6,536 matches
-
durabilă, 263 dialog, 148, 173, 174, 176, 177, 223 dictatura proletariatului, 151 diferențiere culturală, 106, 107 diferențiere spațială, 195 dilema prizonierului, 52, 53, 56, 269 diplomație, 20, 21, 45, 75, 103, 109, 122, 128 discurs securitar, 194 diviziunea muncii, 135 dominație, 25, 26 domnia legii, 76, 83, 103, 193 drept drept internațional, 15, 27, 65 dreptul mării, 81 drepturi de proprietate, 108 drepturi suverane, 86, 116, 121, 122 drepturile femeilor, 27, 248 drepturile omului, 26, 30, 39, 71, 83, 84, 85
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu bretelele în brațe". Sigur că ne-am putea întreba dacă e vorba de o simplă poză retorică, menită să scandalizeze, de o tendință frecventă a pamfletarului de a defula, prin scriitură, instinctul primar al încăierării fizice, ca semn al dominației și forței masculine. Sau poate avem de-a face doar cu intenția estetizării violenței, a cărei esență arhetipală, cenzurată de morala comună, se cere exhibată în discurs. Probabil că un răspuns complex nu ar trebui să neglijeze nici unul din aspectele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
întreg, caricatura argheziană are aspectul unei parade a negativului, care suscită deopotrivă ilaritatea și dezgustul. Prin tehnicile compoziționale (deformarea anatomică, combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de bază, animalizare, hiperbolizare grotescă etc.), pamfletarul comunică, în planul emoțional, ideea unei dominații totale și, implicit, a unei poziții ireconciliabile, în raport cu victima sa. Iar râsul nu survine neapărat în momentul prim al metamorfozei, ci, mai degrabă, atunci când personajul, sub noua sa înfățișare, devine animat și se mișcă ridicol, în spațiul fictiv. Poate că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
țara Împotriva oricăror ingerințe externe. Este vorba, de un proces istoric care urma să se desfășoare prin alăturarea, În același cadru teritorial, a formațiunilor politice preexistente (voievodate și cnezate), prin crearea instituțiilor laice și bisericești și emanciparea lor teritorială de sub dominație străină și prin afirmarea politică autonomă a noilor state În câmpul relațiilor internaționale. Sfârșitul sec. al XIII lea, reprezintă momentul de biruință al statalității românești, care va continua, nu fără a Întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă externe, vreme
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
stăpânirea bizantină este reinstaurată la Dunărea de Jos. În primii trei ani ai domniei amintite, sunt acceptați În zonă primii turci selgiucizi, stabiliți În părțile Babadagului. Așezarea noului grup etno confesional are și o semnificație militară. El contribuie la limitarea dominației tătare și a infiltrării negustorilor italieni, venețieni și genovezi. Așezați la Chilia, ultimii Îl recunosc pe princeps Demetrius beneficiar al comerțului lor. Majoritatea populației din teritoriul dintre Dunăre și Mare este ortodoxă, pentru care se organizează la Vicina, Începând cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
al III lea ( 1504-1517) Ștefăniță Vodă ( 1517-1527) Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) Ion Vodă cel Viteaz (1572-1574), domnia sa a Însemnat ultima Încercare În acest secol de a obține independența. După domnia sa Imperiul Otoman inaugurează un regim de dominație care limitează libertatea de mișcare a Țărilor Române. Țara Românească mai aproape de Imperiul Otoman parcurge la Începutul secolului al XVI lea O perioadă de mare dificultate.Țara plătește tribut Porții păstrându-și În schimb autonomia internă și instituțiile țării. Dintre
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
bucură de o situație mai bună, de o mai mare libertate de mișcare. Principatul a exprimat interesul celor trei națiuni privilegiate. Sub raport religios Principatul a reflectat interesele celor patru religii admise ca oficiale: catolică, luterană, calvină și unitariană. Regimul dominației otomane A doua jumătate a secolului al XV lea aduce instaurarea regimului dominației otomane. Intenția turcilor de a aservi Moldova și Țara Românească s-a lovit de rezistența politică i militară din prima jumătate a secolului, care a reușit să
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Principatul a exprimat interesul celor trei națiuni privilegiate. Sub raport religios Principatul a reflectat interesele celor patru religii admise ca oficiale: catolică, luterană, calvină și unitariană. Regimul dominației otomane A doua jumătate a secolului al XV lea aduce instaurarea regimului dominației otomane. Intenția turcilor de a aservi Moldova și Țara Românească s-a lovit de rezistența politică i militară din prima jumătate a secolului, care a reușit să evite transformarea țărilor În pașalâcuri. Începând cu a doua jumătate a secolului dependența
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
politică i militară din prima jumătate a secolului, care a reușit să evite transformarea țărilor În pașalâcuri. Începând cu a doua jumătate a secolului dependența se accentuează, astfel că turcii intervin tot mai des În Țările Române. Regimul politic al dominației otomane se exprimă prin dese Schimbări de domni, domnii nu sunt numai la discreția Porții ci i la bunul plac al boierilor, care pentru a-și spori domeniile și bogăția Încearcă să domine cu ajutorul turcilor statul. Din aceste motive spre
