24,621 matches
-
diferență de tratament față de elevii înscriși în învățământul de stat să se justifice în mod obiectiv și rezonabil. Această situație contravine atât prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cât și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia nediscriminării (Hotărârea din 18 februarie 1991, pronunțată în Cauza Fredin împotriva Suediei, Hotărârea din 23 iunie 1993, pronunțată în Cauza Hoffman împotriva Austriei, Hotărârea din 28 septembrie 1995, pronunțată în
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
meritelor sale și de liber acces la orice competiție/dezbatere/ program cultural artistic, diferențierea rezultatelor în funcție de școala la care studiază neputând fi o condiție pentru recompensarea sa în domeniul în care acesta excelează. ... 11. Copiii aflați în situația de discriminare reclamată în cauză, pe lângă școala la care urmează cursurile obligatorii, frecventează și cursurile unei școli de muzică și/sau practică un sport de performanță, participând la aceleași competiții/ concursuri la care participă și elevi ai școlilor din învățământul de stat
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
este cazul în speță). ... 13. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Regimul juridic diferit dintre sistemul public și privat de învățământ, în materia acordării burselor de performanță, reprezintă o discriminare în sensul art. 16 din Constituție. Bursele de performanță au ca scop promovarea și răsplătirea unui efort suplimentar din partea elevilor, iar acest scop prezintă interes pentru întreaga societate, indiferent de forma de învățământ din care provin acești elevi. Performanța
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
de burse de ajutor social. “ ... 19. Normele de referință invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. “ ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că sunt întemeiate criticile de neconstituționalitate formulate, excepția urmând să fie admisă pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare. ... 21. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că principiul egalității în drepturi
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55). ... 22. Curtea a stabilit că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. Curtea a reținut constant că nesocotirea principiului egalității în drepturi are
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. Curtea a reținut constant că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului mai sus menționat. Potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. Curtea a reținut constant că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului mai sus menționat. Potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
utilizat de textul de lege criticat în prezenta cauză, și anume cel al apartenenței elevilor la o anumită formă de învățământ - cea de stat -, pentru acordarea bursei de performanță fiind astfel contrar normelor fundamentale anterior invocate. Acest criteriu creează o discriminare a elevilor aparținând învățământului particular și confesional acreditat în raport cu cei înscriși în învățământul de stat și nu poate fi justificat în mod obiectiv și rațional, neexistând nicio legătură cu scopul pentru care această bursă a fost instituită, scop
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
nu poate fi decât una publică, de la bugetul de stat, fiind vorba despre reglementarea și organizarea etatică a unor activități integrate, la rândul lor, în procesul educațional și de învățământ, însă acest aspect nu trebuie să ducă la o discriminare a copiilor și a tinerilor care au obținut performanțe înalte exclusiv pe criteriul unității de învățământ de stat sau particulare pe care o urmează. Acordarea bursei de performanță din bugetul de stat inclusiv elevilor din învățământul particular și confesional nu
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
nu ar putea beneficia de burse de performanță întrucât acestea se acordă din bugetele publice, de stat sau locale, în timp ce învățământul privat se bazează, în principal, pe surse private de finanțare, ar stabili un criteriu suplimentar implicit de discriminare, acela pe considerente de avere a părinților/tutorilor legali ai respectivilor elevi, ceea ce ar nesocoti, o dată în plus, normele cuprinse la art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 41. În raport cu acest cadru constituțional
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
cadru constituțional și legal, descris anterior, Curtea constată că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora doar elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, instituie o discriminare a elevilor care nu frecventează cursurile unei unități de învățământ de stat, ci ale unei unități de învățământ particulare sau confesionale autorizate/acreditate, în condițiile în care aceștia fac parte din aceeași categorie a beneficiarilor primari ai procesului educațional derulat în
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
recunoscute în mod oficial, criteriul determinant/esențial în acordarea bursei de performanță este însăși atingerea performanței în sine, adică obținerea rezultatului prescris de lege, fără a avea vreo relevanță forma de învățământ pe care o urmează respectivii elevi. ... 42. Prin urmare, discriminarea generată prin sintagma „de stat“ din cuprinsul textului legal criticat nu se poate justifica prin rațiuni obiective și rezonabile prin prisma scopului urmărit, fiind astfel contrară art. 16 alin. (1) din Constituție. Chiar dacă nu reprezintă în sine un drept
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
