2,873 matches
-
a avut cu el o „conversație”? Poliția, însă, avea de lucru pentru că „pacientul” era consemnat, ca un individ periculos pentru societate. Când a fost la Iași pentru consult, pe 13 iulie 1887, am văzut că el a fost condus de doctorandul Focșa și așteptat în gară de „prieteni mai vechi”, iar apoi a fost tot timpul însoțit de cineva iar la Tătăraș, cum i-au recomandat medicii, n-a mai locuit. Trebuie spus că textul lui Scipione Bădescu din Curierul de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
larga prezentare a Corneliei Emilian din Introducerea Volumului IV al Stdiilor și Documentelor Literare, I.E.Torouțiu scrie, la p. LVIII: „Astfel se strânge suma necesară, așa că poetul este trimis două veri consecutive la băile de la Hall, întovărășit fiind o dată de doctorandul Focșa, altă dată de Savin.” El nu arată, însă, pe ce se bazează. Despre cura din 1887 aflăm destule din aceste scrisori dar în 1888, când Eminescu a plecat la București pe 9 aprilie, nu găsim mărturii care să ateste
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Toate aceste studii au fost scrise în ultimii doi ani, pe fundalul unor preocupări intermitente pentru filozofia lui Wittgenstein, care au o vechime de peste douăzeci de ani. Aceste preocupări au fost cultivate prin traduceri, publicații și seminarii cu masteranzi și doctoranzi ai Facultății de Filozofie. În elaborarea unora dintre studii am pornit de la publicații anterioare. (Lista lor se găsește la sfârșitul volumului, în cadrul „Bibliografiei“.) Studiile, ca și părți din aceste studii, au grade diferite de dificultate. Cititorului mai puțin exersat, dar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se mai pare important de precizat că, dincolo de trimiterile la literatura consultată, notele reprezintă o parte integrantă a textului. Nu pot să apreciez cât de mult datorez numeroaselor discuții pe care le-am avut de-a lungul anilor cu colegi, doctoranzi și alți studenți avansați asupra textelor lui Wittgenstein, cu o mențiune specială pentru acei colegi care au fost colaboratorii mei în traducerea unora din aceste texte. Amintesc aici numele celor care au citit studii reunite în acest volum, formulând observații
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
avut drept colegi tineri de 18-19 ani. Acum, la 40 de ani, cel care fusese deja cu 15 ani în urmă partenerul de discuții și prietenul lui Russell și Moore, recunoscuți ca cei mai de seamă filozofi din Anglia, devenea doctorandul unui filozof aflat la începutul carierei sale. Pentru Wittgenstein important era însă de fiecare dată doar să poată face ceea ce dorea el. În vara anului 1929, și-a susținut doctoratul. Teza prezentată a fost textul Tractatus-ului. Comisia era formată din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
anului 1929, și-a susținut doctoratul. Teza prezentată a fost textul Tractatus-ului. Comisia era formată din George Moore și Bertrand Russell. Examenul oral pare să fi fost un simulacru. Cei doi profesori nu îl puteau trata, desigur, ca pe un doctorand obișnuit. Moore, care nu era lipsit de simțul britanic al umorului, a scris în concluzia evaluării sale: „Personal, consider teza lui Wittgenstein drept opera unui geniu. Oricum ar sta însă lucrurile, ea corespunde în mod sigur exigențelor în vigoare la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Mircea D. Horubeț CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE. Abordare semio-pragmatică Considerații preliminare Într-un mod oarecum paradoxal, de multe ori un cercetător, un doctorand, etc. se află În situația de a fi oarecum nevoit să-și aleagă o temă de cercetare, foarte bine și clar delimitată, Înainte de a Începe propriu-zis activitatea de cercetare. Acest fapt Îi conferă, succesiv (la oarecare distanță În timp), două
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îndelungi și repetate (pp. 19-20). Având În vedere toate cele de mai sus, am Încercat În lucrarea de față o sintetizare a tuturor cercetărilor de până acum În domeniul care ne interesează. Prin conținutul ei, lucrarea se adresează studenților, cercetătorilor, doctoranzilor, masteranzilor, cadrelor didactice din Învățământul preuniversitar care se pregătesc pentru obținerea unor grade didactice. De asemenea, lucrarea va fi utilă jurnaliștilor, editorilor, redactorilor de carte din edituri, organizatorilor de manifestări științifice etc. Fie că lucrează În presa scrisă sau În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I). Ecouri asemnătoare mi-au trimis și unii colegi din țară, autori ai unor valoroase cărți cu același profil: Ionel Funeriu, Septimiu Chelcea, Mihaela Șt. Rădulescu. „Voi recomanda cartea studenților și doctoranzilor mei. Felicitări!”, Îmi scria profesorul Septimiu Chelcea, de la Universitatea din București. „Vă mulțumesc