12,296 matches
-
transversală vom constata o diferență semnificativă după această caracteristică între femeile divorțate și cele căsătorite, în sensul că primele sunt într-o proporție mult mai mare angajate în câmpul muncii. Numai că s-ar putea să se fi angajat după divorț și în acest caz e nevoie de analize longitudinale. Dificultatea majoră survine prin faptul că nici analiza longitudinală nu dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar putea să se fi angajat după divorț și în acest caz e nevoie de analize longitudinale. Dificultatea majoră survine prin faptul că nici analiza longitudinală nu dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează foarte puternic cu statutul socioeconomic al individului (țăran, muncitor, intelectual etc.), așa încât, analizând școlaritatea, ne referim și la statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Afirmația nu vine în contradicție cu cea anterioară, ce viza venitul și școlaritatea femeilor, deoarece în primul caz statisticile se referă la veniturile pe ansamblul populației, în funcție de statutul socioeconomic. La păturile sărace, destrămarea familiilor este practic mai mare decât numărul divorțurilor pentru că și abandonul marital e mai crescut. Pe lângăexplicația lui G. Becker (1991), se mai invocă faptul că cei din clasele de mijloc și superioare se căsătoresc mai târziu, fiind centrați pe școală și carieră; ei nu se confruntă nici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se păstrează regularitatea corelației inverse divorțialitate-statut socioeconomic proprie SUA și probabil țărilor dezvoltate în totalitate. Ponderea familiilor destrămate (oficial sau nu) pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici ar fi atitudinea puternic negativă față de divorț și constrângerile legate de locuință. Cu cât vârsta la căsătorie este mai mică, cu atât probabilitatea de divorț este mai mare. Aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici ar fi atitudinea puternic negativă față de divorț și constrângerile legate de locuință. Cu cât vârsta la căsătorie este mai mică, cu atât probabilitatea de divorț este mai mare. Aceasta s-ar explica prin următoarele: dacă s-au căsătorit de timpuriu, înseamnă că au întrerupt școala; lipsa de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici ar fi atitudinea puternic negativă față de divorț și constrângerile legate de locuință. Cu cât vârsta la căsătorie este mai mică, cu atât probabilitatea de divorț este mai mare. Aceasta s-ar explica prin următoarele: dacă s-au căsătorit de timpuriu, înseamnă că au întrerupt școala; lipsa de maturitate și de informații suficiente despre celălalt; capitalul material adus în căsnicie este mai mic. G. Becker(1991
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor de investiție s-au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valoare scade prin despărțire, copiii favorizează stabilitatea cuplului. Unele date ale investigațiilor empirice confirmă însă și celălalt efect al prezenței copiilor, și anume scăderea calității viețiide familie, mai ales când sunt copii-problemă (Waite et al., 1985). Nașterile premaritale măresc riscul divorțului, dar graviditatea premaritală, nu (Teachman, 1983). Investițiile monetare în locuință și alte bunuri de folosință îndelungată - capitalul marital specific de proprietate - sunt o variabilă relevantă în divorțialitate. Cuplurile ce nu au divorțat au o proprietate comună mult mai valoroasă decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult intelectual și emoțional, te costă mai mult despărțirea; atunci când percepi însă neînțelegeri grave și o eventuală ruptură, nu te angajezi psihic în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de divorț contează atât direct - cei cu atitudine negativă vor divorța mai greu -, cât și indirect, prin efectul ei asupra investițiilor materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grave și o eventuală ruptură, nu te angajezi psihic în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de divorț contează atât direct - cei cu atitudine negativă vor divorța mai greu -, cât și indirect, prin efectul ei asupra investițiilor materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine este puternic corelată cu religia și socializarea. După cum am văzut, la americani, rata
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și indirect, prin efectul ei asupra investițiilor materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine este puternic corelată cu religia și socializarea. După cum am văzut, la americani, rata divorțialității este mai scăzută la catolici decât la protestanți. Potrivit unor studii, divorțul părinților induce o atitudine pozitivă față de divorț la copii (Greenberg, Nay, 1982). O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine este puternic corelată cu religia și socializarea. După cum am văzut, la americani, rata divorțialității este mai scăzută la catolici decât la protestanți. Potrivit unor studii, divorțul părinților induce o atitudine pozitivă față de divorț la copii (Greenberg, Nay, 1982). O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rata divorțialității este mai scăzută la catolici decât la protestanți. Potrivit unor studii, divorțul părinților induce o atitudine pozitivă față de divorț la copii (Greenberg, Nay, 1982). O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată că divorțul are o mai mare incidență în cazul cuplurilor unde soția este angajată în muncă. Determinațiile sunt multiple și aici: independența dată de câștig, schimbarea rolurilor tradiționale în familie, orele de muncă ale soției pot afecta nivelul de satisfacție al soțului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aici: independența dată de câștig, schimbarea rolurilor tradiționale în familie, orele de muncă ale soției pot afecta nivelul de satisfacție al soțului. Referitor la statutul socioeconomic al soțului, studiile indică faptul că nu atât nivelul absolut al acestui statut afectează divorțul, cât mai ales schimbările lui rapide. Cuplurile în care soțul devine pentru o perioadă mai lungă șomer sau în care soțul câștigă în mod neașteptat mult mai puțin sau mult mai mult decât de obicei sunt semnificativ mai dispuse la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât mai ales schimbările lui rapide. Cuplurile în care soțul devine pentru o perioadă mai lungă șomer sau în care soțul câștigă în mod neașteptat mult mai puțin sau mult mai mult decât de obicei sunt semnificativ mai dispuse la divorț. Schimbările pozitive în condiția socioeconomică a soțului pot avea consecințe contrarii. Câștigând mai bine și având un prestigiu social mai mare, valoarea bărbatului crește pe piața maritală, ceea ce incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult decât de obicei sunt semnificativ mai dispuse la divorț. Schimbările pozitive în condiția socioeconomică a soțului pot avea consecințe contrarii. Câștigând mai bine și având un prestigiu social mai mare, valoarea bărbatului crește pe piața maritală, ceea ce incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai bine și având un prestigiu social mai mare, valoarea bărbatului crește pe piața maritală, ceea ce incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională a practicării divorțului, vârsta la căsătorie, graviditatea și nașterea premaritală și recăsătorirea); factori ai procesului familial (existența copiilor, satisfacția în căsătorie, probleme familiale). Într-un fel sau altul, eventual cu alte denumiri, acești factori au fost expuși și de mine, rămânând neamintit doar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cuplu. Unele dintre aceste mecanisme de trecere de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi” au fost deja descrise, altele urmează în pasajele următoare. 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporaltc " 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal" În mod tipic, divorțul este punctul final al unui proces de disoluție maritală. El nu poate fi surprins prin date oficiale statistice, așa cum se întâmplă cu divorțialitatea. Studiile pe această temă fac apel la intervievarea subiecților implicați, adică la percepția lor asupra fenomenului. Multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate fi surprins prin date oficiale statistice, așa cum se întâmplă cu divorțialitatea. Studiile pe această temă fac apel la intervievarea subiecților implicați, adică la percepția lor asupra fenomenului. Multe cercetări referitoare la motivele pentru care partenerii conjugali se gândesc la divorț, cum sunt cele efectuate de J. Huber și G. Spitze (1980), au constatat că împărțirea sarcinilor casnice afectează gândul la divorț la femei, dar nu și la bărbați. Alți cercetători (Udry, 1981; Booth et al., 1985) au urmărit corelația dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]