9,951 matches
-
fu spartă de țipătul strident al soneriei din holul de la intrare. Aprinse lumina din fața casei să vadă cine poate fi la poartă. Întotdeauna o închidea cu cheia când intra în curte. - Da! Cine-i acolo? întrebă el nervos, că este deranjat la o asemenea oră din noapte, deschizând ușa masivă din lemn de nuc a vilei. - Sunt eu, domn’ profesor, Angela, se auzi o voce subțire în spatele porții. Afară era un ger năprasnic. Era ultima răbufnire a Babei Dochia, una dintre
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
cum prea bine știți. M-am gândit că ar fi bine să mai repet din el. - De unde vii la ora asta? Doar nu te-ai deplasat special de acasă după caiet, își interogă profesorul eleva, nemulțumit de faptul că îl deranja la o oră așa de târzie. - Am fost la o petrecere cu mai multe prietene, de aceea am ajuns la dumneavoastră atât de târziu, șopti Angela cu glas pierdut. - Bine, așteaptă în hol că merg să ți-l aduc, zise
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
dicta că viața era peticită cu neprevăzut pe toate fețele. - Ce-ar fi să rămâneți aici o vreme? întrebă, pe un ton blând, Maria. - Ne-am gândit să mergem la un hotel, Mihai are ceva bani. N-am vrea să deranjăm pe nimeni. - Nu deranjați, din contră, mă bucur să vă pot oferi ajutorul. Hai să vorbim și cu Mihai. Cred că e cel mai bine așa. Maria veni cu cafelele, iar Ilona aduse micul dejun. Se crease un fel de
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
peticită cu neprevăzut pe toate fețele. - Ce-ar fi să rămâneți aici o vreme? întrebă, pe un ton blând, Maria. - Ne-am gândit să mergem la un hotel, Mihai are ceva bani. N-am vrea să deranjăm pe nimeni. - Nu deranjați, din contră, mă bucur să vă pot oferi ajutorul. Hai să vorbim și cu Mihai. Cred că e cel mai bine așa. Maria veni cu cafelele, iar Ilona aduse micul dejun. Se crease un fel de bună dispoziție, ivită din
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
mai mult de douăzeci de metri în jur. După consumarea celor șapte sute de rame, am hotărât să mă opresc și să arunc ancora. Speram să fiu pe direcția bună, cu o mică abatere în stânga sau dreapta, lucru ce nu mă deranja prea mult. Atmosfera era încărcată cu picături de apă rece și frigul a început să mă pătrundă prin hainele umezite. Încă nu se luminase de ziuă. Am așteptat ca întunericul să-și ia “La revedere!” și să se lumineze cât
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
copil care strigă: „Mama, vreau pipi". „Du-te singur, ești băiat mare", spuse aceasta, fără să-și miște fundul de pe podea. - Mă duc eu, se oferi Norman-Nahum. Pot eu să-l ajut? - Nu-i nevoie, se descurcă singur. - Ești măritată? Deranjez? Sonia nu-i răspunse. Atmosfera era ciudată, ireală, bărbatul simțea că prezența lui este neavenită și se gândea să plece. Dar cum să plece, fără să știe ce s-a mai petrecut în cei optsprezece ani? Și ce are să se
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
și întrebă șmecherește: am îmbătrânit? Ce spui? - Tu nu, eu mai curînd. Optsprezece ani e o sumă. Și o ocnă. Dar îmi pare bine că m-am rupt de acolo și mă aflu aici. N-am de gând să te deranjez. Într-o zi-două, voi găsi ceva de lucru și voi pleca. Femeia îi împinse o farfurie în față cu un corn aburind și-i dori poftă bună. Nu te-ai schimbat deloc, zise Norman. Știu că o duci greu, dar
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
mâncă ceva la o mică prăvălie, cu bănuții pe care îi primise după ce fusese eliberat, își petrecuse toată ziua întins pe iarbă în spatele unor boscheți lângă zidul de vest printre alți pelerini sosiți acolo de Pesah, și unde nu fu deranjat de nimeni chiar dacă atrăgea atenția prin zdrențele cu care era îmbrăcat. Înainte de lăsarea serii, se ridică și porni către Templu privind atent în jurul său. O patrulă romană având felinare se apropia însă din lungul străzii și Baraba se abătu în
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Într-un târziu, observând că ne apropiem de miezul nopții, i-am făcut semn Silviei și ne-am ridicat. Am mers, de la stânga spre dreapta, să ne luăm rămas bun de la bunii noștri tovarăși de tabără, în liniște, să nu deranjăm bunul mers al distracției. Ne-a urmat Dan-Nicu Petrescu. Ne-am scuzat și ne-am exprimat gândurile acelui moment, dar și regretul că trebuie să plecăm. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat și ne-am strâns mâinile cu forța prieteniei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