o categorie de elevi de la beneficiul bursei de performanță pe motiv că aceștia aparțin unei alte categorii de parteneri decât celei din mediul public echivalează cu negarea parțială de către stat a obligației sale constituționale și cu o vădită discriminare, care nu se poate justifica din punct de vedere obiectiv și rațional. ... 50. Întrucât Legea nr. 1/2011 nu mai este în prezent în vigoare, nu se mai poate vorbi despre obligația prevăzută de art. 147 alin. (1) din Constituție în
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
vigoare, nu se mai poate vorbi despre obligația prevăzută de art. 147 alin. (1) din Constituție în sarcina Parlamentului de a pune de acord textul constatat ca fiind neconstituțional cu decizia Curții Constituționale. Remediul, în cazul de față, pentru eliminarea discriminării generate de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2022, și respectarea principiului egalității și al nediscriminării constă în acordarea bursei de performanță
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări (paragrafele 16 și 17). ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 92. Prin Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
cu dizabilități, statele semnatare s-au angajat să protejeze și să promoveze dreptul la muncă, inclusiv pentru cei care dobândesc o dizabilitate pe durata angajării, prin luarea de măsuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ, printre care aceea de a interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitoare la toate aspectele și formele de încadrare în muncă. ... 200. În nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 751/2018 se menționează explicit că prevederile cuprinse în prezenta hotărâre se încadrează în categoria măsurilor legislative specifice
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
ratificarea de către România, prin Legea nr. 221/2010, a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit acestei convenții, măsurile specifice care sunt necesare pentru a accelera sau obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități nu vor fi considerate o discriminare. ... 201. Așa fiind, în raport cu evoluția legislativă anterior expusă, rezultă că, în ceea ce privește categoria de beneficiari prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, sporul de 15% pentru
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
excepția cuprinsă la art. 38 alin. (3) lit. j) face trimitere la art. 22 alin. (1) în privința cuantumului sporului, care este indicat numai în primul alineat al art. 22, fără a face distincție între categoriile de beneficiari și fără discriminare între persoanele cu dizabilități, în funcție de handicapul acestora. Această interpretare este în deplină concordanță cu considerentele expuse la paragrafele 61-63 din Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 210. Dacă s-ar accepta ideea aplicării etapizate în privința sporului pentru persoanele cu handicap, s-ar perpetua discriminarea între persoane cu dizabilități, discriminare ce s-a dorit a fi înlăturată prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, astfel încât s-ar ajunge la nesocotirea obligației statului de a accelera și obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități în
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 210. Dacă s-ar accepta ideea aplicării etapizate în privința sporului pentru persoanele cu handicap, s-ar perpetua discriminarea între persoane cu dizabilități, discriminare ce s-a dorit a fi înlăturată prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, astfel încât s-ar ajunge la nesocotirea obligației statului de a accelera și obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește exercitarea dreptului
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
Guvernului prin care erau prevăzute creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010). ... 14. O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
au suport real. ... 37. Prin derogarea de la prevederile art. 38 alin. (4) și alin. (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 nu operează niciun fel de discriminare față de nicio categorie socioprofesională vizată de Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, art. 38 alin. (4) din aceasta conține norme cu caracter general, care prescriu regula creșterii graduale pentru perioada 2019-2022 a tuturor veniturilor salariale provenite din fondurile publice, iar art.
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
Guvernului nr. 226/2020, referitoare la menținerea veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate pentru luna decembrie 2020, se aplică întregului personal plătit din fonduri publice a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de discriminare, astfel că nu poate fi reținută încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. ... 38. Autorul excepției a formulat critici de neconstituționalitate și din perspectiva încălcării dreptului de proprietate, protejat de art. 44 alin. (1) și (2) din Legea
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește obiectul de reglementare al ordonanței în cauză. ... 67. S-a apreciat, totodată, la emiterea acestui act normativ, că, „întrucât, în prezent, în sistemul național de învățământ există o discriminare între personalul didactic ce beneficiază de aceste drepturi salariale în baza hotărârilor judecătorești definitive, începând cu 1.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv începând cu 1.01.2019/data stabilită prin hotărâre [în cazul majorărilor/creșterilor salariale prevăzute la art. 15 din
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]