6,256 matches
-
tratăm întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper și generator al clasei-obiect, ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se încovoia fără a se rupe, sub povara caturilor de sus*. H. de Balzac, Preotul de țară, p. 3 Prin această operație, tema-titlu asigură lizibilitatea întregii secvențe, activînd, în structura cognitivă a cititorului, reprezentările în legătură cu aceasta. Mai pe scurt: reprezentarea descriptivă "se joacă" cu cunoștințele cititorului pentru a le confirma sau a le modifica; reprezentarea descriptivă actualizează o referință virtuală sub formă de obiecte ale discursului care, așa cum a arătat semioticianul din Neuchâtel, aparțin unor clase așa-zis "mereologice" ("ele admit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de țară, p. 3 Prin această operație, tema-titlu asigură lizibilitatea întregii secvențe, activînd, în structura cognitivă a cititorului, reprezentările în legătură cu aceasta. Mai pe scurt: reprezentarea descriptivă "se joacă" cu cunoștințele cititorului pentru a le confirma sau a le modifica; reprezentarea descriptivă actualizează o referință virtuală sub formă de obiecte ale discursului care, așa cum a arătat semioticianul din Neuchâtel, aparțin unor clase așa-zis "mereologice" ("ele admit ca făcînd parte din ele [...] tot ceea ce are legătură cu conceptul ce le generează" ) și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiect reprezentant. • ATRIBUIREA Inversul precedentei, această operație produce efecte de sens de tipul incertitudine sau stranietate. Atribuirea corespunde într-un fel oferirii unei soluții la o enigmă: absența temei-titlu (deci a unei ancorări a obiectului discursului) la începutul unei secvențe descriptive dă impresia de ceva ce lipsește. Astfel, în deschiderea romanului Germinal: (24) Însă, la nivelul pămîntului, o altă priveliște îi atrăsese tocmai luarea-aminte. Era o masă enormă, un morman de construcții prăbușite, în mijlocul căruia se deslușea silueta unui coș de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
psihologie cognitivă confirmă faptul că prezența unei teme-titlu face întotdeauna textul mai lizibil-comprehensibil (chiar dacă memorarea unei descrieri este cu mult mai dificilă decît cea a unei povestiri de aceeași lungime). Aceasta ne determină să presupunem că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare (așteptarea apariției unei clase abstracte, a unui fascicul de aspecte) și referința reală (clasă construită) produsă prin chiar desfășurarea secvenței descriptive. Reprezentarea descriptivă apare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare (așteptarea apariției unei clase abstracte, a unui fascicul de aspecte) și referința reală (clasă construită) produsă prin chiar desfășurarea secvenței descriptive. Reprezentarea descriptivă apare fie ca o confirmare (cunoscut, familiar etc.), fie ca o modificare (nou) a cunoștințelor mobilizate și/sau mobilizabile. Exemplul (25) este probabil un caz-limită de modificare și joc de cunoștințe enciclopedice: (25) Așa cum se și aștepta, zări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare (așteptarea apariției unei clase abstracte, a unui fascicul de aspecte) și referința reală (clasă construită) produsă prin chiar desfășurarea secvenței descriptive. Reprezentarea descriptivă apare fie ca o confirmare (cunoscut, familiar etc.), fie ca o modificare (nou) a cunoștințelor mobilizate și/sau mobilizabile. Exemplul (25) este probabil un caz-limită de modificare și joc de cunoștințe enciclopedice: (25) Așa cum se și aștepta, zări un leu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
structură semantică finală construită). Această ajustare a sistemelor de reperare între enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai devreme exemplul cu Popeye). Cît despre operativitatea externă, este vorba de efectele și transformările cunoștințelor; despre acțiunea discursului asupra reprezentărilor și cunoștințelor ce se regăsesc reiterate (confirmare) sau modificate (revizuire). La acest nivel, se poate spune că expansiunea secvenței descriptive se oprește, în fapt, acolo unde autorul său estimează că a spus suficient pentru nevoile de interacțiune, adică în funcție de cunoștințele (reale sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întîrziată, explicită sau implicită. Cu alte cuvinte, orientarea configurațională nu poate fi separată de stabilirea coeziunii semantice a reprezentării (operativitate internă legată de dispunerea în secvențe) și de orientarea argumentativă a textului (operativitate externă). Construirea coeziunii semantico-referențiale a unei secvențe descriptive poate fi redusă la o simplă schemă de bază. Într-adevăr, dacă prin definiție numim coeziune semantică unitatea tematică globală a secvenței (sau a textului) oricare ar fi lungimea lui, a lega între ele propoziții locale (micronivel) nu este suficient
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este suficient: în afara conexiunii, "trebuie să mai existe și o constrîngere globală care stabilește un tot semnificativ" (W. Kintsch și T. A. van Dijk, 1978, p. 89). Pentru a stabili acel "tot semnificativ" care este coeziunea semantică a unei reprezentări descriptive, trebuie ca lectorul descriptar să poată construi o bază de text coerentă. Pentru aceasta, coeziunea referențială joacă un rol determinant: Primul pas în formarea unei baze de text coerente constă în a examina coerența sa referențială". W. Kintsch și T.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
