11,935 matches
-
abțină a aduce jigniri/ insulte la adresa celuilalt; o fiecare să se abțină de a face gesturi de dezacord, în timp ce vorbește cealaltă persoană; o fiecare îl va asculta cu atenție pe celălalt, fără a-l întrerupe. II. Abordarea problemei aflate în dispută. • Cunoașterea problemei; Se solicită uneia dintre persoanele implicate în conflict să povestească ce s-a întâmplat; • Se cere și versiunea celorlalți; • Găsirea de opțiuni; • Fiecare persoană să spună ce ar fi făcut pentru a ajuta la soluționarea problemei; • Alegerea celei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
aflate în conflict pentru a participa la o activitate de mediere. Explicarea regulilor medierii Mediatorul explică regulile medierii informând că aceasta dă posibilitatea de a lucra împreună și de a se înțelege mai bine. Prin acest proces, persoanele aflate în dispută vor găsi o soluție care le va 22 îmbunătăți situația. Îi asigură că prin mediere, ambele părți pot învinge. Regulile de bază ale medierii privesc atât mediatorii, cât și mediații: a) nu sut de partea nimănui și nu judecă pe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
soluție cu care să poată fi de acord mediații. Recunoașterea intereselor comune Mediatorul se va asigura dacă elevii conștientizează: care ar fi consecințele pozitive sau negative ale alegerii fiecărei soluții; ce soluții ar fi în interesul amândurora. Cei aflați în dispută vor alege o soluție care îi avantajează pe amândoi, rolul mediatorului fiind acela de a-i ajuta să se asigure dacă aceasta este: realistă și posibilă; specifică. În cazul în care nu se ajunge la o soluție, mediatorul îi va
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
specifică. În cazul în care nu se ajunge la o soluție, mediatorul îi va încuraja pe toți să gândească la alte posibile variante și să enumere ce au aflat nou despre ei înșiși și despre conflictul lor. Persoanele aflate în dispută nu trebuie să ajungă neapărat la un acord. Mediatorul trebuie să aibă o poziție neutră. 25 Semnarea acordului Dacă s-a ajuns la o înțelegere, mediatorul o rezumă cu glas tare și scrie totul pe „Foaia cu rezultatele medierii”, după
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
mii care-l însoțeau pe liderul martir pe ultimul său drum erau de fapt acum altfel de ființe, ființe cugetătoare adică, asta se datora și felului în care un om de talia lui Corneliu Coposu a știut să readucă în disputa politică limbajul normalității: adevăr, concizie, civilitate, culoare. Vă imaginați, în altă ordine de idei, ce față făcea un mareșal ca Hindemburg, ajuns în 1925 președinte de Reich, văzîndu-l pe Hitler trecînd urcat pe Mercedesul campaniei sale electorale și gesticulînd gata
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trotuarul marelui bulevard: trec împreună, în aceeași nostim-selenară mașină, Papa și Patriarhul. Exult, alături de semeni, văzînd ce spectacol în premieră se consumă sub ochii noștri (ce-i drept, acomodați de-acum cu șocurile de după prăbușirea comunismului). Și asta în timp ce, cvasilatent, disputele în legătură cu ortodoxismul nostru nu duc lipsă de argumente pro și contra. Recent, cineva remarcă ritos și numai aparent provocator că totalitarismul comunist se potrivește perfect stării morale și intelectuale a societății ortodoxe. Altcineva, înțepat în patriotismul său vigilent, replică interogativ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totul altă schimbare, cea mentală, evident, și o pliaseră pe stomacul lor: păpică să fie, că muncă... Schimbarea! Schimbarea!, strigau. Și tot cu gîndul la păpică au strigat iar în 2000: Schimbarea! Schimbarea! Și tot așa... 29 noiembrie Întrebat în legătură cu disputa scriitorilor ieșeni, am răspuns, într-un firesc subsidiar, că ar fi bine ca și în tagma plasticienilor, a "fraților care văd" (Paul Eluard), să existe voci care să răscolească un pic relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teoria social istorică a lui L.S. Vâgotski. Prin această sinteză necesară, T. Kulcsar susține că se conturează o teorie progresivă a inteligenței, cu mare valoare predictivă și explicativă, care rezidă în principiul acțiunii, interiorizării, dezvoltării, modelării, determinismului etc. Dincolo de aceste dispute care modifică în permanență cadrul teoretic al discuției, termenul de inteligență, desemnând diferite niveluri de organizare a funcțiilor senzorio-motorii și intelectuale, are în primul rând o valoare operațională. Inteligența poate fi definită funcțional ca aptitudine generală, orientată spre adaptarea la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
-mi dea ordine!”. În altă împrejurare, ofițerii de securitate, vorbind despre conducerea de partid, au afirmat „astăzi sunt, mâine nu sunt!”. Problema recrutării informatorilor din rândul membrilor de partid reprezenta, de asemenea, una dintre cele mai sensibile chestiuni aflate în dispută. Astfel, după ce în primii ani de funcționare a Securității, membrii de partid erau socotiți ca fiind printre cei mai dezirabili informatori, potrivit ordinului ministrului Afacerilor Interne nr. 60 din 1 martie 1954, întreaga rețea informativă a Securității trebuia revizuită în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
