15,628 matches
-
două momente majore ale sculpturii europene, care încununează și închid un parcurs de două mii de ani, clasice, fără a fi conformiste, dar și moderne, fără a fi disolutive, reprezintă, în mod cert, vîrsta formală și stilistică a statuarului pe care Doina Lie o acceptă nu ca pe un episod istoric, ci ca pe o victorie permanentă a tridimensionalului. Cum tot în același registru poate fi așezat și interesul artistei pentru o altă etapă majoră din experiența artistică și spirituală a Europei
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
și interesul artistei pentru o altă etapă majoră din experiența artistică și spirituală a Europei, și anume goticul. Așa cum George Apostu este singurul nostru sculptor de factură romanică, un constructor și un vizionar al formelor grele, abia desprinse din amorf, Doina Lie este singurul nostru sculptor gotic, cel puțin printr-o secvență bine definită a operei ei. Deși, în lucrările din această categorie, se întîlnesc deopotrivă elemente postbizantine, cubiste și expresioniste, caracterul fundamental rămîne acela gotic, spiritual și mistic, în care
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
un tip de sensibilitate, o anume dinamică a gîndirii și un mod clar de a înțelege și valorifica limbajul tridimensionalului. Ca orice sculptor român cu o operă coerentă și cu o viziune integratoare, de la Paciurea și Brâncuși și pînă astăzi, Doina Lie nu doar face sculptură în sensul tehnic al cuvîntului și înlăuntrul tuturor rigorilor profesionale, ci regîndește sculptura, îi rezumă istoria și îi deconspiră mecanismele. Vîrsta magico-arhaică, statuarul clasic, experiențele bizantine și gotice, impresionismul și purismul, materia și spiritul, carnea
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
al unei conștiințe formate într-un mediu nondiscursiv și nonfigurativ, așa cum în mod fatal este sculptorul român, afirmarea și negarea tridimensionalului figurativ merg mînă în mînă. în limitele acestei permanente oscilații, experiența statuarului românesc a fost una fundamentală, iar opera Doinei Lie rămîne un segment important al acestei experiențe mereu reînnoite.
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
-l scoți pe Mircea Ivănescu din solitudinea, din „tăcerea desăvârșită" în care trăiește în ultima vreme și să-l provoci să se confeseze îndelung și esențial reprezintă o performanță ce se cuvine să fie subliniată, performanță pe care echipa „Observatorului..." (Doina Ioanid, Cezar Gheorghe, un cristian) o înregistrează. Interviul este exemplar din mai multe motive. În primul rând, desigur, fiindcă este un document care contează în configurarea portretului de senectute al poetului. Apoi, fiindcă demonstrează știința și buna credință cu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
sunt două persoane care au contribuit la calitatea acestui dar: scenografa Corina Grămoșteanu (un fior ne trece pe șira spinării când, în spatele grupului familiei țarului, înveșmântat în alb, coboară, pe rând, lungile fâșii roșii din fundal, care anunță oroarea) și Doina Levintza, cu minunatele costume create de ea, cu adevărat regale, întru totul adecuate fiecărei epoci în parte și fiecărui personaj, uneori rivalizând prin picturalitatea lor cu adevărate tablouri în mișcare. Royal Fashion este o veste îmbucurătoare, că încă suntem vii
Royal Fashion by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6313_a_7638]
-
trecută" (Bunica); „Cîntecul ce-adesea ți-l cînt/ Cînd te-adorm în fapt de sară,/ Puiule, e-un cîntec sfînt,/ Vechi și simplu de la țară.// Mîne, cînd voi fi pămînt,/ Nu-l uita nici tu și zi-le./ Zi-le doina, cîntec sfînt,/ La copiii tăi, copile!" (Cîntec sfînt). Poezia intrinsecă a unor strofe ca cele de mai sus provine și dintr-o operațiune stilistică decisivă: dincolo de melodia heineeană suavă a versului, poetul a realizat o alchimie lexicală subtilă; toate cuvintele
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
