540,079 matches
-
au început să-l întrebe despre activitatea sa dușmănoasă împotriva RPR. Și, de fapt, cele cîteva pagini redactate și descoperite, după mărturisirea inculpatului, la o percheziție, sunt un document revelator despre perspectivele socio-economice și politice viitoare. Rețin din acest extraordinar document fără intenție testamentar, această idee premonitorie de început: "Pacea americană va avea cerințe, pe care statele mici vor trebui să le accepte de voie sau de nevoie. Guvernele care le vor prevedea și-și vor acomoda din vreme programele la
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
le vor prevedea și-și vor acomoda din vreme programele la ele vor obține avantagii pentru popoarele lor și vor evita crize interne". Analiza e lucidă, dreaptă, dovedind cunoștințe aprofundate de sociolog și statistician. Dar, din păcate, în loc ca acest document să fi putut servi ca instrument călăuzitor (se spera, atunci, într-un posibil conflict între aliații din război, care se va termina cu o Pax americana) el a devenit probă într-un dorit proces politic. Apoi, brusc, parcă regimul de
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
distinsa fiică a împricinatului, lingvistă eminentă stabilită în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate, timp de trei ani, la SRI și, xeroxate, le-a adunat într-o masivă ediție de aproape o mie de pagini. N-a fost, s-o spun, o osteneală
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
amprenta definitivă a lui Virgil Măgureanu. Pe fondul acesta de băltire, iată că văzduhul se surpă din nou și ni se spune (evident, fără probe, că așa e la noi, doar suntem o țară de gentlemen-i: cuvântul bate la puncte documentul!) că în 1993 niște ofițeri din SRI i-au confecționat d-lui Timofte dosarul de kaghebist! Oricât de naivi am fi (și suntem!), tot ar trebui să ne punem câteva întrebări, înainte de a ne încumeta să tragem o concluzie. Dar
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
e posibil - repet, e o supoziție a unor inși care, în general, știu ce vorbesc - e posibil, așadar, ca în anul 1993 (ca să avem și noi o minimă certitudine!) înalții ofițeri Iamandi, Lupu etc. să fi intrat în posesia unor documente, însă acele documente sunt cu siguranță mult mai vechi! Neștiind ce e cu ele, au întrebat în stânga și în dreapta despre întrebuințarea ce li se poate da și, probabil, nefiind găsite suficient de relevante, au fost puse la păstrare. Pasul următor
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
e o supoziție a unor inși care, în general, știu ce vorbesc - e posibil, așadar, ca în anul 1993 (ca să avem și noi o minimă certitudine!) înalții ofițeri Iamandi, Lupu etc. să fi intrat în posesia unor documente, însă acele documente sunt cu siguranță mult mai vechi! Neștiind ce e cu ele, au întrebat în stânga și în dreapta despre întrebuințarea ce li se poate da și, probabil, nefiind găsite suficient de relevante, au fost puse la păstrare. Pasul următor: de ce a ieșit
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
mai puține aprobări decît în acel moment al tinereții sale. Cu peste aproape jumătate de secol mai tîrziu, Elie Wiesel, nemulțumit de felul în care Kazin scria despre identitatea evreiască, din perspectivă religioasă și intelectuală, a obținut din partea tribunalului un document oficial prin care lui Kazin i se interzicea să scrie despre Holocaust. Din păcate jurnalul, care acoperă o perioadă foarte vastă de timp (1938-1995), sare peste o cronologie explicită a degradării relației dintre Kazin și Wiesel. După cum sare și peste
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
romancier, cu Viața dublă, urmat șapte ani mai tîrziu (1934) cu Firu-n patru, al doilea său roman. Nu erau romane corpolente, dar serioase sub raport estetic, care vesteau un romancier. În același an, la 10 aprilie, citește, în ediția de documente I.E. Torouțiu, volumul în care sînt publicate vestitele Amintiri fugare despre Eminescu ale lui Mite Kremnitz și o scrisoare a lui Maiorescu către poet. Mărturisește că această lectură i-a provocat o "extraordinară impresie", luînd "hotărîrea de a romanța". În
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
rubrica sa din Adevărul literar și artistic. Ea apare în 10 februarie 1935. E, de fapt, o execuție radicală, ascunsă sub motivația că E. Lovinescu merită o critică dreaptă. Nu-i recunoaște decît meritul unei opere de vulgarizare a unor documente rare, recent publicate. Dacă însă, prin acest roman, Lovinescu credea că a "prins sub lupa sa pe giganticul Eminescu" e o autoînșelare. Romanul e, de fapt, o evocare a lui Mite Kremnitz în care Eminescu ocupă locul secund. Lovinescu a
