2,935 matches
-
folosi la torturi, creme sau tarte. PAPANASI CU BRANZA DE VACI 400 g brânză de vaci, 500 g făină albă, 250 g zahăr, 3 ouă, zeama și coaja rasă de la o lămâie, o lingură de zahăr pudră, 4 linguri de dulceață, 200 g smântână și esență de rom. Din brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe rotunde cu gaură la mijloc și le prăjim în ulei, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe rotunde cu gaură la mijloc și le prăjim în ulei, după care le așezăm pe un platou. În gaură, punem dulceața și decorăm cu frișcă bătută cu zahăr pudră și esență de rom. PAPANASI CU MAC Se dizolvă 40 g drojdie și o linguriță de zahăr în 125 ml lapte călduț, se lasă timp de un sfert de oră, se amestecă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
placa de marmură, după care se lucrează până devine lucioasă. Cât este încă fierbinte, se ia câte puțin și se modelează petale mici pentru mijloc și petale mai mari pentru margini. La sfârșit se fac și frunze. 9.11 CREME, DULCEȚURI, GLAZURI CREMA CARAMEL CU NUCA 150 g nuci tăiate, 150 g zahăr, 2 ouă întregi și 200 g unt. Compoziția se fierbe la foc încet până se leagă. Separat, se caramelizează 150 g zahăr și se adaugă peste cremă, până
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se leagă. Separat, se caramelizează 150 g zahăr și se adaugă peste cremă, până dă în clocot. CREMA DE BRANZA DE VACI DULCE 250 g ciocolată albă, 500 g brânză de vaci dulce, 200 g zahăr pudră vanilat, 100 g dulceață de vișine și 2 linguri de coniac Se amestecă brânza cu zahărul, dulceața, coniacul și la urmă se adaugă ciocolata topită și 25 g gelatină topită în zeamă de fructe. Se lasă la răcorit, apoi se umplu foile de tort
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
până dă în clocot. CREMA DE BRANZA DE VACI DULCE 250 g ciocolată albă, 500 g brânză de vaci dulce, 200 g zahăr pudră vanilat, 100 g dulceață de vișine și 2 linguri de coniac Se amestecă brânza cu zahărul, dulceața, coniacul și la urmă se adaugă ciocolata topită și 25 g gelatină topită în zeamă de fructe. Se lasă la răcorit, apoi se umplu foile de tort. CREMĂ DE CACAO 200 g zahăr, 2 ouă întregi, 200 g unt și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
punem în cratiță, alternativ cu zahărul și zeama de lămâie, ca să stea timp de trei până la patru ore să-și lase zeama. Se fierbe compoziția la foc tare pentru ca să se lege siropul repede și ca să- și păstreze culoarea. Când dulceața este gata, culegem spuma cu lingura, apoi acoperim cratița cu un șervet umed. După ce s-a răcit, o punem în borcane, pe care le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. DULCEATA DE NUCI VERZI 110 bucăți
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă vanilia, se dă la o parte, se pun nucile curățate, se lasă să stea timp de zece minute, apoi se pune iar la foc și se adaugă lămâia. Se spumuiește, iar atunci când siropul este legat, se dă deoparte. DULCEAȚA MEA DE CĂPȘUNI 1 kg căpșuni, 1 kg zahăr, o cană de apă, zeama de la 2 lămâi, vanilie și o lingură de rom sau alcool rafinat. Căpșunile curățate se lasă în strecurătoare și se înmoaie în vas cu apă de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se pun căpșunile și fierbem până când căpșunile plutesc prin lichid. Se adaugă zahăr vanilat și o lingură de rom. Luăm proba să vedem dacă este gata, culegem spuma, apoi acoperim cu prosopul umed și lăsăm la răcit. La final, punem dulceața în borcane, le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. GLAZURI Glazura albă - 2 albuș, 150 g zahăr pudră și 15 ml de zeamă de lămâie. Glazura de cacao - 100 g zahăr, 50 ml apă, 30 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de ciocolată de cacao pentru glazură ( ciocolată menaj ). Se bate frișca spumă cu zahărul, se adaugă ciocolata topită, stafidele, nucile tocate mărunt, vanilia, laptele praf și umplem coșulețele. Topim ciocolata cu cacao, adăugăm trei linguri de ulei, apoi glazurăm coșulețele. DULCEAȚĂ CU SUC DE PORTOCALE 600 ml de suc de portocale, 1,2 kg. de zahăr, 1 kg. de căpșuni tăiate felii, zeama de la o lămâie, un pachet de gel pentru dulceață. Punem în cratiță căpșunile, sucul de portocale și gelul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cacao, adăugăm trei linguri de ulei, apoi glazurăm coșulețele. DULCEAȚĂ CU SUC DE PORTOCALE 600 ml de suc de portocale, 1,2 kg. de zahăr, 1 kg. de căpșuni tăiate felii, zeama de la o lămâie, un pachet de gel pentru dulceață. Punem în cratiță căpșunile, sucul de portocale și gelul amestecat cu 200 gr. de zahăr. Dăm cratița pe plită la fiert, lăsăm să fiarbă până mai scade zeama, apoi adăugăm restul de zahăr, zeama de lămâie, amestecăm încet să se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi adăugăm restul de zahăr, zeama de lămâie, amestecăm încet să se topească zahărul, apoi fierbem în clocot timp de patru minute, dăm deoparte și punem în borcane pe care le lăsăm câteva ore să stea cu capacul în jos. DULCEAȚĂ DE CAISE CU BANANE 1 kg. de caise, 500 gr. de banane, un plic de gelifiant, o linguriță de sare de lămâie și 1,5 kg. de zahăr. Pregătim caisele și bananele, le stropim cu sare de lămâie, apoi adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lămâie, apoi adăugăm gelifiantul amestecat cu trei linguri de zahăr și dăm la fiert