tînguiesc/ Tălăngi pe căi/ Și neguri cresc/ Din negre văi/ Plutind pe munți... Și neguri cresc/S-anină-n crăngi; Se tînguiesc/ Și plîng tălăngi/ Pe căi pustii...// Se duc uitați/ Cei trei fîrtați,/ Săltînd în șa,/Plutind așa,/ Ca trei stafii... "(Doina). „ Luna iese-acum/Și-n albastra noapte/ Ninge-argint pe drum,/ Umple tot de șoapte;// Adîncite-n vis/ Florile grădinii,/ Gingașul narcis,/ Iasomia, crinii,// Trandafirii-nvolți,/ Sub catapeteasma/ Uriașei bolți/ Își unesc mireasma" (Noaptea de mai). Compuse în diferite momente ale creației, din 1900
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
mireasma" (Noaptea de mai). Compuse în diferite momente ale creației, din 1900 pînă în 1911, cele trei poezii, cărora li se pot adăuga multe altele, se înrudesc între ele profund prin tehnica adoptată. Versul scurt, de factură înșelător-populară (ca în Doina), se distanțează mult de folclor prin ritmurile sofisticate la care apelează (peonul); limbajul, de simplitate lexicală aparentă, atestă o vîrstă figurativă simbolistă și un metaforism avansat; desenul s-a esențializat, este unul în sepia, detaliile picturale dispar și rămîn doar
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
de folclor prin ritmurile sofisticate la care apelează (peonul); limbajul, de simplitate lexicală aparentă, atestă o vîrstă figurativă simbolistă și un metaforism avansat; desenul s-a esențializat, este unul în sepia, detaliile picturale dispar și rămîn doar contururile. Plecînd de la „doină", Iosif ajunge la muzica savantă de cameră, interpretată cu precizia instrumentistului virtuoz. Dincolo de valoarea ei estetică lipsită de echivoc, poezia lui Iosif este un simbol al sfîrșitului românesc de secol: pornită dintr-o întîlnire a Ardealului cu literatura de dincoace
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
intime?"), hotărîtă să-și dea doctoratul cu o teză legată tocmai de acest jurnal, a cercetat manuscrisele de la Arhivele Naționale Române (Fondul familiei Acterian) și a ajuns la concluzia că, așa cum a fost publicat, volumul este rezultatul cenzurii. Contactînd-o pe Doina Uricariu, editoarea și traducătoarea celor două ediții ale jurnalului (Jeni Acterian și-a scris însemnările cu precădere în franceză), Mirela Vișan nu a primit lămuririle pe care și le-a dorit, cercetătoarea rămînînd cu impresia că i se ascund motivele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
nefericire, și alte pagini importante. Nu numai referirile le detenția lui Haig, pachetele pe care Jeni i le ducea de cel puțin două ori pe săptămînă fratelui ei la închisoare, despre care amintește în prefața ei la ediția a doua Doina Uricariu, ciudat, din mărturisirile făcute acesteia de Nuni Dona, o foarte bună prietenă de-a lui Jeni, și nu citînd sursa principală - manuscrisele. Nu au fost publicate nici paginile despre Nae Ionescu sau portretele memorabile pe care Jeni i le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
Nu au fost publicate nici paginile despre Nae Ionescu sau portretele memorabile pe care Jeni i le face «Profesorului», dar și lui Noica, Cioran sau Mircea Vulcănescu etc. Și multe altele." Spre a risipi nedumerirea cititorilor, ar fi nimerit ca Doina Uricariu să iasă în presă și să lămurească aceste detalii. O intelectuală atît de rafinată, cum a fost Jeni Acterian, merită toată atenția noastră, mai ales atunci cînd face portretul contemporanilor amintiți. Ce cred scriitorii despre cititori În primul număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
citea poezii de Eminescu. Mai târziu, am început să citesc singură, și proză și poezie. Am citit de asemenea multe cărți de istorie, eseuri, biografii; m-am îndrăgostit de pildă de personajul Monica Lovinescu, după ce am citit cărțile scrise de Doina Jela despre ea. Literatură română am început să traduc în primul rând pentru că îmi plăcea practica traducerii în sine. La liceu am învățat foarte multă latină, și îmi plăcea să traduc din latină în italiană, dar mai ales din italiană
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
