KorAP: Find »[drukola/base=dumnezeiesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...228 >

5,695 matches

Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929

Duhul Însuși strigând din adâncul sufletului acestuia „Avva, Părinte“ (Mt. 26, 39), adică îndemnând la descoperirea, valorificarea și desăvârșirea lor, prin efort personal, susținut permanent de ajutorul dumnezeiesc. Prin urmare, fiecare creștin trebuie să fie conștient de faptul că harul dumnezeiesc a revărsat, în mod absolut egal și gratuit, „plinătatea“ darurilor sau harismelor sale asupra tuturor, așteptând ca acesta să simtă și să trăiască, să experieze și să conlucreze cu ele, spre a sa mântuire. În baza actului Botezului și în

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
efectivă. El este acel „Cineva“ mai interior nouă înșine chiar și decât firea noastră, mai profund și mai adânc chiar și decât inima noastră. El este Cel care restabilește cu adevărat și în duhul unei depline libertăți firea noastră, chipul dumnezeiesc din ea și îl înalță la cele mai înalte culmi ale asemănării cu Dumnezeu. Căci harul Duhului Sfânt nu desființează puterea firii și nici nu limitează libertatea ei, ci o întoarce pe aceasta de la calea contrară ei însăși, la întrebuințarea

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
ei însăși, la întrebuințarea potrivit firii sale, a tuturor puterilor ei, o readuce pe calea potrivită firii sau conformă firii și, acolo unde întâlnește dor și nevoință spre mântuire, o înalță, pe calea mai presus de fire, la înțelegerea celor dumnezeiești. Aceiași duhovnicești Părinți ne învață că fiecare își este măsură a lucrării harului în sufletul și în viața sa, fiecare dobândește darurile Duhului Sfânt pe măsura credinței și după dispoziția din sufletul lui. Omul este, astfel, „distribuitorul propriu al harului

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
mai presus de orice realitate, și harul își arată în viața noastră roadele sale binefăcătoare. Celor care duc o viață creștină înaltă, în ascultare de un părinte duhovnicesc, în adânc de smerenie, și se ostenesc spre lucrarea acestor porunci, harul dumnezeiesc li se face „mamă“. Ei simt real necesitatea, prezența, ajutorul și dulceața lui. Dimpotrivă, o viață de păcat, neconformă Evangheliei și poruncilor mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos, ne face să „întristăm“ și să „stingem“ lucrarea Duhului Sfânt în inima

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
în mintea noastră, care duce la „lepădare“ din partea harului, prin care omul, lucrător al voii proprii, se înstrăinează tot mai mult de frumusețea viețuirii creștine și trăiește în universul îngust și inferior al patimilor sale. El este lipsit de ajutorul dumnezeiesc, dar nu și de asistența harului, putând să redea, oricând, transparența și eficacitatea acestei prezențe și lucrări dumnezeiești, prin reconsiderarea și restabilirea situației sale harice, prin smerenie și pocăință, urmată de lucrarea poruncilor Evangheliei. Așadar, de voia fiecăruia dintre noi

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
tot mai mult de frumusețea viețuirii creștine și trăiește în universul îngust și inferior al patimilor sale. El este lipsit de ajutorul dumnezeiesc, dar nu și de asistența harului, putând să redea, oricând, transparența și eficacitatea acestei prezențe și lucrări dumnezeiești, prin reconsiderarea și restabilirea situației sale harice, prin smerenie și pocăință, urmată de lucrarea poruncilor Evangheliei. Așadar, de voia fiecăruia dintre noi și de modul în care ne exercităm libertatea noastră personală, spre săvârșirea păcatului sau spre deprinderea virtuții, depinde

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
La mijlocul acesteia, adică atunci când ne simțim mai în calea duhurilor răutății, în bătaia păcatelor și patimilor, ne dă puterea ca, privind la drumul făcut, la frumusețile deja dobândite, să dorim să înaintăm și mai mult în acest univers minunat și dumnezeiesc al virtuților creștine, pentru ca apoi, viața noastră, trupul și sufletul nostru să fie un loc al prezenței, iradierii și lucrării culminante a harului, să trăiască o „liniște fericită“, efect al gustării „dulceții“ harului. Prin urmare, mântuirea este o lucrare permanentă

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
noastre. În Biserică și prin intermediul sfințiților ei slujitori, sunt revărsate asupra lumii darurile sfințitoare ale Duhului Sfânt. Rânduielile și lucrările bisericești, Sfintele Taine, culminând, toate, în Sfânta Liturghie, centrul și inima credinței ortodoxe, reprezintă mijloacele vizibile de împărtășire a harului dumnezeiesc sfințitor, spre „buna întocmire“ a lumii și spre urcușul duhovnicesc și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
imagini, motiv pentru care le introduce folosindu-se de două ori de conjuncția comparativă „ca, precum, asemenea“. Aceste imagini nu sunt decât o descriere improprie a unei realități tainice, covârșitoare, pe care limbajul omenesc nu reușește să o exprime. Realitatea dumnezeiască poate fi percepută prin intermediul simbolurilor, dar niciodată acestea nu vor putea descrie realitatea intrinsecă a dumnezeirii. Sfântului Grigorie Palama afirmă că imaginea limbilor ca de foc „arată că Duhul Sfânt este de aceeași natură cu Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu. Căci