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
abilității critice. E un semn indubitabil că nu uitase diatriba rău-voitoare și subiectivă a lui G. Călinescu. Recitit azi, cu prilejul recentei sale reeditări în celebra colecție "Biblioteca pentru toți", romanul Mite nu e, cum afirmase Călinescu, doar popularizarea unor documente rare, nici, cum credea Lovinescu, acel recreat Eminescu la care rîvnise timp de treizeci de ani. Sigur, autorul a pornit - cum s-a văzut - de la Amintiri fugare... a lui Mite Kremnitz. Însă din acest episod amoros, recreat romanesc, nu s-
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Iorgulescu se referă la o carte recentă de la Flammarion în care un tînăr jurnalist investighează supravegherea constantă de care au avut parte, în anii războiului rece, intelectualii francezi de stînga. Cartea se cheamă Leurs dossiers și dă la iveală unele documente pînă azi necunoscute, la care se adaugă interviuri, cum ar fi acela cu fostul patron al "serviciilor" franceze din anii '50. Despre ce diferență e vorba? Dl Iorgulescu înregistrează, după Julien Caumer, cîteva cazuri de intelectuali bănuiți de simpatii de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
șederea lor în bibliotecă, Z. Ornea acolo își are punctul de observație. Cine citește articolele sale din Dilema descoperă, printre rînduri, și pertinente analize la zi în excelentele sale evocări ale lumii politice din zorii acestui secol. Sceptic în urma cercetării documentelor de epocă, el are un optimism pedagogic care-i vine, cred, și din observarea tendințelor pe care le-a avut lumea politică din România, cîtă vrme partidele cu vederi democratice s-au aflat în prim-planul acesteia. Cînd cu scandalul
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
prin chair misiunea lor, oameni politici. Și e o minune că memoriile ambasadorului american, Henry Morgenthau, în Turcia, în perioada 1914-1916, sînt principala mărturie amănunțită despre situația Turciei în preajma primului război mondial și în timpul desfășurării acestuia. E aici un răscolitor document, fără patetisme, despre genocidul împotriva armenilor din 1915. Dar să fixăm perioada văzută de ambasadorul american la Constantinopol. Turcia trecea printr-o grea perioadă de tranziție. Organismul politic numit "Uniune și Progres" răsturnase de pe tron pe sultanul Abdul Hamid și
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
pumnii pe Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității. Pentru ca pretențiile stăpânilor să pară serioase, nici slugile nu stau degeaba: brusc îngrijorat, șeful S.R.I., Radu Timofte, mai aruncă o găleată cu zoaie spre CSAS: chipurile, marele spionolog e revoltat de "scurgerea" unor documente ale Securității spre presă! I-auzi! Dacă nu mă înșală memoria, dl. Timofte a vegheat asupra SRI-ulul (moștenitorul Securității, cu arhive cu tot!) ani în șir, în calitate de parlamentar specializat în servicii secrete. Ba, la un moment dat, prin vara anului
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
fie arestat imediat pentru un asemenea atentat la siguranța națională, domnul cu pricina e înscăunat mai-mare peste principalul serviciu de informații al țării! Or, după cum au spus-o Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici extrem de limpede într-o emisiune televizată, documentele ajunse în presă în ultima vreme au fost obținute cu mult înainte de înființarea CNSAS-ului! De ce nu s-a revoltat până în 1996 dl. Timofte? De ce n-a spus nici pâs când Adrian Păunescu a publicat odioasele documente care-l denunțau
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
o emisiune televizată, documentele ajunse în presă în ultima vreme au fost obținute cu mult înainte de înființarea CNSAS-ului! De ce nu s-a revoltat până în 1996 dl. Timofte? De ce n-a spus nici pâs când Adrian Păunescu a publicat odioasele documente care-l denunțau pe Corneliu Coposu drept turnător la Securitate? De ce n-a scos vigilentul de azi nici un sunet când dl. Măgureanu și-a făcut public propriul dosar de securist? De ce n-a reacționat cu violență patriotică la "operele selective
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
Mare? Să fi reprezentat floarea intelectulității române primejdia cea mai mare pentru popor? Când voi întâlni un singur securist care să-și asume crimele constante ale instituției din care-a făcut parte, voi fi și eu la fel de îngrijorat de soarta documentelor pierdute. Până atunci, constat că minciuna din decembrie 1989 a fost dublată de terfelirea proiectului de lege al lui Ticu Dumitrescu. Pentru orice minte normală - mai puțin pentru parlamentarii români - activitatea Securității a fost exclusiv una de poliție politică. Cum
