3,128 matches
-
1707 prevedea activitate didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trăirile morale, multe din ele înnăscute, căci ,,singura cale, care permite unui copil de a se face mai bun nu este nici de a-i face morală, nici a-l ține continuu sub pedepse, ci de a-i da responsabilități, deprinzându-l cu exerciții de tot felul.” PERSPECTIVĂ PSIHO-PEDAGOGICĂ ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE Odată cu a doua jumătate a secolului XX, învățământul a cunoscut cele mai profunde transformări structurale și funcționale la scara mapamondului. Astfel, se remarcă o serie de direcții de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un institutor de la stat și de câțiva pedagogi. Unul dintre pedagogi era sviteran, ca sa aibă copiii de la cine să audă tot timpul vorbindu-se În limba lui Voltaire și a lui Goethe. Se poate deduce că de la acel Învățător a deprins Grigore să buchisească românește În clasa Întâi și a continuat să Învețe materiile până Într-a patra primară. Că de la acel pedagog elvețian a prins primele cuvinte În cele două limbi, care-i vor fi atât de necesare În cariera
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
a ne arăta frumusețea interioară, de a ne exprima prin intermediul artei. Primăvara ne-a adus flori, iar cântecul, bucuria și mișcarea ne-au însoțit pe parcursul activității. În cele 100 de zile de școală, ei au învățat să fie prieteni, deprinzând cu multă ușurință secretele adevăraților școlari. Copiii, părinții, bunicii și cadrele didactice au trăit un moment de mare bucurie și emoție.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lăcrămioara Borcan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107367]
-
au realizat alții, ține tot de geniu, căci presupune putere de înțelegere, spirit critic, selecție și capacitate receptivă, astfel încît valorile create de alții să se poată converti în valori proprii. Astfel, de la popoarele din Orientul Apropiat, vechii greci au deprins organizarea vieții urbane, structura administrativă, comerțul și meseriile. Cetățile grecești din nordul Africii au oferit prilejul unor însemnate receptări din cultura milenară a egiptenilor, ajunsă la un nivel foarte înalt. La Alexandria, cea mai importantă cetate de aici, grecii au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avînd, în principiu, limba sa, deosebită de a celorlalte. Această diversitate a limbilor este dată, prin urmare, de comunitățile respective, care folosesc fiecare limbile ce le vin prin propria tradiție istorică, economică, culturală și de civilizație, încît fiecare individ uman deprinde abilitatea de a folosi o limbă sau alta în funcție de comunitatea în care se dezvoltă. Acest lucru este posibil deoarece prin naștere el posedă facultatea limbajului, adică aptitudinea de a folosi semne în comunicare, aptitudine care este direcționată de mediul comunitar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latine, deoarece s-a implicat în problemele lingvistice ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru formă și pentru ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse din studiul logicii formale și al dezbaterilor metafizice și verificate prin exercițiul îndelungat al conferințelor universitare și al oratoriei parlamentare. În ceea ce privește ortografia, Maiorescu a avut perspicacitatea de a prelua de la specialiști, în special de la Aron Pumnul, ideile cele mai valoroase
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plimbările în Occident pe banii țării ale unor indivizi incapabili și frivoli nu-i pot schimba și nu pot face din ei persoane folositoare societății. În același mod, dar în manieră satirică, Mihai Eminescu arăta că de obicei tinerii români deprindeau pe malurile Senei doar unele manifestări ridicole de comportare, fără a deveni și spirite elevate (poemul Ai noștri tineri). Pe de altă parte, cei care au cercetat științific tradițiile românești nu au urmărit și o corelare a ideologiei care le
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
studiul limbii române în ciclul gimnazial, pentru a lăsa cîmp liber în ciclul liceal numai literaturii (deși disciplina continuă să se numească Limba și literatura română). Se înlătură astfel orice posibilitate de a înțelege deplin problemele limbii și de a deprinde folosirea corectă a ei în mod conștient prin înțelegerea normelor. De altfel, tinerii de liceu se află în situația de a fi asimilat în anii anteriori unele cunoștințe de gramatică, de fonetică, de vocabular etc. fără a-și putea explica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