loc din pricina spaimei. - Căpitane, care-i misterul de s-au retras așa repede și ne-au lăsat în pace? - Simplu! Măria Ta ai sosit pe aceste meleaguri cu gânduri pașnice ca să unești ținuturile de același neam și nu să le deranjezi împărăția! - rosti căpitanul Preda cu un zâmbet ascuns a cărui semnificație doar el o știa. „De parcă lui dracul îi pasă de acest neam! Tocmai întunecimii sale căruia îi plac la nebunie învrăjbirile, încâlcelile, durerea și groaza!”- își zise în sinea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
datoria sacră să împlinim voința principelui Radu Valdescu. - interveni Preda. - Marea Valahă! - completă căpitanul Miron. Ajunși la porțile cetății, Preda decise: - Măria Ta, nu mai înnoptăm aici! Vă am în pază până la unificarea principatelor și înscăunarea voastră...Astăzi i-am deranjat destul pe împielițați. Un boier fidel unchiului tău ne va fi gazdă! Ajunseră la conac și cinară în liniște. După evenimentele petrecute în timpul zilei nimeni nu avea poftă de vorbă. Abia într-un târziu, când se pregăteau de culcare, căpitanul
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
încercat să le ignor și să mă strecor lângă fiecare din statuile ce îi reprezintă cei mai importanți sfinți ai bisericii cehe. Una din multele legende legate de Praga și de Podul Carol spune că în timpul nopții, când nu sunt deranjate de turiști, statuile conversează între ele pe teme teologice. O altă legendă, care se învață încă în școală, ne liniștește în legătură cu siguranta podului, spunându-ne că pentru a fi mai rezistent, zidarii au amestecat gălbenușuri de ou în în mortar
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
să vină să dea peste ei. Când auziră ușa deschizându-se intempestiv, lucru care nici nu le trecea prin minte că s-ar fi putut întâmpla, știind că omul de ordine de la ușă nu va lăsa pe nimeni să-i deranjeze (însă acesta cunoscând-o pe Georgeta, nu i-a spus decât “sărut mâna doamna senator” și și-a văzut de ziarul lui), au încercat să minimalizeze efectele scenei în care au fost surprinși, însă fără niciun efect asupra Georgetei. La
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
că a ajuns înaintea mea și nu am tăria de a-l vedea așa curând. - Poți merge în dormitorul de oaspeți să te întinzi pe pat. - Nu, nu, stau aici pe fotoliu și mă odihnesc câteva clipe dacă nu te deranjez prea mult. Să pot să-mi liniștesc gândurile și să meditez la ce voi face după ce plec de la tine. - Cum dorești! Să-ți aduc un scăunel și o pernuță pe care să-ți așezi picioarele. - Nu, nu-i nevoie! mi-
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
pe mall-ul național cu steagul României. Se aflau pe aleea din pietriș dintre Capitoliu și castelul Smithsonian. În spatele lor, la o masă în cortul unde se vindeau băuturi alcoolice, pe gazonul mallului național, un grup de unguri se găsise deranjat de priveliște și au trimis mesager să le fugărească. ”ȘI VREI SĂ SPUI CĂ TRANSILVANIA E ROMÂNIA?” În zadar s-a încercat explicarea faptului că acela era un loc public din capitala Americii, o țară în care libertatatea de exprimare
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
dintre dansatorii unguri s-au băgat în fața camerei de filmat și au protestat în limba lor. Prezentatoarea programului artistic m-a prins de încheietura mâinii și mi-a îndepărtat brațul cu care gesticulam, încercând să aflu ce anume i-a deranjat așa de tare. Mi-a arătat din nou semnul de pe mall pe care scria ”Hungarian Heritage” și mi-a spus: Asta e o provocare .... e o provocare.” Ceilalți doi dansatori mai curajoși s-au luat și de o doamnă de
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
pe orizontală sau cu altă scândură montată peste doua îmbinate cap la cap pe verticală. Erau case fără garduri, fără curți, dar cu flori în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni nu le încălca proprietatea, nimeni nu-i deranja, de nimeni nu trebuiau să se ferească. Puteau să lase în curtea așa neîngrădită orice obiect, el nu va dispărea niciodată. Am văzut roți de mașină înșiruite lângă pereții caselor cu cauciucurile pe ele, așa cum și le-a schimbat proprietarul
