2,880 matches
-
pasiv, rigid, ci îi adaptează regulile la propria activitate, la context și competență, la experiența anterioară și la așteptări. Acum încă se reunesc trei elemente esențiale, din perspectiva practicianului: acțiunea proiectată de schimbare, activitatea în sine de influențare a dezvoltării educaților prin formarea explicită și cercetarea propriu-zisă. Astfel a apărut și sintagma acțiune-formare-cercetare, ca adaptare la specificul acțional, practic al sintagmei anterior promovate în cercetarea pedagogică, anume cea de cercetare-acțiune-formare (Paillé, 2003). Și ea a devenit tot mai semnificativă în orientările
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la particularitățile situației cercetate, sprijină predarea creativă la clasă, este însă o cercetare quasi-experimentală, evidențiază notele umaniste incluse, ca și descentralizarea cercetării pedagogice. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului. Modul de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de cercetare-acțiune: de explicare, de aplicare, utilizată ca mijloc sau tradițională, prin colaborare, de emancipare, critică, participativă ș.a. • Studiul realizării diferitelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare quasi-experimentală, evidențiază notele umaniste incluse, ca și descentralizarea cercetării pedagogice. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului. Modul de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de cercetare-acțiune: de explicare, de aplicare, utilizată ca mijloc sau tradițională, prin colaborare, de emancipare, critică, participativă ș.a. • Studiul realizării diferitelor orientări ale cercetării-acțiune: de diagnoză, de proiectare a acțiunii, de realizare a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
profesională astfel, se documentează, se întreabă, propune ipoteze de ameliorare sau schimbare, verifică, reflectează, argumentează decizii-consecințe, caută șanse de implementare și apoi de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării unei ipoteze). Dubla coerență (prin sistematizare cognitivă). • Rigoarea științifică (fidelitate, validitate, pertinență, consistență, transferabilitate, obiectivitate). Validitatea cercetării pedagogice este dată de posibilitatea aplicării la practica educatorilor: îi ajută să instrumenteze, să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a strategiilor alternative, soluții pentru noile roluri ale actorilor educației sau pentru modificarea criteriilor de evaluare sau pentru conducerea acțiunilor sau pentru perfecționarea lor. Așteptarea generală asupra reorientării formării educaților, a creșterii caracterului științific al practicii educaționale, a profesionalizării educatorului poate deveni realitate astfel. Prin tematică, acest demers este strâns corelat cu cel din volumul anterior Știința educației prin paradigme, prin simplul fapt că ilustrează posibilitatea schimbării în ambele direcții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
substanțial diferit, pentru că valorile care guvernează formarea lor sunt cu totul altele. a) Conștiința morală constituie factorul psihic determinant al conduitei morale. Un prim element în procesul de formare al conștiinței morale îl formează imaginile (exemplele), care i se oferă educatului. Cele mai la îndemână „imagini” sunt ale familiei, apoi ale educatoarei, învățătorului și mai târziu ale profesorilor. Conduita lor morală îi oferă un model pe care îl va interioriza (asimilându-l propriei conștiințe), pentru ca apoi să-l exteriorizeze în propria
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe ei ca pretext?” (C. Noica) Unde este puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat; aceasta din cauza abuzului manifestat de cei puternici: „Cine Împarte parte-și face”.) Educație, educatori, educațitc " Educație, educatori, educați" Copacul strâmb trebuie Îndreptat de mic. (Manifestările vicioase, Întâlnite la unii adulți, nu sunt, de cele mai multe ori, decât imaginea amplificată a relelor deprinderi dobândite În copilărie, când aceștia au fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne atenționează
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
naturală», «minte instinctuală»), care-i face pe oameni inteligenți; aceasta este o putere naturală, care-ți aduce În gând hotărâri Înțelepte și capacitatea de bună judecată; stăpânul ei are un condei iscusit până la maturitate și bătrânețe. A doua e mintea educată («mintea experimentală»), care e crescută prin multe Încercări și Întâmplări. Pe ea o au În vedere cei ce spun că bătrânii au mintea perfectă și Învățătura completă, că un om cu experiență are mai multă Înțelegere și mai bună pricepere
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Regulile sunt făcute pentru a fi Încălcate”.) „Reputațiile dobândite pe căi necinstite se schimbă În dispreț.” (Vauvenargues) știința Învinge neștiința, nu păcatele. (De unde rezultă că accesul la moralitate este liber pentru oricine: un ignorant În domeniul unei științe, dar bine educat poate avea cugetul curat, și invers: un bun cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l pe al său.” (B. Garcian y Morales) Când e prost aplicată, virtutea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pune pe cap) (îl întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă?! Gh. P. unu:...și să-mi zici mie săru' mîna, părinte...! Gh. P. doi: Nu..., cum să vă zic eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