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
statul. Din aceste motive spre sfârșitul secolului instituția domniei se degradează și mai mult. Prin sfatul domnesc Poarta supraveghea domnia. În această perioadă pe teritoriul românesc s-au organizat raiale: În Dobrogea, Turnu, Giurgiu,Brăila, Chilia, Cetatea Albă, Timișoara. Astfel dominația otomană avea posibilitatea să supravegheze Țările Române din interior. Menținerea ființei statale ale Țărilor Române Pe baza unor Înțelegeri cu turcii - Capitulații Țările Române Își păstrau autonomia, instituțiile statului, Întreaga structură administrativă și politică, frontierele cu unele pierderi teritoriale. Imperiul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
domnești erau: coroana, sceptrul, stindardul. În Țările Române domnia se considera de drept divin, de unde și formula consacrată:“cu mila lui Dumnezeu”. În exercitarea lor, atributele de suveranitate erau divizibile. Întâiul sfetnic al domnitorului a fost Întotdeauna Mitropolitul. După instalarea dominației otomane, domnul era ales de boieri și confirmat de Poartă, inițial și numit de sultan din sec. XVI. Între 1711/ 1716-1821 dispare domnia pământeană. În Transilvania: voievodul era numit de rege și avea atribuții militare, juridice și administrative, principele era
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
scaunelor săsești și secuiești. Dieta după transformarea Transilvaniei În Principat autonom,1541, lipsa participării românilor la lucrările Dietei se explică prin maghiarizarea și catolicizarea nobilimii române din Transilvania Guberniu-condus de un guvernator militar, preia atribuțiile restrânse ale Dietei După instalarea dominației habsburgice ( sfârșitul secolului al XVI lea). Biserica În 1359 ia ființă Mitropolia Țării Românești, În 1401 ia ființă Mitropolia Moldovei, Între anii 1359 - 1401 mitropoliții Ungro - Vlahiei făceau parte din administrația Patriarhiei din Constantinopol ca membri ai Sinodului patriarhal. Justiția
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
voința sultanului. Au existat și Încercări de refacere a autorității domnești În timpul lui Șerban Cantacuzino, C. Brâncoveanu ( Țara Românească) și D. Cantemir În Moldova. Sec. XVIII - se instaurează regimul fanariot ( 1711 În Moldova și 1716 În Țara Românească), se accentuează dominația otomană , are loc degradarea instituției domniei, dispare domnia pământeană ( domnul este numit din Fanar), domnia este integrată structurilor administrative turcești, domnul devine , funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
toată țara - Adunarea stărilor privilegiate. 1749 - a fost convocată pentru ultima dată În formă medievală, 1831 - 1832se reînființează sub numele de Adunarea Obștească. Organizarea militară-oastea cea mică-armata permanentă (membriiclaselor privilegiete), oastea cea mare, populația aptă să poarte arme. După instaurarea dominației otomane, oastea cea mare nu a amai fost convocată. Cetățile au un rol În sistemul defensiv. Dotarea militară este cea specifică epocii, din sec. XIVXV apar arme de foc, tunuri. Organizarea administrativ teritorială: județe În Țara Românească, ținuturi În Moldova
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
XVII și Începutul sec. al XVIII lea se remarcă decadența Imperiului Otoman și a Poloniei și afirmarea Imperiului Habsburgic și Imperiului Rus. Contradicțiile dintre marile puteri și interesul unor state din Europa apuseană Împiedicau prăbușirea puterii otomane. Regimul politic al dominației otomane La Începutul secolului al XVII lea Imperiul Otoman Își exercită autoritatea mai mult formal. În deceniul trei se constată o accentuare a dependenței politice și economice, pătrunderea elementelor grecești În țară și o sporire a exploatării turcești. Regimul dominației
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
dominației otomane La Începutul secolului al XVII lea Imperiul Otoman Își exercită autoritatea mai mult formal. În deceniul trei se constată o accentuare a dependenței politice și economice, pătrunderea elementelor grecești În țară și o sporire a exploatării turcești. Regimul dominației otomane are adeziunea marii boierimi care, văzând pericolul pașalâcului Înlăturat acceptă suzeranitatea otomană În schimbul exercitării propriei autorității. Există Însă și domnii autoritare care reușesc să stabilească un echilibru Între grupurile boierești sau să le domine cum s-a Întâmplat În timpul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
II (1648-1657), Transilvania a inițiat câteva Încercări de alianță cu Moldova și Țara Românească În cadrul unui proiect numit Regatul Daciei. În timpul principilor Rakoczi relațiile dintre Țările Române au fost din ce În ce mai strânse, fiind favorizate și de importante legături culturale. Calea instaurării dominației habsburgice În Transilvania a fost determinată de evenimentele care au urmat Înfrângerii turcilor la Viena. Odată ajuns stăpân În Ungaria Imperiul Habsburgic se Îndreaptă spre Transilvania. Imperiul alternează tratativele cu presiunea militară. Armata pătrunde, sub pretextul pericolului turcesc, tot mai