scrisă în respectul adevărului prin ignorarea entităților naționale mici, fie și numai pentru că ele au fost de regulă victime ale marilor puteri, au întărit sau slăbit prin propria jertfă forța acestora din urmă, au fost în permanență obiect al necurmatelor dispute și, mai presus de toate, au contribuit la sporul avuției materiale și spirituale a umanității, de unde și o temă obsesivă pentru mulți istorici: locul și rolul unui mic popor în istoria universală. N. Iorga a ilustrat în modul cel mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orientală o denumire comună, cu o durată veșnică. După raționamentele lor, ar fi îndreptățită și folosirea termenului de chestiune italiană, după prăbușirea Imperiului Roman și formarea poporului italian. În tot cursul Evului Mediu, teritoriul italian a fost un teatru al disputelor militaro-politice, nu mai puțin ample și violente decât cele din Estul Europei și, totuși, istoricii iau în considerare geneza și desfășurarea “chestiunii italiene” odată cu renașterea națională a italienilor, a risorgimento-ului. La fel se petrec lucrurile și-n ceea ce privește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despăgubi” cu Principatele, ceea ce a generat noi complicații. Rusia a fost nevoită să renunțe la ideea conservării de partea sa a întregii Polonii, pentru că, numai împărțind-o cu Austria și Prusia, se putea grăbi să rezolve „problema Mării Negre”. În această dispută a compensațiilor teritoriale, Panin a fluturat și ipoteza trecerii Principatelor în stăpânirea Austriei. Lobkowitz scria din Petersburg, la 12 aprilie 1771, că Panin ar fi insinuat că, dacă Austria s-ar înțelege cu Rusia, ea ar putea obține Moldova și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
către care erau atrași din motive de oportunitate politică. Zablocki nu a greșit însă în privința lui C. A. Rosetti: „era partizan al democraților noștri și a primit rece pe Bodmer” (Butkiewicz). Cele două partide poloneze, la rândul lor, continuau o dispută nenorocită. Butkiewicz îl disprețuia pe Zablocki (neatașat formal nici unei grupări), în vreme ce în Moldova - nota Korsak - cele două partide poloneze erau convinse că se puteau lipsi una de alta. În iunie 1848, Czartoryski fundează la Paris revista „La Pologne”, unde Cyprien
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
va servi atât timp cât politica guvernului provizoriu de la București va fi compatibilă cu interesele Poloniei. În realitate, misiunea lui Pulawski era mult mai întinsă, mai complexă, însumând atribuții politice de cea mai mare însemnătate, unele dintre ele, din păcate, vizând neîncetata dispută între partidele emigrației. Aceasta rezultă foarte limpede din instrucțiunile pe care i le-a înmânat M. Czajkowski, în care se sublinia obligația sa de a stabili, prin intermediul lui Lenoir, o înțelegere între slavi și români și alcătuirea unei federații slavo-române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nefavorabile Rusiei. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, „această clară violare a voinței marilor puteri și a tratatelor - susține Barbara Jelavich - a fost menținută numai [subl. ns.- L. B.] datorită situației generale internaționale și a evenimentelor din Italia”. Că disputele politice și militare din centrul Europei au fost prielnice cauzei române - este un fapt bine stabilit. Se pune însă întrebarea: dacă, în ipostaza dezangajării confruntărilor pomenite, Franța, Rusia și Sardinia ar fi „capitulat” în fața puterilor antiunioniste tocmai când românii confirmaseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de aceea țarul nici n-a vrut să purceadă la comunicări oficiale de la Cabinet la Cabinet; țarul a vorbit confidențial cu dorința de a rămâne un secret între cei doi suverani; căderea Imperiului Otoman este „incertă și îndepărtată”, încât disputele actuale nu depășesc dificultățile de care se ocupă în mod ordinar diplomația; numai că aceste dispute pot conduce la război ca, de pildă, concesiile făcute Franței la locurile sfinte; țarul este moderat, nu însă și Franța, care a pornit pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cabinet; țarul a vorbit confidențial cu dorința de a rămâne un secret între cei doi suverani; căderea Imperiului Otoman este „incertă și îndepărtată”, încât disputele actuale nu depășesc dificultățile de care se ocupă în mod ordinar diplomația; numai că aceste dispute pot conduce la război ca, de pildă, concesiile făcute Franței la locurile sfinte; țarul este moderat, nu însă și Franța, care a pornit pe calea posesiunilor și intimidărilor; de aceea Rusia și Austria s-au văzut nevoite să acționeze și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și reajustarea metodelor clasice europene și internaționale ale diplomației și negocierilor (" A negocia este, deci, cu atât mai util cu cât raporturile internaționale se complică și densitatea lor sporește, riscând să evidențieze mai mult contrastele, să multiplice divergențele, să agraveze disputele").12 Desigur, autorul francez are în vedere înaintarea proceselor caracteristice globalizării, dar și experiența europeană, din a doua jumătate a secolului trecut. El subliniază mai ales faptul că influența reciprocă a afacerilor publice și comerciale a extins aria negocierilor internaționale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
