27,244 matches
-
narațiunea orală, el este limbajul oral. ¶Chatman 1978. Vezi și MANIFESTARE. mesaj [message]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Mesajul este textul (materialul semnificant, setul de semne care urmează a fi decodate) trimis de DESTINATOR spre DESTINATAR. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și COD, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE POETICĂ. metadiegetic [metadiegetic]. Ceea ce face parte din DIEGEZA (diégèse) care este inserată în alta și, mai exact, în diegeza NARAȚIUNII PRIMARE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, NARAȚIUNE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O versiune mai recentă a modelului implică numai patru actanți: Subiect, Obiect, Remitent și Destinatar (Adjuvantul și Opozantul funcționînd ca AUXILIANȚI). ¶Adam 1984; Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O versiune mai recentă a modelului implică numai patru actanți: Subiect, Obiect, Remitent și Destinatar (Adjuvantul și Opozantul funcționînd ca AUXILIANȚI). ¶Adam 1984; Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b. model constitutiv [constitutive model / constitutional model]. Modelul greimasian care descrie structura elementară a semnificării, modelul care explică articulațiile de bază ale înțelesului într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mult sau mai puțin important în situațiile și evenimentele povestite (Nodul de vipere, Inima întunericului). Foarte frecvent, totuși, naratarul nu e reprezentat ca personaj (Tom Jones, Eugénie Grandet, Crimă și pedeapsă). ¶Naratarul un construct pur textual trebuie deosebit de CITITORUL sau DESTINATARUL real. La urma urmelor, același cititor real poate citi narațiuni diferite (fiecare avînd naratari diferiți); și aceeași narațiune (care are totdeauna același set de naratari) poate avea un set de cititori reali de o diversitate nedefinită. ¶Naratarul trebuie deosebit și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARAȚIUNEA și o disting de non-narațiune; trăsăturile formale și contextuale care fac dintr-o narațiune mai mult sau mai puțin o narațiune. ¶Gradul de narativitate al unei narațiuni date depinde parțial de măsura în care acea narațiune îndeplinește dorința unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate (în mod prospectiv, de la ÎNCEPUT la SFÎRȘIT și retrospectiv, de la sfîrșit la început), implicînd un CONFLICT constînd din situații și evenimente discrete, specifice și pozitive și fiind încărcat de semnificație în raport cu un proiect și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în funcție de un scop (echivalentă unei JONCȚIUNI între SUBIECT și OBIECT). Mai exact, după un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT (MANIPULARE), prin care cel din urmă dobîndește COMPETENȚĂ și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul DESTINATARULUI), Subiectul își continuă CĂUTAREA și, ca rezultat al unei serii de ÎNCERCĂRI (PERFORMANȚĂ), îndeplinește sau ratează contractul și este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) (RECOMPENSĂ). ¶"Aceeași" povestire poate fi relatată diferit în narațiuni care adoptă discursuri diferite și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
loc și de scopul pe care încearcă a-l obține, expeditorul mesajului oferind anumite informații, deci eliberîndu-se de ele într-un anumit fel, adoptînd un gen de focalizare în opoziție cu altul, subliniind importanța sau ciudățenia anumitor detalii, astfel încît destinatarul să poată procesa mai bine informația în funcție de anumite imperative și scopuri. Din multele funcții pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele pentru îndeplinirea cărora dovedește o incontestabilă originalitate. Prin definiție, narațiunea povestește totdeauna unul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse) dată. În Manon Lescaut, de exemplu, domnul de Renoncourt își povestește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog DESTINATARULUI greimasian) beneficiază de rezultatele LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată [represented perception]. Un TIP DE DISCURS prin care naratorul, în loc să prezinte universul extern, prezintă percepțiile unui personaj asupra acestui univers, așa cum apar ele în conștiința sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte frecvent folosit cu referire la existentele din universul de situații și evenimente povestite, el trimite și la NARATOR sau NARAT. 2. Un actor; un existent angajat într-o acțiune. 3. În cuvintele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui MARTE la Souriau) se opune EROULUI și, mai exact, îi aduce prejudicii, lui sau altui personaj. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Souriau a identificat șase roluri de bază, sau funcții dramatice: LEUL (Forța Tematică Orientată, SUBIECTUL, EROUL), SOARELE (Reprezentantul OBIECTULUI dorit, al valorii orientative), PĂMÎNTUL (Primitorul potențial al acestui Obiect, cel pentru care acționează în cele din urmă Forța Tematică Orientată, DESTINATARUL), MARTE (OPOZANTUL), BALANȚA (arbitrul sau răsplătitorul, atribuitorul de bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu mai constituie actanți. Bremond a dezvoltat o tipologie complicată, pornind de la distincția fundamentală între PACIENȚI (victime sau beneficiari) și AGENȚI (influențatori, modificatori și menținători). Un rol