activate pentru a le acoperi; mai exact, una sau mai multe propoziții vor fi adăugate la baza textului pentru a le face coerente" (p. 93). Fără a mai insista asupra acestui punct, vom reține doar că structura ierarhică a reprezentării descriptive asigură, în dependență ierarhică de tema-titlu, coeziunea referențială a secvenței descriptive. Ceea ce corespunde cum s-a văzut mai sus raportului descriptivului cu ceea ce este baza "repertoriului": structura Denumire → Expansiune-definiție, specifică dicționarului. În observația făcută de A.-J. Greimas, pentru care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propoziții vor fi adăugate la baza textului pentru a le face coerente" (p. 93). Fără a mai insista asupra acestui punct, vom reține doar că structura ierarhică a reprezentării descriptive asigură, în dependență ierarhică de tema-titlu, coeziunea referențială a secvenței descriptive. Ceea ce corespunde cum s-a văzut mai sus raportului descriptivului cu ceea ce este baza "repertoriului": structura Denumire → Expansiune-definiție, specifică dicționarului. În observația făcută de A.-J. Greimas, pentru care expansiunea-definiție a articolului de dicționar presupune condensarea denumirii, noi regăsim o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
face coerente" (p. 93). Fără a mai insista asupra acestui punct, vom reține doar că structura ierarhică a reprezentării descriptive asigură, în dependență ierarhică de tema-titlu, coeziunea referențială a secvenței descriptive. Ceea ce corespunde cum s-a văzut mai sus raportului descriptivului cu ceea ce este baza "repertoriului": structura Denumire → Expansiune-definiție, specifică dicționarului. În observația făcută de A.-J. Greimas, pentru care expansiunea-definiție a articolului de dicționar presupune condensarea denumirii, noi regăsim o confirmare, de fapt, a operației de ancorare. De asemenea, atunci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de sensul unei situații. Mai întotdeauna, la fel ca și în cazul secvențelor narative, descrierea este însoțită de o instrucțiune (cel puțin una) pentru construirea unui sens configurațional. În exemplul (26), se observă că stabilirea unui sens configurațional al secvenței descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la fel ca și în cazul secvențelor narative, descrierea este însoțită de o instrucțiune (cel puțin una) pentru construirea unui sens configurațional. În exemplul (26), se observă că stabilirea unui sens configurațional al secvenței descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci pe care abia poți să-i
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ondulează, alunița din bărbie cu tot cu firul de păr creț, pantalonii cei vechi de velur care se hlizesc la îndoitura genunchilor și eșarfa imensă, înfășurată de cîteva ori în jurul gîtului slab. A. Girardot, Paroles de femmes, 1981, p. 13 Secvența descriptivă este întreruptă de conectorul-semnal de argument DE ALTFEL. Simpla utilizare a acestui marcator de argument este suficientă pentru a semnala faptul că ceea ce urmează va servi drept argument, mergînd în același sens cu ceea ce exista anterior. Fără a face o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Vestul așa cum era el, ci întreținea anumite vise, anumite iluzii. Acest film le-a plăcut pentru că descria Vestul despre care ei voiau să-și amintească... Nu puteam sublinia mai bine de atît rolul activ al reprezentării specta-torului-cititor în (re)construirea descriptivului. Obiectul reprezentării obiectul discursului nu este doar descoperit, ci este recunoscut. Este ceea ce subliniază M. Riffaterre cu privire la text: Textul nu este doar descoperit pe parcusul lecturii: el este recunoscut, comparat cu frazele stereotipe pe care le reproduce sau le transformă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ale proprietăților fizico-culturale, adică ale proprietăților de obiecte rezultate din manipulările făcute cu obligativitate în interiorul unei culturi" (1981, p. 65). 8. J.-B. Grize (ed.), Semiologie du raisonnement, 1984, pp. 192 și următoarele. Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete La sfîrșitul capitolului al treilea din Watt regăsim acest text foarte lung, din care vom extrage doar prima și cea de-a 80-a și ultima variantă: (27) Asupra problemei atît de importante a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de culoarea tenului și a părului. S. Beckett, Watt, 10/18, nr. 712, pp. 252-254 Structurat ca o enumerare temporară de stări ale domnului Knott, acest portret nu poate fi interpretat decît în măsura în care reușim să facem o ierarhie a propozițiilor descriptive. S. Beckett precizează foarte explicit, la sfîrșitul descrierii, că nu vorbește decît de patru proprietăți (PROPR) ale personajului: înălțime (A), greutate (B), nuanța tenului (C), culoarea părului (D). Acestor patru proprietăți le sînt atribuite de fiecare dată trei valori (1
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
culoarea părului PRq PRq PRq PRq 1. înalt 1. gras 1. palid 1. brunet 2. scund 2. uscat 2. rumen 2. blond 3. mijlociu 3. voinic 3. galben 3. roșcat În ciuda bizareriei sale, exemplul (27) se bazează pe o schemă descriptivă coerentă. Doar că nu respectă maxima conform căreia portretul unui personaj trebuie să fie redat numai o singură dată, și nu de 80 (sau 81) de ori. Sau, cel mult, o variație de vîrstă ar fi putut justifica o modificare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doar enumerate, ele pot fi atribuite diverselor aspecte ale personajului. Dacă notăm cu a înfățișarea, b expresia, c forma și d talia, obținem structura potențială a schemei 6. Caracterul deschis al unei astfel de descrieri contestă, în fapt, orice reprezentare descriptivă. Ceea ce se pune în cauză aici este caracterul fix și ierarhizat al oricărei descrieri. Acesta este cazul întîlnit la La Bruyère, încă din primele fraze ale celebrelor portrete realizate în paralel, între Giton și Phédon, în Caractères: (29) Giton are
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proprietăți și de părți ale corpului, plecînd de la o temă-titlu, un simplu nume propriu la început lipsit de semnificație. Cele două personaje au în comun tenul (proprietate) și fața (parte), iar ceea ce predomină este același procedeu de construire a propoziției descriptive elementare: argumente non-ierarhizate la care se adaugă predicate calificative succesive (schema 7). Același procedeu guvernează și construirea portretului lui Phédon: Schema 8 PHÉDON Tema-titlu avea ASPECTE ochii tenul trupul (și) fața Propoziții descriptive PRq PRq PRq PRq în orbite vinețiu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]