2,821 matches
-
studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin ordin al ministrului acestuia. ... (4) În universitățile confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor dogmatice și canonice ale cultului respectiv. ... (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272389_a_273718]
-
studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților. ... (3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272389_a_273718]
-
cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. ... (2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. ... (3) Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272389_a_273718]
-
și activităților sale, conform legislației în vigoare; ... f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților. ... (2) În cazul universităților confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului și a prevederilor dogmatice și canonice specifice cultului respectiv. ... Articolul 125 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
studenții au dreptul de acces liber și gratuit la informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. ... (2) În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult. ... (3) Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin ordin al ministrului acestuia. ... (4) În universitățile confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor dogmatice și canonice ale cultului respectiv. ... (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților. ... (3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. ... (2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. ... (3) Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
responsabilității reușitei și eșecului de pe umerii lați ai sistemului administrativ și instituțional decis de regimul politic pe sărmanii umeri înguști ai indivizilor. De acum înainte, aceste emisiuni vor viza atitudini, și nu logici, etosuri și nu legi, într-un partaj dogmatic între ceea ce este « obiectiv » (și « științific », deci « adevărat ») și ceea ce este « subiectiv », supus oscilațiilor și dedi « fals ». Același Alexandru Stark publică în 1975 un mic volum despre o anchetă despre semnificațiile tinereții. Este vorba despre maniera în care tinerii înțeleg
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
și activităților sale, conform legislației în vigoare; ... f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților. ... (2) În cazul universităților confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului și a prevederilor dogmatice și canonice specifice cultului respectiv. ... Articolul 125 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
studenții au dreptul de acces liber și gratuit la informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. ... (2) În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult. ... (3) Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice prin ordin al ministrului acestuia. ... (4) În universitățile confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor dogmatice și canonice ale cultului respectiv. ... (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților. ... (3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. ... (2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. ... (3) Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. ... (5) Elevii din unitățile de învățământ preuniversitar confesionale beneficiază de drepturile și îndatoririle stipulate în prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor și îndatoririlor care decurg din reglementările emise în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult. ... Secțiunea a 2-a Calitatea de elev Articolul 2 Calitatea de elev se dobândește odată cu înscrierea în învățământul preuniversitar și se păstrează pe tot parcursul școlarității, până la încheierea studiilor din învățământul secundar superior liceal, profesional
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
refuzat Sfânta Euharistie în ciuda eforturilor susținătorilor lui. În 324, după ce l-a învins pe Licinius, Constantin a sosit la Nicomedia, primind plângeri de la adversari și de la susținătorii lui Arie. Pentru că dorea menținerea păcii religioase în imperiu și înțelegând importantă controversei dogmatice, Constantin a trimis o scrisoare episcopului Alexandru și lui Arie, ordonându-le să ajungă la o înțelegere. Scrisoarea fusese dusă la Alexandria de către episcopal Osius de Cordoba. La întoarcere, i-a explicat împăratului situația și atunci, Constantin a convocat un
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