a termenului de cultură, globalizarea și-a produs efectele: ne îmbrăcăm, mâncăm etc. aproape la fel. Diferențele încep să fie resimțite ca folclorice. Au oarecare importanță doar pentru curiozitatea unora sau altora. Precum bucătăria mexicană, pentru europeni, sau Călușul și Doina românească pentru asiatici, aflate, toate, pe lista Patrimoniului Imaterial UNESCO. Și oare mai putem conta pe specificul culturilor noastre? Deja cea ce numim cultură de masă sau de consum a devenit un bun mondial. Ne rămâne cultura de elită, pe
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
pompe multiprodus, dintre care o pompă cu debit mărit pentru autovehiculele de mare tonaj. SOCAR a intrat pe piața românească a distribuției de carburanți prin achiziția, în 2011, a 90% din acțiunile Romtranspetrol din Botoșani, deținută de soții Iulian și Doina Berescu. România ar fi putut primi și gaz azer dacă proiectul Nabucco Vest nu eșua, în favoarea gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), ales de consorțiul de exploatare Shah Deniz ÎI că ruta de export. Eșecul TAP a fost prefigurat și de
Azerii de la SOCAR deschid prima benzinărie în București by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50349_a_51674]
-
18.12.1997 - a murit Ion Vlasiu (n. 1908) 19.12.1711 - a murit Gheorghe Brancovici (n. 1645) 19.12.1934 - s-a născut Madeleine Karacașian 19.12.1945 - s-a născut Maria Olteanu 19.12.1958 - s-a născut Doina Pologea 19.12.1989 - a murit Alexandru Mitru (n. 1914) 19.12.2000 - a murit Arcadie Donos (n. 1925) 20.12.1861 - s-a născut Constantin Mille (1927) 20.12.1929 - s-a născut Al. Căprariu (m. 1988) 20.12
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5035_a_6360]
-
și de consiliera premierului, Andreea Paul Vass care, probabil, s-a gândit că albul simbolizează puritatea. Dar nu în China. Ioana Muntean, purtător de cuvânt al guvernului a făcut un alt gen de greșeală. Apărând în pantaloni, scrie realitatea.net. Doina Tănase, consilier de imagine al ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. Probabil a fost luată prin surprindere de întâlnirile cu președintele și premierul Chinei. Și se pregătise de fapt să facă doar un tur al muzeelor. La întâlnirea cu premierul Wen Jiabao
Femeile din delegaţia României în China au încălcat reguli de protocol şi s-au îmbrăcat în alb, simbol al doliului în China - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47813_a_49138]
-
ca un act de imagine dacă nu chiar că o măsură de campanie electorală, având în vedere că în 2012 vor avea loc alegeri locale și parlamentare, iar absolvenții de liceu de astăzi au drept de vot. Inițiativa aparține Adrianei Doina Până, fost secretar de stat în Ministerul Educației, liderul Organizației de Femei a PSD Bistrița. Elevii care nu au promovat la Bacalaureat și nu au nici bani ca să-și plătească un profesor, pot beneficia de meditații gratuite. Membrii Organizației Județene
PSD Bistriţa dă meditaţii picaţilor la BAC sau poate încearcă doar să atragă voturile tinerilor () [Corola-journal/Journalistic/48027_a_49352]
-
cu un amplu grupaj de poeme, în versiunea românească a Ioanei Ieronim. În două pagini sunt prezentate inițiativele culturale ale Primăriei Sectorului 2, o instituție publică ale cărei merite în sprijinirea culturii sunt remarcabile. În fine, cronica teatrală îi aparține Doinei Papp, cu însemnări despre noua montare a „Scrisorii pierdute” de la Teatrul de Comedie, iar Daria Ghiu scrie despre Expoziția Vasile Grigore de la Galeria Dialog. Libertate versus justiție Revista 22 din 13-19 martie găzduiește un consistent interviu pe care Lucian Boia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4814_a_6139]
-
fost controale de rutină, pe care toți le facem de două ori pe an”, au declarat medicii, precizând totodată că din punct de vedere cardiologic fostul președinte este în ordine. Întrebată care a fost cauza internării lui Ion Iliescu, medicul Doina Dimulescu a spus că “episodul de ieri a fost declanșat de o chestiune alimentară”. După aproximativ o oră de la anunțul reprezentanților spitalului Elias, fostul președinte al României a fost externat.