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE REVELAȚIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENȚĂ, LUCRARE ȘI ISTORICITATE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Revelația Dumnezeiască între posibilitate, realitate, existență, lucrare și istoricitate... Câteva aprecieri generale și introducere Termenul de revelație

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE REVELAȚIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENȚĂ, LUCRARE ȘI ISTORICITATE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Revelația Dumnezeiască între posibilitate, realitate, existență, lucrare și istoricitate... Câteva aprecieri generale și introducere Termenul de revelație provine din limba latină de la verbul reveleo, revelare care în traducere înseamnă: a descoperi, descoperire. Pentru desemnarea actului revelației, Noul Testament folosește mai ales doi termeni

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
sens, Părintele Profesor. Dumitru Stăniloae, pentru care Revelația divină supranaturală este „întâlnirea între Dumnezeu și om”[8], spune: „...actele Revelației supranaturale nu urmăresc decât ridicarea naturii noastre din starea de cădere și împlinirea aspirației de desăvârșire în veșnicie”[9]. Revelația dumnezeiască supranaturală s-a desfășurat în timp și cuprinde trei mari etape[10] sau perioade care marchează o creștere și o dezvoltare a ei: 1) Cea dintâi etapă este perioada dinainte de căderea omului în păcat, când Dumnezeu se descoperă omului „față

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
temă, numai că el va fi altfel strucurat și va privit prin prisma Tradiției Ortodoxe. Buni călăuzitori ne vor fi Sf. Ioan Damaschin, dar mai ales Sf. Maxim Mărturisitorul. Însuși cuvântul "revelație" îl vom înlocui adesea cu românescul "descoperire - descoperire dumnezeiască", iar unde a fost cazul, vom folosi și grecescul "apokálipsis" (dar bineînțeles, în sensul lui originar, și nu în cel atribuit în prezent ). Tot la aceste observații generale trebuie să menționăm și faptul că descoperirea dumnezeiească și cunoașterea omenească fac

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
Dumnezeu și vine spre om, iar a doua reprezintă efortul și îndreptarea omului spre Dumnezeu. Deci este vorba de deschiderea persoanelor una spre alta, a iubirii lor. De aceea este absolut normal ca, ceea ce vom numi noi căi ale descoperirii dumnezeiești să fie în același timp și căi ale cunoașterii lui Dumnezeu de către om. Și una și alta presupun și implică un efort și o curăție duhovnicească a omului, precum și răspunsul afirmativ la chemarea sau, putem spune chiar, provocarea lui Dumnezeu

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
L-a văzut vreodată (Ioan 1:18), nu rămâne totuși pe deplin tăinuit și ascuns, ci se arată și se descoperă omului într-un mod deosebit, tainic. Această descoperire a lui Dumnezeu se mai numește revelație (αποκαλυψις; revelatio; откровение). Revelația dumnezeiască este deci descoperirea lui Dumnezeu-Iubire și a lucrării Lui. Această descoperire se face ființelor raționale, adică oamenilor, capabili și însetați de ea. Primul act de revelație sau prima arătare a lui Dumnezeu s-a realizat prin crearea lumii și a

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
aceasta toate descoperirile lui Dumnezeu (teofaniile) din istorie, care au avut loc "în multe rânduri și în multe chipuri... iar mai pe urmă, prin Fiul Său" - Iisus Hristos (Cf. Evrei 1:1-2). Aici avem în vedere orice fel de descoperire dumnezeiască: - prin arătarea directă și inefabilă a Slavei Sale, așa cum i s-a întâmplat lui Moise și altor proroci în Legea Veche, iar în Legea Nouă Sfântului Întâiului Mucenic Ștefan, Sf. Ap. Pavel și altor Sfinți, inclusiv în zilele noastre; - prin

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
vedere, este și subiect și obiect al cunoașterii, adică omul trebuie să cunoască cele din jur, dar și pe sine însuși, ca loc în care se arată și lucrează Dumnezeu. Deci cosmosul și omul pot fi considerați împreună o descoperire dumnezeiască, dar nu de aceeași valoare. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, aprofundând învățătura Sf. Maxim Mărturisitorul, insistă asupra faptului că omul, numit de unii microcosmos (adică Univers în miniatură), este mai degrabă un macrocosmos, ca unul ce cuprinde în sine toată lumea, ca