consemnarea unor vorbiri ocazionale cu un anumit grad de specificitate, dar lipsite de semnificație generală și de reprezentativitate. La români, s-a instaurat și ideea greșită că scriitorii atestă uzul limbii literare și, ca atare, de la ei s-ar putea deprinde acest uz, trecîndu-se cu vederea faptul că cei mai mulți scriitori introduc în opera lor elemente dialectale, familiare sau argotice și deci nu au o limbă exemplară, aulică și supradialectală. Prin urmare, scriitorii români nu au în tradiție folosirea limbii după norme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
provincie... Deschizând plicul, găsii o scrisoare împreună cu o poezie intitulată Venere și Madona, amândouă iscălite M. Eminescu. Numele Eminescu nu avea aparența a fi real, îmi păru împrumutat de vreun autor sfiicios ce nu vrea să se dea pe față. Deprins cu pacheturi întregi de versuri și proză ce-mi veneau zilnic, mă pusei să cetesc cu indiferență Venere și Madona,dar de la a treia strofă, care începea cu versurile: Rafael pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
antichității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns de acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zadarnică, o literă fără înțeles. Ca și în Scrisoarea I, unde este cuprinsă în versuri ideea inutilității strădaniei de a deprinde mecanic forme gramaticale și sintagme latinești cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-harum/ câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum, și în acest articol se incriminează învățarea seacă și pedantă a unei limbi moarte. Esențial ar fi, spune poetul- gazetar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cap, că orice furtună se termină cu ploaie (XVII 36) ; afirmă că și-a ales o nevastă dificilă cu gândul că, dacă o poate suporta pe ea, va face față oricui, după cum călăreții buni cumpără cai nărăvași pentru a se deprinde să-i domolească și pe ceilalți (XVII 37) ; îi răspunde lui Alcibiade că suportă țipetele soției de dragul copiilor dăruiți de ea la fel cum rabdă și gâgâitul gâștelor pentru că ele îi oferă ouă și pui (XVII 37). Numeroase alte informații
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ilustra victimă a atenienilor. Ca printr-o presimțire a posibilei analogii de destin, Platon se referă frecvent la fostul său maestru încă din primele momente petrecute la Siracuza. El îi spune de la început lui Dionis I că aplică mereu metodele deprinse de la profesorul său de înțelepciune care l-a învățat tot ce știe : N-am făcut aici decât să pun întrebările pe care le-a pus învățătorul meu, Socrate, și să primesc răspunsurile pe care le primea el însuși. Lui Socrate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
combată : ai dori să spun și eu ca tine, că virtutea și fericirea nu sunt decât mijloace prin care omul își poate mări plăcerea, neînfrânarea și libertatea sa, celelalte fiind vorbe goale, praf și fum (p. 212). Prin metoda maieuticii deprinsă de la Socrate, Platon demonstrează existența unor plăceri rele, păgubitoare. Anniceris se declară zăpăcit de avalanșa întrebărilor, incapabil de a-i urmări așa cum se cuvine raționamentul, deranjat de felul ăsta brutal de a-și impune părerea (p. 214). Admițând că a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
foametea din Moldova (1947= și privațiunile din anii 50, asigurându-ne căldura căminului părintesc ce ne-a permis să ne realizăm în meseriile alese. De când am început să percep mai clar această lume, cam de pe la 4 ani, am reușit să deprind de la părintele meu multe din însușirile sale și în primul rând dragostea de muncă, indiferent că era fizică sau intelectuală și tenacitatea de a-și atinge scopul propus. Relatările sale despre copilăria și tinerețea sa din urbea sa natală Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Athos și îl vizitează la chilia Kyparis. Găsind că Platon a făcut o alegere nepotrivită cu vârsta și experiența sa, starețul Vasile îi vorbește despre cele trei căi monahicești. Viața de obște, recomandată începătorilor spre a intra ucenici și a deprinde, prin tăierea voii proprii, rânduiala ascultării. Calea de mijloc sau împărătească, în care doi sau trei călugări maturi, mult îmbunătățiți duhovnicește se retrag într-un schit izolat spre a viețui și a se ruga împreună, fiecare considerându-se în ascultare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții în pustnicie, iar coborârea minții în inimă, o practică imposibil de deprins fără o călăuză extrem de experimentată. Paisie invită pe toată lumea, monahi sau mireni, indiferent de existența unui ghid sau nu, să se apropie de această rugăciune și să o rostească neîncetat. Mai mult, el consideră educația metodică, drept o condiție a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