enunțate. Acesta este momentul autentificării, cel În care povestea devine adevăr numai atîta vreme cît acesta se enunță (doar că, enunțarea fiind imprimată pe pagină, adevărul acesta rămîne). Este sigur, deci, că autoficțiunea, ca practică literară a unui individ occidental educat, dar instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de imprimare, nu este un bildungs și nici nu aparține strict paradigmei textului. Felul În care criticii români Întrebuințează termenul, ca și neîncrederea nominalistă cu care este Întîmpinata noțiunea, dă seamă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În interiorul acestuia. Aceasta presupune o renunțare, o eliberare a individului de lume, de bunurile materiale, o viață naturală, lipsită de excese, de griji și sănătoasă din punct de vedere moral. Pentru Seneca „fericirea este de a avea un suflet liber, educat, echilibrat, neinfluențat de teamă și dorințe, pentru care singurul bun este onestitatea și singurul rău dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați regretă primii greșelile lor. Persoanele lipsite de educație, sau formate Într-o direcție negativă, nu regretă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați regretă primii greșelile lor. Persoanele lipsite de educație, sau formate Într-o direcție negativă, nu regretă sau trec cu ușurință faptele negative comise, văzând uneori În acestea forme de curaj și de afirmare. Regretul ca suferință psihomorală Orice regret este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său stăpân. El este tipul Înțeleptului, care poate deveni, la rândul său, model și educator pentru ceilalți. Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul că idealul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca reprezentând și concentrând În el tot ceea ce viața Îi oferă. Din acest motiv, viața trebuie Înțeleasă ca o sursă atât a plăcerilor sufletești, cât și a valorilor morale și spirituale. Pentru a putea ajunge la această Înțelegere, persoana trebuie educată În spiritul unor valori morale pozitive pe care rațiunea să le accepte iar conștiința sa să le reflecte. Ele vor deveni norme de conduită, dar și norme care vor modela atitudinile mele și aspirațiile. Înțelegerea vieții și a destinului propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
poetului rătăcit, aproape de Keats. Romancierii și poeții au început din nou, așa cum făcuseră în Renaștere, să mediteze asupra dilemei și semnificației simbolice a tinereții. Nici o țară europeană nu părea să fie imună la dominația pe care Antinous o inspira cititorilor educați: cunoscătorii colecționau monede cu chipul lui, iar literații ca Yourcenar au vizitat noile statui descoperite. Romanul lui Adolf Hausrath, întitulat Antinous (1884), era numai unul dintre numeroasele studii. Yourcenar nu a lăsat nici o însemnare despre modul și momentul când a
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de alți cercetători. Deși, pentru pedagogul german, pedagogia experimentală nu se reduce la o psihologie experimentală, în centrul cercetărilor sale se află totuși copilul; de aici și orientarea sa explicită către o "pedagogie individuală", limitată la raportul dintre educator și educat. Spre deosebire de alți reprezentanți ai experimentalismului pedagogic de la începutul secolului, E. Meumann nu reduce întreaga pedagogie la pedagogia experimentală, ci face din aceasta din urmă o parte a sistemului științelor pedagogice; există, după opinia sa, probleme ale pedagogiei științifice care nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
începutul secolului XX. În această direcție s-a remarcat și pe plan teoretic, prin lucrarea Der Begriff der Staatsbürgerlichen Erziehung ( Noțiunea de educație cetățenească, 1912). Poporul, aprecia G. Kerschensteiner în lucrarea sa, este comparabil cu un copil mare, dar neîndestulător educat. Liberalismul democratic i-a acordat numeroase drepturi (de vot, libertatea presei etc.), pe care nu știe însă să le folosească. Explicația o află în inconsistența educației cetățenești realizate prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
preocupare cu caracter "metodic" este identificată cu nesocotirea personalității elevilor; toate aceste tehnici au în vedere supunerea unui număr de elevi la aceleași rigori, standardizînd astfel procesul educației. Mai presus de metodă se află relația de la om la om, dintre educat și educator. "Școala existențialistă a viitorului poate să apară mai mult ca o creație a celor care învață decît a celor care predau" (24, p. 131). Dacă poziția acelora care subordonează profesorul metodei este dăunătoare și oferă argumente existențialiștilor pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au uitat la TV, nu au citit ziarele sau nu au discutat cu vecinii; pe oricine era confuz referitor la modul în care trebuia să dovedească deținerea anterioară a proprietății. Procedura le-a avantajat pe elitele locale: pe cei mai educați, pe autoritățile locale, pe oamenii organizați și care aveau relații.” Comunitățile rurale au „gravitat” (și gravitează) pe traiectorii diferite de dezvoltare. Unele au avut acces la informație sau la oportunități de dezvoltare locală, altele mai puțin. Datele statistice indică faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
afaceri ar conduce la rezultate mai bune. Dar optimizarea output-urilor dezvoltării comunitare trebuie să țină cont de specificul input-urilor. Dacă am alege doar cele mai bune proiecte, probabilitatea este foarte mare ca acestea să provină de la cei competenți, educați, cu resurse economice și cu autoritate. Competiția pentru proiecte trebuie să fie adresată focalizat, între cei cu resurse puține, nu între cei cu resurse puține și cei cu resurse numeroase. Strategiile de adresabilitate sau de focalizare sunt de evaluat fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și elitist al celui de-al doilea. Ei folosesc în schimb termenul folclor, care, potrivit descrierii oferite de ei, nu este cultura celor săraci și lipsiți de educație. Nici cultura de elită nu reprezintă în exclusivitate cultura celor bogați și educați. Diferențele majore între cele două "extreme" (folclor și elită) constau în modalitățile diferite de transmitere a formelor culturale: orală, față de forma scrisă, cu autor necunoscut, față de autor cunoscut, pentru public omogen, imediat, față de un public eterogen, distant, cu funcție culturală
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de la o vârstă fragedă, de origine regală sau nobilă; 1. orfan de la o vârstă fragedă, de origine umană sau extraterestră; 2. bogat, de regulă (deși bogăția nu contează prea mult); 2. nu prea bogat sau chiar sărac; 3. chipeș și educat; 3. arătos, cu corp puternic, viril; educat, dar cu pregătire medie; 4. magia, vrăjitoria sau puterile divine intervin la un moment dat în viața eroului; 4. puterile supranaturale intervin, de regulă zei sau extratereștri; 5. eroism, curaj extraordinar, dublate de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]