acceptarea fie a grației, fie a păcatului, depind de voința liberă. Mulți exegeți au considerat că aceste două principii sunt ireconciliabile. Pe acest motiv a fost posibilă, de pildă, aprecierea conform căreia doctrina augustiniană a grației este o „mare greșeală dogmatică” . Aceasta pentru că, așa cum sublinia Eugène Portalié , grația augustiniană a fost înțeleasă ca un fel de impuls supraimpus de Dumnezeu, în absența căruia voința nu se poate manifesta. Cheia problemei stă în felul în care Augustin explică guvernarea divină a voințelor
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
atât prin emoțiile pe care o însoțesc, cât și datorită faptului că dragostea pentru divinitate trebuia să fie superioară față de cea erotică. Din acest motiv, femeia era considerată inferioară bărbatului și supusă acestuia. Concepția lui a fost preluată și utilizată dogmatic pentru respingerea concepției aristotelice a lui Toma de Aquino. În vremea Reformei, a fost preluată în special concepția despre predestinare și istorie ca tămăduitoare. A fost primul filozof care a luat în considerare istoria ca fiind necesară pentru educarea oamenilor
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
a cunoașterii sau în "Riga Crypto și lapona Enigel". Ultima etapă a poeziei lui Ion Barbu este una de încifrare a semnificațiilor, numită din această cauză etapa ermetică. Dar mai întâi a existat un moment de tranziție, reprezentat de Oul dogmatic, Ritmuri pentru nunțile necesare sau Uvedenrode, publicate între 1925 - 1926. În ele se păstrează încă legătura cu etapa anterioară atât prin pasajele descriptive cât și prin cele narative, care fac poezia mai ușor de înțeles și descifrat. George Călinescu susține
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Barbu, pentru că se bazează pe simboluri, cel din Joc secund nefiind decât un ermetism de " dificultate filologică ", ținând de o sintaxă poetică dificila. Poeziile amintite se învârtesc, metaforic vorbind, pe ideea " nunții " înțeleasă ca pătrundere în miracolul creației universale. "Oul dogmatic" este chiar un simbol al misterului " nunții ", un soi de cosmoid, pentru că în structura lui duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii, creația de dinaintea Genezei. Banalul ou demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma", că macrocosmosul se repetă în microcosmos. De aceea
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
se bazau pe Biblie și pe "Sententiarum Libri Quator" ale lui Petrus Lombardus, care reuneau cugetările și concepțiile vechilor părinți ai bisericii. Cu timpul s-au dezvoltat treptat în practică și lecturile critice, precum și capacitatea unei gândiri libere de constrângeri dogmatice. În centrul discuțiilor se găsea dialogul public. Fiecare profesor al unei universități medievale era obligat să susțină de mai multe ori pe an o discuție pe o anumită temă în fața întregului corp profesoral și a studenților și să răspundă întrebărilor
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
al XX-lea, se poartă un dialog teologic susținut între Biserica Ortodoxă și cele vechi-orientale, momentan, acest dialog nu a dus la nici un rezultat acceptat universal de către cea dintâi. Deși la începutul secolului al XX-lea se considera că diferențele dogmatice păreau să fi dispărut, vorbindu-se chiar de o iminentă unire între ortodoxie și anglicanism, în urma evoluțiilor acestuia din urmă după cel de-al Doilea Război Mondial s-a ajuns la o serie de poziții ireconciliabile, nemaiputându-se vorbi de
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
ele în comuniune euharistică; mai sunt, de asemenea, una a cărei autocefalie este parțial recunoscută și 5 cu autonomie parțial recunoscută. O serie de comunități ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se află în afara acestei comuniuni liturgice, dar împărtășesc aceeași credință dogmatică (vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Mureș și Blaj, terminând studiile superioare în teologie și filozofie. La numai 22 de ani, după absolvire, în urma meritelor școlare a fost numit institutor la gimnaziul din Blaj. În Blaj și-a desfășurat activitatea didactică până la moartea sa, profesând teologia dogmatică și la Seminarul din localitate. A lăsat posterității un curs de teologie dogmatică inedit. Deși era mai degrabă un om retras, a luat parte activă la mișcările eclesiastice și politice din anul 1850 din Transilvania. Pare sigur că la moartea
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
de ani, după absolvire, în urma meritelor școlare a fost numit institutor la gimnaziul din Blaj. În Blaj și-a desfășurat activitatea didactică până la moartea sa, profesând teologia dogmatică și la Seminarul din localitate. A lăsat posterității un curs de teologie dogmatică inedit. Deși era mai degrabă un om retras, a luat parte activă la mișcările eclesiastice și politice din anul 1850 din Transilvania. Pare sigur că la moartea sa a lăsat o sumă de bani pentru un fond de ajutorare a
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]