4,906 matches
-
Vizita celor doi conducători ai statului român la Constanța s-a încheiat în dimineața zilei de 13 septembrie 1889, când aceștia au plecat cu trenul regal din gara Constanța, îndreptându-se spre Cernavodă. Înaintea plecării din gara Constanța, "un public distins și numeros aștepta (...) ca să salute pe M. S Regele și pe A. S. Principele moștenitor. Superbe buchete de flori fură oferite M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1651. Vizita regelui Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand la Constanța venea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașul Constanța"2234. Prezentând situația presei din orașul Constanța, autorii articolului citat arătau că "editorul modestului ziar "Gazeta Dobrogei" a pierdut toată averea, iar redactorul, un domn avocat, a fost izgonit din Constanța; redactorii profesori ai "Santinelei Dobrogei", asemenea; alți distinși funcționari, bănuiți numai de corespondențe în ziarele din țară, au fost degradați și trimiși pe gerul iernii în Moldova de Sus sau în Oltenia, pe când altuia i se dădea ordin oficial a înceta o inofensivă revistă economică numai pentru că și-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o să mănânce singur și așa o să poată să și citească o carte la masă. Și ei o să mănânce singuri. O să se Întâlnească doar În timpul safariului, ceva foarte formal, și o să-i privească cu - cum zic francezii? O să-i privească cu distinsă considerație și asta va fi tot, În loc să trebuiască să treacă prin tot gunoiul ăsta emoțional. O să-l insulte și așa o să se producă o ruptură clară, decentă. Așa o să poată citi o carte când mănâncă și o să continue să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tu. A, aha, Înțeleg. O să trimit un caporal cu tine ca să-ți arate Împrejurimile și o să faci un tur al frontului. — Ca un politician nenorocit, spuse Nick. — Ai arăta mult mai distins În haine civile. Hainele alea sunt cu adevărat distinse. — Și cu o pălărie de fetru. — Sau cu una de blană. — Ar fi trebuit să am buzunarele pline cu țigări și ilustrate și tot felul de lucruri din astea. Și ar fi trebuit să am o grămadă de ciocolată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai târziu, În Sala Mare, Heinrich turna șampanie În pahare de plastic. Pentru plăcere și frumusețe, pentru noi prietenii și amintiri care durează, spuse el cu căldură. Acum urma să le dea nume de alint: „marele nostru conducător de grup“, „distinsa noastră doamnă“, „iubitorul nostru de natură“, „omul nostru de știință“, „doctorul nostru“, „geniul nostru rezident“, „fotograful nostru iscusit“, și așa mai departe - aceleași descrieri de duzină cu care-i blagoslovea pe toți clienții ca să-i facă să se simtă speciali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
atunci îl urmezi pe dâra de naftalină care persistă în aer mult timp după trecerea lui. îl vei vedea oprindu-se în dreptul unei case, scoțând un carnețel și verificând atent adresa. își aranjează apoi ținuta, ia o postură cât mai distinsă și bate discret la ușă. Pe perioada așteptării își pregătește atent mimica feții, recapitulându-și în gând textul pe care urmează să-l rostească. Când ușa se întredeschide, atât cât îi permite lanțul, lăsând să apară un ochi surprins și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
flori exotice, după care Filip și Nikolai plecau îmbătați de soare și de mirosurile afrodiziace ale petalelor spre cartierul oriental. Erau urmați, la câteva minute, de alte două birje, una cu lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să reconstruiesc oameni întregi, și nu figuri convenționale. Întotdeauna m-au enervat acei critici care, voind să complecteze un scriitor, insistă asupra tuturor vorbelor lui inteligente, a gesturilor lui elocvente și trec sub tăcere sau scuză unele slăbiciuni. Rezultatul: fantoșă. Distinsul Alceste este viabil numai pentru că în același timp e și puțin ridicol. În ceea ce mă privește, știu că era astfel, că n-aveam încredere în ea. Nu recunosc că această neîncredere îmi aparține și o arunc și asupra altora. Deci
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