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Brâncoveanu. În centrul acestor tratative a stat ideea de independență a țării, libertatea religioasă și respectarea vechilor obiceiuri a țării . C. Brâncoveanu și ceilalți oameni politici privesc cu neîncredere alianța cu habsburgii. Era evident că aceștia voiau o Înlocuire a dominației otomane cu propria lor stăpânire. În aceste Împrejurări Țările Române stabilesc raporturi cu Rusia În timpul lui Petru cel Mare. Războiul ruso-româno-turc purtat pe teritoriul Moldovei se sfârșește cu Înfrângerea de la Stănilești pe Prut (1711). Dimitrie Cantemir se refugiază În Rusia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
descendenții unor familii de origine română, albaneză și grecească. O dată cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice și militare otomane, Încetând să mai desfășoare o politică externă proprie. Principala trăsătură a epocii este noul caracter al regimului dominației otomane, mult mai apăsător din punct de vedere politic și economic. Domnitorii au devenit funcționari În cadrul administrației sultanului, având rangul de pașă cu două tuiuri. Erau numiți și revocați În funcție de interesele Porții. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMÂN MODERN ( SECOLUL
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În secolul al XVIII lea, centrul și sud-estul Europei au fost confruntate cu două mari probleme: 1. criza politică din Polonia și consecințele sale externe 2. criza Imperiului Otoman, așa-numita “ Problemă Orientală “ Marile puteri: Austria, Rusia , Prusia, Își disputau dominația asupra spațiului balcanic, Țărilor Române și Poloniei. La sfârșitul secolului al XVII lea și Începutul secolului la XVIII lea domnitori precum: Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir au orientat Țările Române spre Austria sau Rusia determinând Imperiul Otoman să
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Ghica, În Țara Românească și Mihail Sturdza În Moldova, aceștia urmând să guverneze potrivit Regulamentului Organic de unde și denumirea de regim politic regulamentar. În Țara Românească a urmat Gh. Bibescu (1842 - 1848), primul domn regulamentar ales de Obșteasca Adunare extraordinară. Dominația Imperiului Habsburgic În Transilvania, Banat și Bucovina Curtea din Viena domina Transilvania În colaborare cu nobilimea maghiară, În baza vechiului sistem al celor trei națiuni privilegiate. Românii nu aveau În Dietă nici un reprezentant. Hotărârile luate la Viena erau transmise guverantorului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Curtea de la Viena. Secolul al XVIII lea și prima jumătate a secolul al XIX lea au marcat intrarea societății românești Într-o nouă fază a evoluției sale istorice, identificată prin apariția semnelor certe ale modernizării, și afirmării conștiinței naționale. Înăsprirea dominației asupra Principatelor a determinat acțiuni diplomatice repetate ale „Partidei naționale” care prin invocarea capitulațiilor caută să obțină creșterea autonomiei și chiar independența. Au fost adresate marilor puteri memorii prin care se solicita modificarea statutului politic internațional al Principatelor. 40 dintre
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În februarie 1880 printr-o notă colectivă. IV. Revenirea Dobrogei la teritoriul României Congresul de la Berlin recunoștea, prin tratatul semnat la 1 iulie 1878, drepturile suverane ale României asupra Dobrogei și Deltei Dunării. Se lichida astfel, după 461 de ani, dominația Otomană, pe acest străvechi pământ românesc. Prin cucerirea independenței România devenea un stat suveran, egal În drepturi cu celelalte State independente. PRINCIPALELE INSTITUȚII ALE STATULUI ROMÂN MODERN ȘI PARTIDELE POLITICE Sistemul politic al României moderne a avut la bază constituția
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
politică externă proprie, aceasta fiind stabilită de U.R.S.S. Astfel, România a condamnat revoluția din 1956 din Ungaria care Încercase reformarea sistemului comunist iar relațiile cu Iugoslavia au fost Încordate, Întrucât Moscova condamnase politica lui Tito de a se opune dominației sovietice. După 1958 se constată o distanțare față de Moscova. România a Încheiat unele acorduri economice cu statele occidentale iar după 1960 a avut o atitudine diferită față de U.R.S.S. Spre o politică de independență În 1964 România a respins planul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
abordare a cercetărilor de teren, care furnizează materia primă pentru realizarea unei astfel de analize, are drept rezultat o depersonalizare a înțelegerii dovezilor arheologice și, în consecință, a discursului istoric. Această stare de fapt considerăm că este strâns legată de dominația, din punct de vedere teoretic, a unei viziuni pozitiviste, cultural istorice, pentru o lungă perioadă de timp, asupra gândirii și practicii arheologice românești. Această distanțare în abordarea studiului modelelor de ocupare a spațiului geografic de către așezările cucuteniene, prin ignorarea deliberată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]