pentru lucrarea bine documentată și meticulos elaborată, care completează În mod fericit peisajul românesc al scrierilor de profil”, a fost de părere doamna Mihaela Șt. Rădulescu, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a fost introdus sistemul sovietic, cu toate consecințele de rigoare. A apărut aspirantura, care consta Într-un „sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați În științe”. După aspirantură, se obținea titlul de „candidat În științe”, care echivalează cu doctorandul de astăzi. La susținere, lucrarea de doctorat avea obligatoriu doi oponenți, care aveau (și au În continuare, În sistemul rusesc) rolul procurorilor dintr-un proces. Dacă argumentele acestora În favoarea respingerii tezei sunt de necombătut, teza poate fi Într-adevăr amânată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de partid, pentru Înscriere fiind necesară aprobarea organizației de bază și a comitetului județean de partid. La susținere, se obișnuia ca, pe lângă referatele membrilor comisiei, să se prezinte așa-zisele „referate externe”, Întocmite, de regulă, de prieteni și colegi ai doctorandului. Se-nțelege că toate aceste referate erau superelogioase. Se mai credea că teza este cu atât mai valoroasă cu cât avea mai multe astfel de referate externe. Ulterior, s-a renunțat la acest obicei fără relevanță științifică. După Revoluție, instituția
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Internet. De fapt, prietenul lui Benford, scriitorul de proză SF David Gerrold, a preluat ideea în nuvela When Harlie Was One. Răspândirea agresivă a termenului a avut loc în prima parte a anilor ’80 și se datorează în mare parte doctorandului Fred Cohen, de la Universitatea Carolina de Sud, apogeul constituindu-l anul 1985, când Cohen susține și publică teza de doctorat Computer Viruses. El definea virusul drept un program ce poate infecta alte programe, prin modificarea lor, pentru a include în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
plasăm exact în punctul de interferență al temelor acestei cărți, dedicată comunicării prin teatru, ca artă (și știință) ale cărei (căror) mecanisme complicate pot fi descoperite și, dezirabil, însușite de educatori. Această lucrare este destinată în egală măsură studenților, masteranzilor, doctoranzilor, dar și oricărui public interesat de problemele comunicării, probleme ce au declanșat o abordare în expansiune fără precedent în ultimele decenii. Forma actuală nu instituie verdicte definitive, nu impune soluții ultime și peremptorii, ci reprezintă focalizarea competentă asupra unor aspecte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unei șezători artistico‐ literare de către doamna Elena Teodor Emandi, președinta Societății pentru ocrotirea orfanilor de război, în cadrul căreia au citit versuri și proză: dr. V. 95 Voiculescu, G. I. Tutoveanu, preotul Chiricuță, doamna El. C. Emandi, profesor C. Popescu, domnul doctorand Virgil Nițulescu, iar Virgil Popescu și medicul veterinar Borș au executat la vioară și solo bucăți muzicale. În numărul 9 din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la răspândirea luminii în popor, cu redacția și administrația la Coroești - Tutova, apoi în Bârlad, strada Cojocari nr.43, după care în strada V. Conta nr. 1 Bârlad. Apărea o dată pe lună. Director proprietar: Petru Ciolan, fost administrator de plasă, doctorand al Facul tății juridice din Paris, avocat. Tipografia la N.P.Peiu - Bârlad. Primul număr apare la 15 martie 1912, iar ultimele numere în anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este de a aduna la un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu realitatea, comportamentele și acțiunea. Fiecare cititor se poate chiar întreba: pe ce valori îmi fondez existența? Cum le justific? Ce rezultat au ele? Ce ne aduce sociologia în acest demers? Ea are limitele ei. Ne amintim de doi dintre doctoranzii noștri, care s-au căsătorit. Erau atât de pătrunși de virtuțile sociologiei, încât au disecat neîncetat relațiile lor cu ajutorul acestei discipline. Cuplul nu a supraviețuit acestui exercițiu. Indubitabil, sociologia este prețioasă pentru dezvăluirea condițiilor producerii judecăților (noastre) de valoare, ca