despre ea însăși ca obiect. (O comparare cu Camil Petrescu e posibilă.) Bărbatul este misogin și egoist, apăsând prea mult asupra drepturilor lui de artist și lamentîndu-se disproporționat de inferioritatea femeii. Eroul a sedus o studentă, Irina, cu aparențe foarte distinse și oneste, din care-și face numai o amantă, căci "aveam de gând să-mi păstrez toată viața independența". "- Nu mă voi însura - îi spune el - dar vei fi prietena mea cea mai bună!" Eroul nu-i face Irinei nici măcar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Omagiu distinșilor mei susținători, d-l Acad.Valeriu D. Cotea și familia prof. univ. dr. Natalia și Nicu Simion, de a căror bunătate și bunătăți m-am bucurat cu prisosință. Recunoștință până la capătul de drum. REFLECȚII (CXLVIII) Nici cu mintea de pe urmă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
a folclorului perceput în copilărie. Putem descifra la Ica Grasu acea incifrare a mesajului până la folclorizare în sensul pozitiv, redând dimensiunile fenomenelor, stărilor sau sensul stric al mesajului către un cititor avizat dar și către un cititor mai puțin avizat. Distinsa poetă, poate oricând concura cu textierii de muzică populară prin cantabilitatea și metrica versului exprimat. Cucule, pasăre rară, Când cânți, viața-i mai ușoară, Pe mulți tu ai bucurat Cu cântecu-ți minunat! .............................. Te voi aștepta în prag Pentru a-mi
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
atunci îl urmezi pe dâra de naftalină care persistă în aer mult timp după trecerea lui. îl vei vedea oprindu-se în dreptul unei case, scoțând un carnețel și verificând atent adresa. își aranjează apoi ținuta, ia o postură cât mai distinsă și bate discret la ușă. Pe perioada așteptării își pregătește atent mimica feții, recapitulându-și în gând textul pe care urmează să-l rostească. Când ușa se întredeschide, atât cât îi permite lanțul, lăsând să apară un ochi surprins și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
flori exotice, după care Filip și Nikolai plecau îmbătați de soare și de mirosurile afrodiziace ale petalelor spre cartierul oriental. Erau urmați, la câteva minute, de alte două birje, una cu lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un vis numai, nici vorbă măcar să mă gândesc serios. Nici o posibilitate. Așa ceva, cum acuma m-aș gîndi: Dacă aș fi general, să cuceresc Rusia! Pe fata aceasta, cu rochiile ei veșnic reflectând albastrul, parcă o văd și acum. Avea ceva distins, ceva de simplicitate, ceva de șoltic - mult feminin. De-atunci a început și plăcerea mea pentru muzică. În Roman era o muzică militară admirabilă, care cânta toate operele pe care le-am auzit apoi la teatru. Toate așteptările mele, toate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să se iluzioneze. Pe de altă parte, era ateu. Nu avea prieteni, ci numai cunoștințe de cafenea - la care nu se ducea acasă și care nu veneau la el. Cu acea parte din familie (mai toată) care nu avea nimic distins, nu era în legătură. Pricepea toate lucrurile și l-am auzit explicând fenomene naturale, din propria-i sforțare intelectuală, așa cum mai târziu le-am văzut explicate în cartea de fizică. În orice se amesteca, era perfect. Știa să croiască rochii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Știa să croiască rochii femeiești, fiindcă s-a pus odată să croiască. Dregea perfect ceasornice. Colora fotografiile etc., etc. Avea o logică ca fierul de tare și o ironie îngrozitoare. Avea o față luminată de inteligență - una din cele mai distinse figuri din câte am văzut. Era inteligent și în viața practică și înzestrat cu o mare voință: trăia din câteva mii de franci, pe care le da cu dobândă, știind să manevreze mica lui sumă așa ca să producă cel mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
înțeles ce lucru era acel om, lipsit de orice cultură, care putea discuta orice cu oricine și care, prin propria lui inteligență, găsea răspunsuri și explicații la toate problemele ce și le punea ori i le puneau alții. Era singur, distins, foarte inteligent, - o apariție rară și unică în felul său. Era foarte violent și în același timp foarte bun. Cred că n-am văzut un om mai violent, pe care să-l exaspereze mai mult răspunsurile nelogice și purtarea nepotrivită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