copiști,eliniști, slavoniști de elită, o adevărată echipă de lingviști care avea să constituie nucleul Școlii de Traducători de mai târziu de la Neamț. Paisie însuși muncește enorm. Ziua și-o dedică ucenicilor, noaptea cărților. Urmează același program de asceză fantastică deprins la Athos. Ucenicii, și ei, sunt cu totul absorbiți nu numai de rugăciune, ci și de muncă. Scutită de taxe, mănăstirea se întreține singură, lucrându-și ogoarele, viile, vânzând lucrul de mână al monahilor. În plus, obștea monahală întreține pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în al treilea rând în scenă, după biserică și casă părintească, și este interesant de remarcat, faptul că școala elementară este locul unde copilul Petru, împreună cu fratele mai mic Theodor, învață doar să citească, scrisul, fiind un meșteșug care se deprinde, tot acasă, prin intervenția familiei. Incursiunea în orașul Poltava, ca și în copilăria lui Petru Velicikovski, se realizează pe traseul biserică-familie-școală având ca linii de forță structurante ale întregului univers al copilăriei, tonalitatea majoră, luminoasă a sacralității, intermediate de preoții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vârstele cuprinse între douăzeci și douăzeci și patru de ani ai personajului, o perioadă de maturizare și descoperiri, atât în plan uman (Platon vine în contact cu personalități complexe și profunde ale monahismului românesc), lingvistic (învață limba română), cât și spiritual (se deprinde cu slujba bisericească după rit athonit, dar și cu valorile isihasmului). Este un prim episod al șederii sale pe teritoriul românesc. Al doilea se va desfășura la întoarcerea sa de la Muntele Athos, dar de astă dată în Moldova. Din petrecerea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lui Paisie Velicikovski. Leonid îl cunoaște, la mănăstirea Ciolsk, pe părintele Teodor, iar Macarie îl întâlnește în 1810, la sihăstria Ploșciansk, pe părintele Atanasie. Teodor și Atanasie fuseseră într-adevăr ucenici direcți ai lui Paisie Velicikovski, trăiseră în preajma lui și deprinseseră de la acesta practicarea neîntreruptă a Rugăciunii lui Iisus, în care îi inițiază și pe tinerii pe atunci, Leonid și Macarie. Astfel, Leonid și Macarie se pot numi în termeni patristici, ucenici din generația a doua a Starețului Paisie. Ne punem
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un ideal salvator în încercarea de a ajunge să se închine la Locurile Sfinte ale Ierusalimului. Cu toate eforturile sale, nu va ajunge mai departe de Kiev. Pe drum, va întâlni însă, un mentor călugăr, duhovnic îmbunătățit, care îl va deprinde cu Rugăciunea lui Iisus și îi va arătă calea ce duce prin rugăciune, răbdare și iubire, tot la Ierusalim, dar la Ierusalimul ceresc. Un text impregnat de lirism, teologie, istorie, psihologie, oferind hermeneuticii planuri multiple de analiză. Afară de toate acestea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
elaborată la Praga avea să difere de cea existentă deja pe același subiect, la acea dată, la Moscova. Semnificativ rămâne faptul că cei mai importanți specialiști ai Cercului Lingvistic de la Praga au fost formați de către Școala de la Moscova, unde au deprins un mod de lucru, niște concepte cheie și un set de teorii modernizatoare în domeniu, pe care apoi le-au introdus la Praga și peste tot în traseul lor biografic și profesional. Roman Jakobson avea mai târziu să părăsească și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
puțin din toate acestea. Nu mă bâlbâi. Ați fost în exil politic în America prin anii '80. Cu ce v-ați ocupat în acei ani? Cu o mulțime de lucruri. De la înot până la poezia idiș și logica islamică. Acolo am deprins și libertatea de a trage cu pușca. Dar mai ales am deprins libertatea. Și tot atunci ați tradus și ați publicat teza de doctorat a lui Nae Ionescu. Ați afirmat undeva că "nimeni nu poate filozofa fără să-i fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]