10,740 matches
-
Heliade-Rădulescu, Timotei Cipariu ș.a. scrie Petre V. Haneș. Alte trei scrisori inedite, de la Titu Maiorescu către Samson Bodnărescu, o traducere a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de Petre Ispirescu, recent apărute, întregesc sumarul revistei. T.H.
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
său, ș.a. Format într-o epocă de posteminescianism manifest, chiar sămănătorismul său părând a izvorî uneori din ideologia conservatoare a lui Eminescu, P. nutrește un cult constant pentru poet. Fiindcă este și perioada când apar marile inițiative exegetice și de editare științifică (I. Crețu, D. Caracostea, Perpessicius, G. Călinescu), îndrăznește o abordare a biografiei acestuia și îmbină documentul cu ficțiunea într-o narațiune de tip romanesc. Autorul mărturisește că nu și-a propus să realizeze o biografie, și cu atât mai
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Din 1929 lucrează ca secretar literar la Editura Cultura Națională, sub directoratul lui Al. Rosetti, iar din 1933, îndeplinind aceeași funcție, și la Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, unde director era tot Al. Rosetti. Participă astfel nemijlocit la editarea operelor multora din marii scriitori din perioada interbelică (G. Călinescu, Ion Barbu, G. Bacovia, Camil Petrescu ș.a.). În 1931 i se reprezintă drama Poste-restante la Teatrul Maria Ventura, în regia lui Victor Ion Popa și având în distribuție actori ca
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
numărul 16/1912, Vasile I. Stoica salută, într-un amplu articol, înființarea la Bârlad a primei biblioteci publice orășenești din țară, din inițiativa și prin grija lui G. Tutoveanu. În numărul din 26 martie 1915 se anunță cedarea drepturilor de editare lui I.G. Ciorescu. Noua conducere subliniază, în următoarele două numere care vor mai apărea, că R. „acum mai mult ca oricând, este izvorâtă din necesități politice locale”. Cu toate acestea, în noua formulă, gazeta nu va rezista. C.Br.
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
în vara anului 1907, când Sadoveanu se afla la Fălticeni, în calitate de inspector al Cercurilor Culturale, fiind precedată de o foiță promoțională. Membrii fondatori sunt în același timp și finanțatorii revistei, ei refuzând subvenția oferită de Spiru Haret, deși cheltuielile de editare nu erau de neglijat. Colaboratorii sunt în marea lor majoritate învățători: M. Catrinici, V. Cornescu, V. Costăchescu, D.I. Gavrilescu, P. Gheorgheasa, Ilie Mihailescu, Teodor Radovici, Neculai Stoleriu, Elena I. Teodorescu, I. Teodorescu, S.T. Kirileanu (fratele lui G.T. Kirileanu), V. M.
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
adevărat „învățător” al neamului - ambele articole din 1910 - ș.a.), într-un ton encomiastic care îl va face pe E. Lovinescu să îl înscrie, alături de Simion Mehedinți, în „ortodoxia cultului” întreținut magistrului. Cea mai importantă contribuție a istoricului literar rămâne însă editarea Jurnalului lui Titu Maiorescu (perioada 1855-1891), sub titlul Însemnări zilnice (I-III, 1937-1943). Textul este prefațat de ample studii introductive și însoțit de informate note explicative și de traducerea pasajelor scrise de critic în limba germană. Din același devotament pentru
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
Pedagogie-Psihologie a Universității din București, absolvită în 1952. Debutează în 1948, la „Revista elevilor”, în același an devenind redactor al publicației „Îndrumătorul cultural”. Apoi va activa în cadrul Consiliului Național al Pionierilor de la înființarea acestui organism, ocupându-se, printre altele, cu editarea a numeroase broșuri de propagandă și de popularizare. A fost textier al multor cântece adresate tineretului. A înființat, după 1990, revistele „Spiriduș” (1993), „Top Junior” (1994), „Luceafărul copiilor” (2001). Prima carte, O nemaipomenită colivie, îi apare în 1961. I se
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
februarie 1927 și octombrie 1928, ca organ al Cercului de Studii Filologice de pe lângă Facultatea de Filosofie și Litere. Director: Al. Procopovici. La mai puțin de un an de la înființarea Cercului de Studii Filologice (13 mai 1926), membrii acestuia hotărăsc și editarea unei reviste care să reprezinte „un instrument de cooperare și de solidarizare intelectuală în domeniul filologiei” cu centrele românești din țară și din străinătate. În centrul preocupărilor aflându-se limba română, publicația își propune - angajament pe care îl va respecta