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
devoie de Sf. Scriptură, căci această necesitate a apărut din cauza păcatului. Dacă nu ar fi fost păcatul, spune Sf. Ioan Gură de Aur, nu ar fi fost nevoie de Scripturi, ci omul ar fi învățat toată teologia numai din descoperirea dumnezeiască din creație, din împrejurările concrete ale vieții și mai ales prin lucrarea directă a harului, așa cum se întâmpla cu Adam în Rai. Odată însă cu intrarea păcatului în lume, omul nu mai este capabil, fără Scripturi, să-L cunoască pe

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
nu a depășit limita unei simple intuiții a Adevărului. c) Revelația Noului Testament - a Tatălui, prin Fiul în Duhul Sfânt. În această fază, mai ales prin Sf. Scriptură, Sf. Tradiție și Sf. Liturghie, Dumnezeu ni Se descoperă plenar, căci descoperirea dumnezeiască adusă prin Iisus Hristos este una desăvârșită și singura mântuitoare. Ei nu-i lipsește nimic și chiar dacă va fi trăită mai intens în meta-istorie, adică în Împărăția lui Dumnezeu, acolo Dumnezeu nu ne va descoperi ceva esențial nou, căci așa cum

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
și singura mântuitoare. Ei nu-i lipsește nimic și chiar dacă va fi trăită mai intens în meta-istorie, adică în Împărăția lui Dumnezeu, acolo Dumnezeu nu ne va descoperi ceva esențial nou, căci așa cum spunea și Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, descoperirea dumnezeiască s-a încheiat în persoana Mântuitorului Iisus Hristos. În Iisus Hristos, Dumnezeu S-a arătat și S-a descoperit până la capăt (Evr. 1:1-2). Dumnezeu nu vine mai aproape de om decât a făcut-o în Iisus Hristos (Filip. 2:5-11

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
spre mustrare, spre îndreptare, spre înțelepțirea cea întru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun” (II Tim. 3:16; Rom.15 :4). Sfânta Biserică învață că prin inspirație trebuie să înțelegem acțiunea dumnezeiască asupra unui autor sfânt, prin care Dumnezeu îi luminează mintea acestuia spre a cunoaște și a înțelege cele descoperite, îl îndeamnă să scrie și îl ferește de greșeli în decursul scrierii. Cu toate acestea, nu este vorba de o inspirație

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
organizatoric ale Bisericii, cât și aprofundarea, accentuarea și precizarea cu timpul a unor învățături și practici care au temei în Revelație și sunt primite în întreaga Biserică și având valoare de dogme, principii morale, rânduieli liturgice sau canoane. Pe lângă descoperirea dumnezeiască prin Scriptură și Tradiție, trebuie să vorbim și despre o descoperire dumnezeiască reală și vie prin Sfintele Taine, fără de care, nu este posibilă înțelegerea și trăirea primelor două. Un rol deosebit îl au cele trei Taine esențiale: Botezul, Mirungerea și

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
unor învățături și practici care au temei în Revelație și sunt primite în întreaga Biserică și având valoare de dogme, principii morale, rânduieli liturgice sau canoane. Pe lângă descoperirea dumnezeiască prin Scriptură și Tradiție, trebuie să vorbim și despre o descoperire dumnezeiască reală și vie prin Sfintele Taine, fără de care, nu este posibilă înțelegerea și trăirea primelor două. Un rol deosebit îl au cele trei Taine esențiale: Botezul, Mirungerea și Euharistia,[33] fără de care nu există mântuire, pentru că fără ele nu există

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
acest context, Sfintele Taine nu sunt niște întâlniri strict personale cu Dumnezeu, ci întâlniri comunitare (în comuniune cu ceilalți), adică cu întreaga Biserică - acolo unde se citește, se tâlcuiește și să trăiește Scriptura și Tradiția Bisericii. Revelația este lucrarea descoperirii dumnezeiești naturale și supranaturale, iar teologia este primirea, înțelegerea și mărturisirea acestei descoperiri. Revelația este cerul Sfintei Scripturi pe care se poartă norii de pe Muntele Sinai, Muntele Tabor și Muntele Măslinilor, iar teologia este adunarea stropilor de har și lumină ai

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
Revelația este cerul Sfintei Scripturi pe care se poartă norii de pe Muntele Sinai, Muntele Tabor și Muntele Măslinilor, iar teologia este adunarea stropilor de har și lumină ai acestor nori. Revelația este cerul biblic brăzdat și luminat de fulgerele descoperirilor dumnezeiești de pe Sinai, de la Înviere și de la poarta Damascului, iar teologia este rugul aprins de aceste fulgere în patriarhi, profeți, apostoli, evangheliști și Sfinți Părinți. Revelația este cerul înstelat al dezvăluirilor dumnezeiești de la Facere la Apocalipsă, iar teologia este vedenia Carului

DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]