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
avut posibilitatea să-și "facă pierdute" propriile dosare. Problema e, însă, alta. Mecanismul securistic e mult mai complicat și mai pervers decât pare. Nimeni nu poate fi absolut sigur că a șters toate urmele. Pe lângă dosarele propriu-zise, există dovezile indirecte: documente aflate în dosarele unor persoane cu care te-ai intersectat episodic, indirect sau, pur și simplu, fără să-ți mai amintești de ele! Aceasta e marea spaimă, aceasta e originea obsesiei de a prăvăli peste arhivele Securității, ca peste un
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
Z. Ornea Uimitor, după peste un secol de la moartea lui Eminescu, mai apar documente inedite despre viața și creația sa. După publicarea extraordinarului stoc de corespondență dintre poet și Veronica Micle datorat d-nei Ilinca Zarifopol în vara anului trecut, vine stimatul meu coleg de breaslă dl George Muntean cu un volum conținînd nu mai
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
sa. După publicarea extraordinarului stoc de corespondență dintre poet și Veronica Micle datorat d-nei Ilinca Zarifopol în vara anului trecut, vine stimatul meu coleg de breaslă dl George Muntean cu un volum conținînd nu mai puțin de peste o sută de documente inedite. Le-a procurat unele, prin anii cincizeci, ai secolului trecut, din vestitul talcioc bucureștean și, cele mai multe de la Arhivele Statului din București (vreo 120 de piese), unele de o mare valoare revelatoare care, iată, au scăpat atenției mereu trează ale
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
a Veronicăi către sora poetului și două ale ei către Maiorescu, în care îl ruga să intervină pe lîngă poet să-i înapoieze cei o sută de galbeni împrumutați (scrisorile sînt din noiembrie 1880). Dar, cum spuneam, cele mai importante documente sînt legate de boala poetului. Așa e scrisoarea lui Const. Simțion, prietenul poetului, către Maiorescu, aflat în străinătate, din iulie 1883. În această scrisoare, niciodată publicată pînă acum integral, Simțion îl informează pe marele critic despre starea lui Eminescu, internat
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
aceasta e starea lui de pînă azi și pe care doctorii ne-au declarat - cu ocazia achitării locuinței - că n-ar privi-o chiar ca grea dacă n-ar exista complicația boalei în familie." Reiese, de aici, și din alte documente, că poetul bolnav era întreținut de un grup de prieteni care cotizau, lunar, în acest scop. " Cheltuielile necesare să se acopere din cotizații lunare de la membrii unui grup, ce se va constitui numai din bărbați și amici cari s-ar
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
să poate compta pe 40-50 de amcii, ceea ce ajunge". De notat că, la declanșarea bolii, Maiorescu a fost cel ce a avansat dr. Șuțu suma necesară internării poetului în sanatoriul de pe strada Plantelor. Înainte de a merge mai departe cu comentarea documentelor privind acest episod, trebuie subliniat rolul central al lui Maiorescu în tratamentul aplicat bolnavului și, în general, în îngrijirea lui. Și aceasta pentru că în ultimii ani cîțiva cercetători (d-nii N. Georgescu, Th. Codreanu și Cernăianu) pretind că Maiorescu l-a
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Crăciunul anului 1883) urmărea același scop malefic, de a-l impune, în prim plan, pe poet în dauna gazetarului care ar fi fost mai important. Am comentat critic două (sau chiar trei) din aceste cărți, relevîndu-le nedreptatea și aberația aserțiunilor. Documentele publicate de dl George Muntean relevă - prin ele însele - stupizenia acestor puncte de vedere absurde. Dar să revin la comentarea acestor revelatoare documente. La 2 septembrie 1883, de îndată ce Maiorescu s-a înapoiat în București, sora sa Emilia Humpel îi scria
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
mai important. Am comentat critic două (sau chiar trei) din aceste cărți, relevîndu-le nedreptatea și aberația aserțiunilor. Documentele publicate de dl George Muntean relevă - prin ele însele - stupizenia acestor puncte de vedere absurde. Dar să revin la comentarea acestor revelatoare documente. La 2 septembrie 1883, de îndată ce Maiorescu s-a înapoiat în București, sora sa Emilia Humpel îi scria că "îmbolnăvirea lui Eminescu a fost și rămîne pentru mine ceva adînc tulburător". Promitea să trimită, neîntîrziat, 200 de franci și cerea internarea
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]