timp de trei minute. Dăm deoparte, adăugăm zahărul, amestecăm și dăm la fiert timp de trei - patru minute, apoi dăm deoparte și punem la borcane. DULCEAȚĂ DE VIȘINE CU SIROP DE CIOCOLATĂ 1,5 kg. de vișine, 500 ml de sirop de ciocolată, 1,5 kg. de zahăr, un plic de gelifiant. Se pune la fiert în cratiță siropul de ciocolată cu vișinele și cu gelifiantul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei competențe lingvistice, ci e ancorat într-o societate, într-un teritoriu concret, într-un raport instituțional. Astfel, "natura" implicată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață; într-un cuvânt să reproducă ca printr-un farmec magnetic via imagine a splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii istorice și care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Poeții scriau pentru mulțămirea lor, precum diletanții fac muzică în singurătate și nu se îngrijeau de soarta manuscriselor. Consecința inevitabilă a multora asemenea nepăsări a fost perderea multor din autografe, care după moartea autorilor au servit a acoperi gavanoasele cu dulceți 78. Conotațiile pozitive ale acestui tip "diletant" de dedicație poetică (plăcere, schimbare liberă a profilului activității, refuz al specializării) sunt dublate de note negative: risipă vitală, exprimare de sine posibilă, dar niciodată împlinită. Regimul acestei creativități particulare constă în ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și înainte de Mumuleanu. De pildă, în prefața la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele italienești? Eu nu vreau a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cehan, m-a făcut și pe mine ca pe un copil, Comis al treilea... apoi în 1753 m-a făcut Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e cald și bine. Covorul e moale ca blănița pisicii. Afară ploaia bate-n ferestre: pic, pic, pic, dar nu-i deschide nimeni.“ Măsuțe pătrate și câte patru scăunele mici. Toți avem pachet de-acasă. Fursecuri rotunde cu vișine din dulceață și nuci. Un măr ionatan. Și apa, într-o veche sticluță de Peritol. Pentru poftă de mâncare... „Bine-ai venit, toamnă cu cosița arămie! De când te-așteaptă copiii să le-ndemni pașii spre școală! Știu, ai zăbovit pe câmp, ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mod aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de imposibilitatea noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a-i legitima într-un fel, cu fabuloasa lui creativitate, pe artiștii mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
este decât amăgire și minciună, m-am retras în sinea mea"294. Scuturându-se de jugul gazdelor tiranice, eliberat de legături prea strânse, de lanțurile protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință", să guste din dulceața libertății fără a-i suferi dependența, lucru pe care crede că îl va găsi în sejurul său în Hermitage și Montmorency 295. Dar adevărata fericire va fi șederea în singurătatea lazaretului 296 sau în cea din insula Saint-Pierre, în mijlocul lacului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acest proces. Totul începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și termină prin a acoperi realitatea obiectivă"375. Fantasmele de mărire și de ridicare (precum halucinațiile mistice ale lui Felicité), fenomene vizuale și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost alimentat de către mentalitatea religioasă supersițioasă, deschisă către supranaturalul Evului Mediu, ca și de lecturile mai contemporane din Viețile Sfinților și Florile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu este demn să apară în ochii eroului care binevoiește să vorbească despre asta", (18 februarie 1765, prințului de Wurtemberg). 323 Pléiade, I, 586. 324 "Sunt încredințat că n-am scris în viața mea ceva în care să străbată o dulceața a obiceiurilor mai înduioșătoare, un colorit mai proaspăt, descrieri mai sincere, un costum mai exact, o mai antică simplitate în fiecare lucru și toate acestea în ciuda grozăviei subiectului, care în fond e înspăimântător; dar mai presus de orice, am avut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
însă, aș sta cuminte-cumințică să mă fotografieze Loretta Lux. Pentru că aș ști că nu sunt eu obiectul obsesiei, că mă va decupa atent și mă va transforma într-un fel de Alice din Țara Minunilor, poftind la un borcan cu dulceață de portocale. Lucrările Lorettei Lux sunt, de fapt, „portrete imaginare care ilustrează ideea Copilărie. Copilăria a fost deseori idealizată drept Grădina pierdută a Raiului în care nu ne mai putem nicicând întoarce. Suntem veșnic excluși din această lumea a nepăsării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
păstrând simplitatea și naturalul, este tot ce e mai dificil“. Alban Berg-ii au fost întotdeauna atașați și au reprezentat un „spirit vienez“ pe care Pichler îl caracteriza drept „un amestec al gustului pasionat pentru analiză și al unei atracții spre dulceața și frumusețea sunetului“. În căutarea unității sunetului, preciza el răspunzând întrebărilor lui Yves Petit de Voize, cvartetul Alban Berg nu este de părere că trebuie să aibă patru instrumente provenind de la același lutier. Instrumentele trebuie doar să respecte exigențele sonore
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]