Spitalul Elias: Ion Iliescu nu are probleme majore de sănătate () [Corola-journal/Journalistic/46807_a_48132]
-
Nicolae Manolescu, și anume Cum se scrie un roman?, vor căuta răspunsuri prozatorii Radu Aldulescu, George Bălăiță, Nicolae Breban, Gabriel Chifu, Petru Cimpoeșu, un cristian, Nichita Danilov, Horia Gârbea, Radu Pavel Gheo, Ioan Groșan, Radu Mareș, Marta Petreu, D.R. Popescu, Doina Ruști, Dan Stanca, Alexandru Vlad, Varujan Vosganian, cărora li se vor alătura și câțiva critici literari: Cosmin Ciotloș, Gabriel Dimisianu, Gabriela Gheorghișor, Alex Goldiș, Aurel Pantea, Irina Petraș, Virgil Podoabă. Un club de onoare Cronicarul amintea câteva dintre proiectele culturale
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4700_a_6025]
-
Câțiva senatori PSD au depus recent o inițiativă legislativă prin care să se permită ca în unele locuri, de exemplu baruri, discoteci și cluburi, să poată fi vândute țigări la bucată. Mai precis, parlamentarii Viorel Arcaș, Doina Silistru sau Trifon Belacurencu doresc modificarea legii pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun, astfel încât vânzarea țigărilor la bucată să nu mai fie interzisă, informează . Ei susțin că măsura vine în ajutorul vânzătorilor, care, din dorința de a nu
Senatorii PSD vor ca ţigările să se vândă la bucată () [Corola-journal/Journalistic/47071_a_48396]
-
întărită prin propriile mijloace, „lumina limbajului pur”. Despre aceste lumini și umbre, accente și „căderi” ale traducerii s-a discutat, de altfel, și într-o Seară italiană de la Librăria Humanitas Kretzulescu, în care doamnele Smaranda Bratu Elian, Rodica Zafiu și Doina Condrea- Derer, precum și domnul C.D. Zeletin au trasat firele unei pasionante dezbateri: Traducerea, artă sau meșteșug? Accentuând ideea că „meșteșugul” e un termen valoros, Rodica Zafiu constata că destinatarul traducerii determină esențial păstrarea sau pierderea unor elemente, și că Marian
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
și complexă cultură; din acest punct de vedere traducerea lui Marian Papahagi fiind o reușită „virilă” (comparabilă, în opinia sa, cu unele nivele ale perfecțiunii atinse în această artă de către Coșbuc, asupra comparației cu traducerea din Coșbuc apăsând și comentariile Doinei Condrea-Derer). Nu în ultimul rând, în această scurtă privire asupra incitantei traduceri a lui Marian Papahagi își are locul foarte adevărata părere a conducătoarei dezbaterii, Smaranda Bratu-Elian, privind locul traducerilor în cultura contemporană: ele dau pulsul lecturilor epocii, transformând exegeza
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]