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
1866, sub conducerea unui comitet de direcție format din C. Grădișteanu, Emanuel Kretzulescu, D. Berindei, Radu Ionescu și N. Blaramberg. Redactorii revistei erau G. Gr. Cantacuzino, I. Fălcoianu, Th. Văcărescu, Gr. I. Lahovari, Aristide Pascal, Pantazi Ghica și I. Geanoglu. Editarea R.D. face parte din cele câteva tentative de întemeiere a unei publicații serioase, care au precedat apariția „Convorbirilor literare”. În program redactorii își propun să contribuie la îndreptarea situației culturale a României. Deviza pe care o adoptă era „Adevăr și
REVISTA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289207_a_290536]
-
Paște de R. Sărățeanu, povestirea Miraj de P. Dumitru. În M. A.E. Baconsky este prezent cu poezia Liniște. În primul număr din 1943 profesorul Ion Negrescu lansează un apel către redactorii revistelor școlare pentru a-și uni eforturile în vederea editării unei singure publicații interșcolare, mai exigente. Rubricile „Revista revistelor” și „Vitrina cărților” dovedesc un interes constant față de viața literară din epocă. I.Dg.
MUGUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
, revistă apărută la București, lunar, între 1 octombrie 1888 și martie 1889. Un comitet își asumă răspunderile redacționale și editarea periodicului, care se adresează tineretului, în scopul de a contribui la răspândirea cunoștințelor științifice și, mai ales, a literaturii originale. Revista nu a tipărit articole de știință. În schimb, literatura tinerilor redactori și atitudinea plină de bunăvoință manifestată prin „Poșta
MUGURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288274_a_289603]
-
, LE, cotidian apărut la Geneva (numerele 1-198), apoi la București (de la numărul 199), între 15 octombrie 1935 și 9 iulie 1940, sub direcția ziaristului și scriitorului Alfred Hefter. În perioada editării în Elveția, gazeta este subvenționata, la sugestia lui N. Titulescu, de Ministerul de Externe al României. Principalele rubrici sunt dedicate actualității politice și economice internaționale și din țară, iar Hefter scrie aproape zilnic la rubrică „Le Boite aux lettres”, alta
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
comparabile cu cele din Învățăturile lui Neagoe Basarab..., privitoare la îndatoririle „politicești și duhovnicești” ale conducătorului țării. Prefața altui Triod, tot din 1631, dedicată protectorului Toma Zamoiski, aduce informații istorice despre Movilești, în context polonez. Cuvânt duhovnicesc (Kiev, 1645) este editarea în polonă a discursului ținut la nunta domnească de la Iași. Opera memorialistică a mitropolitului, redactată în slavona culturii medievale române, oferă bogate mărturii istorice și de viață confesională. Intervenția polemică în apărarea ortodocșilor suspectați de protestantism se reflectă în lucrarea
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
Ca ziarist interesat în tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii din Principate, M. recomandă cititorilor scrieri istorice, literare și folclorice, îndeamnă la culegerea și publicarea documentelor, a tradițiilor populare, solicită sprijin pentru editarea de cărți și periodice în limba română. Versurile lui, ca și traducerile din poezia lui Schiller, apărute între 1839 și 1863 în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, dar needitate în volum, au o menire identică: mobilizarea conștiinței naționale. Se
MURESIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
că lucrarea merită a fi continuată. Istoricul literar va avea și alte preocupări de clasicist, traducând cu exactitate și fluență din Lucrețiu (Poemul naturii) și din Vergiliu (Eneida, Bucolice și Georgice). Activitatea ulterioară are însă în centrul ei cercetarea și editarea lui Mihai Eminescu. Începutul îl face tot un studiu al clasicistului, Eminescu și clasicismul greco-latin, apărut inițial în revista „Făt-Frumos” (1932), apoi, în același an, în volum. Era, după studiul lui N. Sulica din 1930, a doua încercare de a
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de a fi grupat la un loc antumele și postumele, reconstituind ordinea cronologică a acestora din urmă și întrețesându-le, la locul potrivit, cu antumele. Cititorul are astfel posibilitatea