să se îndeplinească strict prevederile Acordului European și Parteneriatului de Aderare, inclusiv prioritățile intermediare și alte înțelegeri între România și Uniunea Europeană; ==> să se facă în așa fel încât să fie gata pentru aderare, la 1 ianuarie 2007; ==> să rezolve orice dispute de frontieră, în cadrul Pactului de Stabilitate sau prin mijloace prevăzute de Charta Națiunilor Unite; ==> să se alinieze progresiv, în perspectiva aderării, la politicile și pozițiile adoptate de Comunitate și Statele Membre, în ceea ce privește pozițiile României față de terțe părți și organizații internaționale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
materiale explozive folosite în economie (altele decât cele strategice) și dispozitive recreaționale care funcționează pe baza unor amestecuri pirotehnice. Înainte de evaluarea compatibilității cu acquis-ul comunitar a acestor măsuri, trebuia oferită o justificare mai precisă a lor. Procedura de reevaluare în privința disputelor asupra beneficiarului licitației urma să fie implementată numai după aderarea României la Uniunea Europeană și nu exista o metodă de rezolvare a disputelor până atunci. În general, legislația română era aliniată la acquis-ul comunitar. Au existat însă numeroase semne de întrebare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cu acquis-ul comunitar a acestor măsuri, trebuia oferită o justificare mai precisă a lor. Procedura de reevaluare în privința disputelor asupra beneficiarului licitației urma să fie implementată numai după aderarea României la Uniunea Europeană și nu exista o metodă de rezolvare a disputelor până atunci. În general, legislația română era aliniată la acquis-ul comunitar. Au existat însă numeroase semne de întrebare referitoare la capacitatea Guvernului României de a-și respecta angajamentele cu privire la reguli deschise și transparente în domeniul achizițiilor publice, datorită unor derogări
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
restricții. Au fost solicitate o serie de alte clarificări cu privire la funcționarea: Fondului Național de Garantare pentru IMM-uri, Fondului Special pentru protecția asigurărilor, etc. S-a reamintit faptul că o atenție deosebită trebuie acordată stabilirii unei proceduri care să rezolve disputele dintre bănci și clienți. UE invita România să furnizeze un calendar de implementare a Directivei 97/5/CE, care să reglementeze transferurile de credit transfrontaliere. De asemenea, să furnizezeze informații cu privire la modalitatea de implementare a Directivelor 91/308/CEE și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
rata răspândirii telefoniei mobile și fixe rămânea mult sub media Uniunii Europene. În ceea ce privește cadrul normativ, au fost emise noi acte legislative de implementare. În particular, au fost tratate domeniile referitoare la inter-conectivitate, emiterea licențelor, numerotare, tarifele, mecanismul de soluționare a disputelor, alocarea frecvențelor și protecția datelor. În ceea ce privește Serviciul Universal, MCTI a adoptat o strategie care avea ca scop înființarea în toată țara a "telecentrelor", ce vor conduce la creșterea accesului la rețeaua de telefonie publică și la alte servicii moderne. Au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
activă în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună a UE, așa cum este aceasta definită în Tratatul UE, în special la realizarea obiectivelor de a dezvolta și consolida democrația și statul de drept, respectul drepturilor omului și libertăților fundamentale; ==> rezolvarea tuturor disputelor cu statele vecine pe baza procedurilor instituite de Pactul de Stabilitate sau de Carta Națiunilor Unite; ==> continuarea activă a procesului de implementare a acquis-ului comunitar, alinierea progresivă la politicile UE, în special în ceea ce privește controlul exporturilor de arme, cu respectarea Codului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Practica a demonstrat că elevii care ascultă își formează abilitatea de a analiza critic, iar mesajele transmise au o doză mare de agresivitate. Din acest motiv, profesorul trebuie să identifice sursele unui eventual conflict sau să intervină pentru a temera disputele. La sfârșitul reuniunii-panel, liderul-anmator sau cadrul didactic sintetizează ideile dezbătute și evaluează punctele de vedere exprimate. Discuția-panel are meritul de a evidenția abilitățile elevilor cu aptitudini pentru un anumit obiect de învățământ, de a stimula spiritul critic al auditoriului, de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]