentuează, ultimele legi cu caracter autoritar sunt desființate. În 1991 Taiwanul proclamă Încetarea stării de război cu China. În alegerile libere organizate după 1991 Partidul Naționalist al Kuomintagului Își menține forța, dar după 1995 se impune și Partidul Democrat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
succesiune de regimuri dictatoriale, până la alegerile din 1987, care impune ca președinte pe Roh Tae Woo care promite liberalizarea sistemului politic. Situația politică rămâne tensionată (acțiunile opoziției, mișcările de stradă, În special studențești), periclitând stabilitatea climatului social-politic, și procesul de democratizare. Conform Constituției (25 februarie 1988), Coreea de Sud este o republică prezidențială, cu un sistem pluripartitist (Partidul Democrat Milenium, Partidul Liberal Democrat Național, Partidul Marii Națiuni ș.a.), compusă din 9 provincii și șapte orașe speciale inclusiv capitala Seul. În 1990 Republica Coreea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și teoretician, propune Însă o nuanțare a distincției operate de Ritchin. Ea argumentează (Lister 2002: 336) că istoria fotografiei este o istorie a manipulărilor
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]