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gîndirea și sentimentele protagonistului: Marius epicurianul). ¶Friedman propune o clasificare mai amănunțită operînd și alte distincții: dacă protagonistul reușește sau eșuează, dacă el este sau nu este responsabil și atractiv, cum se presupune că acest complex de factori afectează sentimentele destinatarului: 1. Intrigi ale destinului: (a) intriga acțiunii (organizată în jurul unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
revelației (protagonistul ajunge să-și cunoască condiția: Despre vrăjitoare de Roald Dahl), (c) intriga afectivă (protagonistul se schimbă în atitudini și sentimente, dar nu și în filosofie: Mîndrie și prejudecată); (d) intriga dezamăgirii (protagonistul își pierde idealurile, ca și simpatia destinatarului, și sfîrșește în disperare sau moarte: Marele Gatsby). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1968; Crane 1952; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; N. Friedman 1955a, 1975; Pavel 1985; A. Wright 1982. tipuri de discurs [types of discourse]. Modurile de bază ale reprezentării gîndurilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
universurilor textuale, cuprinzînd forme ca dialogul, poezia lirică, eseul critic, memorandumul politic și procesul verbal științific și, cel puțin în engleză, semnalat de folosirea prezentului, a prezent-perfectului și a viitorului. În categoria universului comentat opusă categoriei UNIVERS NARAT DESTINATORUL și DESTINATARUL sînt legați direct de ceea ce se descrie și, firește, sînt implicați în aceasta. Distincția operată de Weinrich între univers comentat și univers narat este identică cu aceea între DISCURS și ISTORIE (Benveniste) și se înrudește cu distincția făcută de Hamburger
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
universuri textuale, cuprinzînd diverse feluri de narațiune verbală și, în limba română, semnalate de apariția unor forme ca perfectul compus, perfectul simplu, imperfectul și mai mult ca perfectul. Împreună cu categoria de univers narat, opusă categoriei de UNIVERS COMENTAT, DESTINATORUL și DESTINATARUL nu se consideră și nici nu par a fi direct legați sau/și interesați de ceea ce se descrie. Distincția lui Weinrich între univers narat și univers comentat e analoagă distincției lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și se leagă de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comunicării răspunsului, răbdătorul până atunci Leonid Boicu a luat atitudine, comunicată celor responsabili de soluționarea dosarului de concurs, în cuprinsul unui text demn de o antologie a caracterelor, a demnității umane și a verticalității morale, text pe care, unul dintre destinatari (profesorul și prietenul Vasile Cristian, decan pe atunci al Facultății) l-a făcut public pe când expeditorul tocmai împlinea 65 de ani. Cu credința că gestul nostru, de a readuce acele rânduri în memoria foștilor colegi și a celor care i-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împlinea 65 de ani. Cu credința că gestul nostru, de a readuce acele rânduri în memoria foștilor colegi și a celor care i-au cunoscut, ori le-au fost apropiați amândurora, nu va tulbura liniștea postumă nici expeditorului și nici destinatarului, ne luăm permisiunea de a le republica aidoma, cu precizarea că - întâmplător sau nu - epistola purta data de 26 octombrie 1980, zi istorică, aniversară, pentru prima Universitate a țării. Tovarășe (urma funcția și numele destinatarului - n. ns. D. V.), Se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
postumă nici expeditorului și nici destinatarului, ne luăm permisiunea de a le republica aidoma, cu precizarea că - întâmplător sau nu - epistola purta data de 26 octombrie 1980, zi istorică, aniversară, pentru prima Universitate a țării. Tovarășe (urma funcția și numele destinatarului - n. ns. D. V.), Se vor împlini în curând trei ani de la data depunerii dosarului meu în vederea concursului pentru ocuparea postului vacant la Catedra de istorie universală a Facultății de Istorie-Filosofie. În pofida interesului pe care l-ați arătat și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în oricare altă împrejurare, degajând pe alocuri accente de amară autoironie, ce i-au însoțit discursul mai cu seamă spre amurgul vieții. Marcând „încheierea contactului semnatarului ei cu catedra universitară”, gestul a reprezentat - în tălmăcirea la fel de sinceră și autorizată a destinatarului - blocarea accesului studenților la „luminile unui istoric de mare clasă”. S-a reîntors, prin urmare, la Institut, de unde practic nici nu plecase vreodată, decât în ipostaza de colaborator extern al Catedrei de Istorie Universală, spre a se dedica exclusiv activității
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]