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
literaturii române. Toate aceste valori sunt prezentate fie în expoziții permanente, fie cu prilejul unor comemorări, aniversări, fie prin organizarea unor expoziții în țară și în străinătate. Alte forme de manifestare ale M. L. R. sunt activitatea de cercetare și editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al VII-lea, ediția Mihai Eminescu, Opere. Apariția din 1970 a revistei „Manuscriptum”, editarea de carte în editura proprie, organizarea unor manifestări periodice sub genericul „Rotonda
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
forme de manifestare ale M. L. R. sunt activitatea de cercetare și editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al VII-lea, ediția Mihai Eminescu, Opere. Apariția din 1970 a revistei „Manuscriptum”, editarea de carte în editura proprie, organizarea unor manifestări periodice sub genericul „Rotonda 13” (în cadrul cărora a strălucit Șerban Cioculescu), lansarea de cărți, susținerea unor dezbateri în cadrul Cercul profesionist de lectură Grădina lui Polemos ș.a. compun imaginea unei instituții vii, cu
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
apărut la Vălenii de Munte, lunar, seria întâi între 25 decembrie 1908 și 25 noiembrie 1912, seria a doua între 29 noiembrie 1925 și 18 aprilie 1926. Redacția și administrația se aflau la București, iar director era N. Iorga. Scopul editării acestui periodic este precizat de N. Iorga în articolul-program, Cuvânt înainte: „Pentru plăcerea și învățătura publicului, tipărim numai articole, poezii și nuvele care să-i poată folosi. Iar ca normă avem una singură, de care nu m-am despărțit niciodată
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
de fiecare dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața acestui autor, publică acte și un „testament moral” al scriitorului, precum și un proiect de editare a vastei lui corespondențe. Axată, ca istoric literar, pe perioada pașoptistă și postpașoptistă (inclusiv pe cercetarea influenței franceze), colaborează cu Paul Cornea și cu Roxana Sorescu la editarea unor manuscrise literare din epocă. Cercetătoarea de arhive savurează parfumul timpurilor revolute
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
publică acte și un „testament moral” al scriitorului, precum și un proiect de editare a vastei lui corespondențe. Axată, ca istoric literar, pe perioada pașoptistă și postpașoptistă (inclusiv pe cercetarea influenței franceze), colaborează cu Paul Cornea și cu Roxana Sorescu la editarea unor manuscrise literare din epocă. Cercetătoarea de arhive savurează parfumul timpurilor revolute și, bunăoară, evocă participativ, după Ion Ghica, Bucureștii vremii lui Caragea vodă. Altminteri, puținele sale lucrări de istorie literară, rămase în reviste, sunt sobre până la sicitate. În cele
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
făcut în întregime operațiunile cerute de o astfel de întreprindere și cu o devoțiune exemplară a pregătit pentru tipar douăzeci și șapte de volume în seria Scrieri (1962-1975). S-a petrecut însă una dintre cele mai nefericite întâmplări din istoria editării clasicilor români: acest editor, filolog și textolog experimentat, cum puțini sunt, este împiedicat să ducă până la capăt seria și nu i se permite să alcătuiască ediția critică a operei argheziene. A evocat el însuși, în „Familia”, motivele care l-au
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
deopotrivă lumii bisericești și istoriei literaturii, cum ar fi Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire românească (1981) și altele cu același
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
profesor invitat - la Universitatea „J. A. Comenius” din Bratislava. Aici și-a susținut teza de doctorat - Raporturi lingvistice între limba română și limbile slave de apus: slovaca și ceha - și a participat, împreună cu alți slaviști din România și Cehoslovacia, la editarea unei publicații intitulate „Românoslavica” (1948). A fost profesor de liceu în București (1935-1938), la Seminarul Pedagogic din Iași (1938-1942) și la Facultatea de Filologie a Universității din București, în cadrul Catedrei de limbi slave (1949-1974), pe care a condus-o din
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]