3,527 matches
-
65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată de Mitropolitul Dosoftei, a fost tipărită în Iași în anul 1682 sub domnia lui Duca Vodă. Complectă este în două volume. Acesta de față e vol. întîi: M. Eminescu 364 {EminescuOpXVI 365-383} {EminescuOpXVI 384} Vă reamintesc totodată că după regulamentul bibliotecilor paragraful 51, alinea 5, cărțile se împrumută pe termin numai de o lună, iară
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
VASILE ILUCĂ Ce nu știm despre Iași De vreo două zile m-a cuprins dor de ducă... Nu-i un dor oarecare, ci chemarea are chip și suflet... Și încă ce suflet! Stau în cerdac cu gândurile vraiște... O geană roșie s-a ivit dincolo de zidurile Galatei din Deal. Văpaia asfințitului se topește încet-încet, lăsând în urmă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aminti că la 1 octombrie 1683 (7192) Alexandra, soția răposatului Iordachie, fost mare spătar, spune că a „vândut... un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casele Prăjescului... mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda... deci noi, văzându... aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svânta Mitropolie”. Iată încă un act - cel din 15
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și măriia sa doamna făcându Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svânta Mitropolie”. Iată încă un act - cel din 15 iunie 1695 (7203) - care lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia) a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă... Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră... gândit-am... pentru Svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plângerile bietelor călugărițe nu se sfârșesc aici. Peste ele au venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Șchiopu) voievod”. Aron vodă însă nu pomenește nimic despre aceasta, fiule. Trufie domnească, părinte. Dacă ar fi singura manifestare de trufie n-ar fi mare lucru, dar au fost și alți voievozi, chiar mai trufași... Să-l asculți pe Gheorghe Duca voievod cum spune că a ridicat mănăstirea Cetățuia „din pajiște”, deși acolo a existat o zidire străveche, pentru că nu degeaba i se spunea locului Cetățuia. Nu se lasă mai prejos nici Ștefăniță Lupu voievod când vorbește despre refacerea bisericii mănăstirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să fie sfintei mănăstiri lui Aron Vodă... cu tot venitul, nestrămutat... în vecii vecilor”. Precum se vede, mănăstirea Aron Vodă nu era deloc săracă. La cele știute mai adaugă și - după cum spune „pisariul domnesc” - că mai este o „Carte de la Duca vodă, 7174 (1665) dechembrie 13, ca să aibă călugării de la Aron Vodă tot locul de pădure pin pregiurul prisăcii, care prisacă este în pădure la Hlincea” În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca să-i dau pe an câte două ocă de ceară curată la mănăstire”. La averea mănăstirii Barnovschi se mai adaugă și o pivniță aflată „aproape de mănăstirea... ce se numește Barnovschi”, dăruită la 25 mai 1749 (7257) de „frații Ion sin Duca, și eu, Năstasie sin Duca” nepoții lui „Neculaiu Paru de la Rumelia din sat ce să numește Vlahust”. La 10 ianuarie 1750 (7258) însă Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte două ocă de ceară curată la mănăstire”. La averea mănăstirii Barnovschi se mai adaugă și o pivniță aflată „aproape de mănăstirea... ce se numește Barnovschi”, dăruită la 25 mai 1749 (7257) de „frații Ion sin Duca, și eu, Năstasie sin Duca” nepoții lui „Neculaiu Paru de la Rumelia din sat ce să numește Vlahust”. La 10 ianuarie 1750 (7258) însă Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii” care s-a plâns că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște vii...la Cotnar... în Dealul Păcurariului... așijdere o vie... de la Copou”. Te rog să nu cârtești, dragule, când ai să afli de dania făcută de Gheorghe Duca voievod mănăstirii Trei Ierarhi la 4 august 1670 (7178). Cam știu eu despre ce ar fi vorba... Știu că știi, dar hai să-l ascultăm pe vodă: „Adică domnia mea,... am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prisosea, îl puneau la vânzare, că dughene aveau, slavă Domnului, și să încropească o ghețărie nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de toate dările și angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi”. Iată ce scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc de la Duca voievoda (Gheorghe) întărind mănăstirii Hlincei pe șase fălci de vii la Cotnari,... ca să aibă a ține și 15 liude poslușnici să fie scutiți de toate dările. Așijdere, au iertat... o cârșmă mare de toate cheltuielele... ca să fie acea cârșmă de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune muncilor în folosul mănăstirilor. Așa au făcut și cei din satul Ciurbești, sat dăruit mănăstirii Bârnova de Miron Barnovschi voievod. La 24 iulie 1670 (7178) însă, Gheorghe Duca voievod restabilește ordinea: „Oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra,... într-o lună câte două dzile, peste toți anii călugărilor la trebele lor”. Tot Gheorghe Duca voievod, la 11 august 1670 (7178) de această dată, este nevoit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Miron Barnovschi voievod. La 24 iulie 1670 (7178) însă, Gheorghe Duca voievod restabilește ordinea: „Oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra,... într-o lună câte două dzile, peste toți anii călugărilor la trebele lor”. Tot Gheorghe Duca voievod, la 11 august 1670 (7178) de această dată, este nevoit să pună rânduială în averea mănăstirii, fiindcă „Un egumen ce-au fost mai denainte vreme acolo... au petrecut și altele mai toate de la sfânta mănăstire vândut-au și satul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de piatră.... Așijdere am mai dat svintei mănăstiri și alte dughene... ce sântu în dosul cărvăsăriei Vămii cei domnești... și o pivniță cu dughene și case denapoi”. Iată că la 3 iunie 1695 (7203) și Doamna Anastasia, soția răposatului Gheorghe Duca voievod, dăruiește mănăstirii Bârnova nici mai mult nici mai puțin decât 36 de țigani robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat cu priveliștile din zare, calc alături de bătrân spre zidurile Cetățuii. În fața turnului clopotniță, mă opresc și pe discul stemei Moldovei aflat pe fața lui citesc: „Herbul prea luminatului domn Io Duca Voievod, cu mila lui Dumnezeu, al łării Moldovei, 7178 (1670). De fapt, zidirea mănăstirii a început în 1669 și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi - și știu că ești curios din fire - la 10 iunie 1672 Sultanul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi - și știu că ești curios din fire - la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabără pe șesul łuțorei, a urcat la Cetățuia, la invitația lui Gheorghe Duca voievod. Mult i-au plăcut priveliștile văzute de aici, dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În 1682, la Cetățuia s-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În 1682, la Cetățuia s-a înființat o tipografie care tipărea cărți grecești... Cu timpul, Cetățuia a crescut ca ansamblu monastic. Voievodul Gheorghe Duca a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri, părinte... Păi cine? De la stareț în... sus! Că bine zici, sfințite! Te-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moșia Valea Cozmoaiei. Alt loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca încă o noutate, fiule. Mănăstirea Cetățuia era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe Duca voievod a dăruit Cetățuii „un loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina domnească a răposatului Vasilie vodă (Lupu), în pârâul Bârnovii”. Închinarea mănăstirilor moldovenești către Muntele Athos sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iaste în șes, lângă grădina domnească a răposatului Vasilie vodă (Lupu), în pârâul Bârnovii”. Închinarea mănăstirilor moldovenești către Muntele Athos sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-au călugărit târziu, după ce au avut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gură de Aur sau Zlataust, cum i se mai spune. Dacă asta ți-i dorința, eu nu m-oi pune de-a curmezișul și de la început aș spune că biserica din piatră, așa cum o vedem astăzi, este ctitoria voievodului Gheorghe Duca. Apoi faptul este adeverit și de cele ce se pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care este
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]