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
intre. Mi-au adus geanta ochelarii și telefonul mobil, adunate de ei de pe șosea, apoi au plecat la Tinca unde îi așteptau copiii. Am ajuns pe secția de Neurochirurgie la ora 2 noaptea, instalată într-un salon unde le-am deranjat probabil somnul celorlalte bolnave, dar și odihna personalului medical... Mă năpădeau gândurile și nu m-a luat somnul până dimineața când au venit cu perfuziile! Când a venit la „vizită” doctoral Mohanu cu suita, aveam de ales dacă rămân în
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
noțiuni au fost învățate în prezența colonelului dar într-o seară, când acesta era plecat într-o misiune pentru câteva zile, după ce l-a servit pe "profesor" cu un păhărel de coniac și după ce a verificat că nimic nu o deranjează, provocându-l, s-a lăsat pradă brațelor vânjoase ale țiganului. Acesta i-a oferit ceea ce soțul, ocupat cu munca lui neglijase să-i ofere suficient vinovată fiind oboseala și solicitările serviciului. Lecțiile de muzică se dovedeau eficiente, dar slăbeau prudența
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cum. Parcă ar fi fost într-un exerecițiu militar care-i cerea calm și stăpânire. Scoase din geanta de mână niște sfori groase, unse cu unt-de-lemn și sare, și-i legă fedeleș pe fiecare în parte. Nimic nu l-a deranjat în timpul operațiunii. I se părea și lui de necrezut, dar sticlele goale aruncate lângă pat arătau că putea tăia și lemne pe ei. Bău și el un pahar de coniac, așezat pe scaun, privind cu ură spre cel care i-
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
de pe timpul bunicii, nu sexul în sine dar la orice vârstă există în felul lui. Nu se trăiește livresc ci autentic... în rest, cititorul în funcție de preferințe. Un roman n-o să schimbe niciodată lumea!”. Întrebare: Stilul personal și subiectele abordate nu deranjează? Răspuns: Aici cred că ar fi foarte multe de spus. Mă declar un nonconformist. Am curajul de a mă considera lipsit de prejudecăți tradiționale. Cândva problemele sexuale și descrierea lor erau considerate un exces al literaturii, al impudorii. Era atunci
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
am propus ca vânzând casa în care locuiesc, să adaug lor banii spre a-mi construi alături de ei un loc al meu spre a nu-mi sfârși viața într-un azil, oricât de bine ar fi. Promit să nu-i deranjez, să fiu ascultător, nici măcar să mă îmbolnăvesc spre a nu le răpi din timpul lor. Nici nu am știut ce să fac la primirea răspunsului lor; să râd sau să plâng? - Știi tu tată, noi suntem oameni foarte ocupați și
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
armata? Dacă se mărită? Aoleu, Doamne, ce mă fac? Trebuie să găsesc o soluție până mă întâlnesc cu ea să‑i spun. Dar, poate că... Să‑l întreb acum, poate că e mai bine...” - Domnu’ Marin, mă iertați că vă deranjez, a îndrăznit el într‑un târziu, fixând cu privirea nasturele metalic al buzunarului de la veston sub care se vedeau câteva pete de grăsime. - Ei, deranj pe dracu’! Spune băiete, ce te roade? s‑a arătat subofițerul amabil, întinzând mâna după
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
azi situația din România este mai lipsită de perspective decât sub Stalin. Orice s-ar spune, greco-ortodocsii nu se simt europeni. Ei sunt eternii jucători de pe banca de rezervă, numai... tolerați pe stadion! Și ceea ce este mai grav asta-i deranjează și îi revoltă. Cine-i vinovat? Aici apare complexul de superioritate al greco-ortodocsilor. Ei sunt aleși lui Dumnezu, superiori față de roboțeii primitivi din occident. Responsabilitatea eșecului lor o poartă alții, UE, CIA, FMI, OECD, NATO, și pe plan personal la
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
intr-un tufiș și ne întoarcem la satul de vacanță! Batem curajoși la ușa recepției! Cu ochii umflați de somn, ne deschide același recepționer șperțozaur care ne cazase cu câteva ore înainte, mai să ne ia la bătaie că îl deranjăm la ore atât de matinale. Îi spunem necăjiți ce s-a întâmplat cu căsuța, cum s-a dărâmat, lovindu-ne de parcă am fost călcați de buldozer. De fete nu am suflat nici o vorbă. A început să țipe la noi amenințându
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]