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ca redactor la revista „Pedagogul sovietic”, iar în 1990 și 1991 este corespondent la ziarul „Glasul națiunii”. Ocupă și funcția de director adjunct al Muzeului de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău (1989-1991). În 1993 se mută în București, unde devine doctorand al Facultății de Litere. Scrierile lui N. pot fi împărțite în două mari secțiuni, prima cuprinzând cărțile publicate la Chișinău: culegerile de proză Poteci răzlețe (1987) și Mireasa Domnului sau Schimbarea la față (1989), placheta Memoria cuvintelor (1990) și piesa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Toate aceste studii au fost scrise în ultimii doi ani, pe fundalul unor preocupări intermitente pentru filozofia lui Wittgenstein, care au o vechime de peste douăzeci de ani. Aceste preocupări au fost cultivate prin traduceri, publicații și seminarii cu masteranzi și doctoranzi ai Facultății de Filozofie. În elaborarea unora dintre studii CUVÂNT ÎNAINTE 9 am pornit de la publicații anterioare. (Lista lor se găsește la sfârșitul volumului, în cadrul „Bibliografiei“.) Studiile, ca și părți din aceste studii, au grade diferite de dificultate. Cititorului mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se mai pare important de precizat că, dincolo de trimiterile la literatura consultată, notele reprezintă o parte integrantă a textului. Nu pot să apreciez cât de mult datorez numeroaselor discuții pe care le-am avut de-a lungul anilor cu colegi, doctoranzi și alți studenți avansați asupra textelor lui Wittgenstein, cu o mențiune specială pentru acei colegi care au fost colaboratorii mei în traducerea unora din aceste texte. Amintesc aici numele celor care au citit studii reunite în acest volum, formulând observații
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
avut drept colegi tineri de 18-19 ani. Acum, la 40 de ani, cel care fusese deja cu 15 ani în urmă partenerul de discuții și prietenul lui Russell și Moore, recunoscuți ca cei mai de seamă filozofi din Anglia, devenea doctorandul unui filozof aflat la începutul carierei sale. Pentru Wittgenstein important era însă de fiecare dată doar să poată face ceea ce dorea el. În vara anului 1929, și-a susținut doctoratul. Teza prezentată a fost textul Tractatus-ului. Comisia era formată din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
anului 1929, și-a susținut doctoratul. Teza prezentată a fost textul Tractatus-ului. Comisia era formată din George Moore și Bertrand Russell. Examenul oral pare să fi fost un simulacru. Cei doi profesori nu îl puteau trata, desigur, ca pe un doctorand obișnuit. Moore, care nu era lipsit de simțul britanic al umorului, a scris în concluzia evaluării sale: „Personal, consider teza lui Wittgenstein drept opera unui geniu. Oricum ar sta însă lucrurile, ea corespunde în mod sigur exigențelor în vigoare la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apărut în anul 2004, la Editura Institutului European din România, avându-l drept coordonator pe conf. dr. Marian Preda, prodecanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. La elaborarea acestui studiu și-au adus aportul și doi doctoranzi în sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București: Vlad Grigoraș și Cristina Doboș. Autorii doresc să le ofere o opinie fundamentată decidenților politici din România, funcționarilor publici, studenților de la secțiile de sociologie și asistență socială ca
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
schimbărilor instituționale, precum și la economia și dezvoltarea politică a statelor din Europa de Est. Daniel Bíro este absolvent al University of Wales (Aberystwyth, Marea Britanie), Universității Central Europene (CEU, Budapesta) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (București). În prezent, este doctorand În cadrul Research School of Pacific and Asian Studies, Australian National University (Canberra, Australia). A coordonat cursuri și seminarii la Graduate School of International Affairs (Canberra) și la Catedra de Relații Internaționale și Integrare Europeană a SNSPA. A publicat studii privind
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de ,,nemuritori" ai Academiei Franceze); umanismul creștin și noul umanism (Mircea Eliade); etica protestantă și spiritul capitalismului (cu trimiteri la Max Weber și la Jocurile Divinității, dar și la realitatea din România profundă, cercetată sociologic acum de o parte a doctoranzilor mei); America creștină, Europa seculară? (urmând a scrie un studiu introductiv la ediția în limba română a celebrei cărți semnată de Peter Berger, Grace Davie și Effie Fokas); (re)sacralizarea vieții sociale etc. Ei bine, există în Jocurile Divinității a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Comănești (1938-1943), Liceul „Ferdinand I” și Liceul Teoretic din Bacău (1943-1950) și Facultatea de Biologie la Universitatea din București (1950-1954), ulterior fiind, scurtă vreme, asistent la facultatea absolvită. În 1955, după ce făcuse o școală de lectori în științe sociale, devine doctorand la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova. Din cauza atitudinii pe care o adoptă în 1956 față de mișcările anticomuniste din Ungaria, e nevoit să se întoarcă în țară, iar ulterior, în 1958, se vede exclus din învățământul universitar. Va fi profesor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]