realitate e sentimentul cel mai egoist și încă, din nefericire, cel mai complicat, atât de complicat, încît stârnește în om durerea vanității, a sentimentului care provoacă chinurile cele mai mari. Un "nefericit în amor" trebuie să aibă un suflet prea distins, ca să nu devină un om cu totul vulgar și injurios. 9. Sublimul vieții nu se-mpacă cu renunțarea la propria-ți in-dividualitate și cine are o familie și totuși vrea să guste ceea ce dă viața pe înălțimile ei, trebuie să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
familia mea, artist la care am făcut aluzie pe tot parcursul acestei pseudopolemici, nu văd cum s-ar putea deduce, în mod rațional, că acest zvon (emfatic) nu ar fi bazat pe un adevăr substanțial. Câtă vreme a trăit acea distinsă rudă a mea, l-am urmărit - literalmente, ca un uliu, îmi spun deseori. Potrivit oricărei definiții logice, a fost un specimen morbid, iar în nopțile și după-amiezile lui târzii de frământare a scos nu numai țipete de durere, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
același calibru. Cum așa, de ce să nu cânte copiii lieduri de Schubert în loc de asemenea „porcării“? Așa încât s-a dus la directorul școlii și a făcut mare zarvă pe chestia asta. Directorul a fost impresionat de argumentele unei personalități atât de distinse și a hotărât să o ia la refec pe profesoara de muzică, o doamnă în vârstă. Marele iubitor de muzică clasică a plecat de la școală extrem de bine dispus. În drum spre casă, și-a repetat în gând argumentele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
era genul acela de îngâmfare, fundamental aflată în afara programării caracterologice, care dispare greu și, chiar și azi, la cei patruzeci de ani supersedentari ai mei, mă pot vedea, în haine de stradă, țâșnind pe lângă o serie de alți olimpici stradali, distinși, dar răsuflând din greu, și fluturându-mi, amabil, mâna, fără nici o urmă de condescendență. Oricum, într-o seară frumoasă de primăvară, când locuiam încă pe Riverside Drive, Bessie m-a trimis să cumpăr niște înghețate. Am ieșit din casă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
invidioși bârfeau vrute și nevrute. Amorezat de gingășia și frumusețea persoanei, Gică picior de lemn, se Însurase cu ea, cunoscând’o În casele de toleranță... Dar, În ciuda acestor bârfitori, femeia cu nimic nu se deosebea de o adevărată doamnă. Evident, suficient de distinsă, avea o grație propie În a-și ondula fiecare mișcare a trupului, Încât Îți făcea o adevărată plăcere s’o privești. Însfârșit, Gică picior de lemn ajutat de nevastă-sa și de cei doi gansteri, Întinse pătura, invitând restul jucătorilor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
privind În toate direcțiile. Blondă, părul oxigenat, tunsă scurt cu breton Îl privea surâzător.Purta un mantou de un profund negru croită de un profesionist de clasă În așa fel, Încât Îi scotea În relief tinerețea trupului, oferind privirilor o distinsă eleganță!! În ce privește ochii...? Încremeni de uimire...! „O tu, benefică natură generată din metamorfoza Universului, cum ai reușit să construești acest exemplar Împodobindu-l cu asemenea mărgaritare...!?” Având ploapele deschise la capacitatea lor, albastrul curat din privirea ei, rivaliza cu Însuși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucea, opulentă și densă. Acestea erau nutrii. Blana lor făcea căciuli purtate În zonele cu climat rece. Haine pentru doamne. Domnul Sammler, simțindu-și fața roșie sub soarele Galileii, Îl interogase pe acest om. Cu vocea lui gravă de călător distins - o țigaretă ținută Între degetele păroase, fumul scăpând pe lângă urechile-i păroase - pusese Întrebări acelui gaucho. Nici unul nu vorbea ebraică. Nici limba lui Iisus. Domnul Sammler trecuse la italiană, pe care crescătorul de nutrii cu posomorâre argentiniană o pricepea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unui anume fel liniștit, intim al ei de a exprima cu o mișcare În jos din mână, atât de delicată Încât trebuia să o știi bine ca să identifici asta ca pe un gest de fălire: ne bucurăm de cea mai distinsă intimitate cu cei mai de vază oameni din Marea Britanie. Un mic viciu - aproape nutritiv, digestiv - ce făcea obrajii Antoninei mai fini, părul mai moale, culoarea mai adâncă. Dacă puțin avânt pe scara socială o făcea mai arătoasă (mai dolofană Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]