2,936 matches
-
cuiva sau a-i folosi bunurile, regulă generală în Europa și America de Nord este ignorată de arabi, respectiv de indienii din America). Un element de mobilier (scaunul, de pildă) fix într-o cultură poate fi non fix în alta (cazul germanului emigrant în Statele Unite ale Americii care și-a fixat scaunul din fața biroului, provocînd disconfortul vizitatorilor americani obișnuiți să îl deplaseze conform intenției de comunicare). Același semnificant spațial are lecturi diferite în culturi diferite (o ușă de birou deschisă semnifică pentru un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un studiu original asupra șocului hipertermic și stăpânirea lui printr-un blocaj farmacodinamic al sistemului termoregulator, recomandând hipertermia indusă și controlată în unele localizări ale bolii canceroase. Iuliu Șuteu Dr. Iuliu Șuteu născut în 1921 în SUA, Indianapolis din părinți emigranți din Ardeal fostă Austro-Ungaria. Părinții emigraseră în SUA în anul 1913. În anul 1926 vine în țară împreună cu familia, în comuna Tirimia - jud. Mureș unde părinții au fost agricultori. Este elev al liceului „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș (premiant), iar
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cel mai aprig competitor al dumneavoastră. +++ Epilog Jurați să-i lăsați pe competitorii dumneavoastră să vă concureze și faceți tot ceea ce puteți să nu fiți propriul adversar. +++ Ideea 16. Bătrân prea repede și dăștept prea târziu Bunicul meu era un emigrant din Europa și proverbul lui preferat din țara de origine suna astfel: „vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Litera „ă” reflecta pronunția lui stricată, dar mesajul era clar și concis. Referitor la stimularea oamenilor, el credea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
jocul pur al imaginarului: „Să nu știi nimic în afară de faptul conștiinței tale.../ Să iei ca subiect de diplomă Poezia/ Și să crezi că lucrurile se vor vedea de aici mult mai bine...”. America! America! (1994) este jurnalul liric al unui emigrant inadaptabil, înregistrând, cu impresii cotidiene și stări depresive, refuzul noii condiții. Percepția lumii libere, diferită de aceea a „autorilor de jurnale comerciale” și a „memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
bănuiala că focul nu s-a declanșat accidental, ci a fost pus la cale de către dușmanii tradiționali ai Angliei, Franța și Olanda, mai ales că în acea perioadă avea loc cel de-al doilea război Anglo Olandez. Astfel, familiile de emigranți au ajuns foarte repede victimele mulțimii dezlănțuite, care a recurs la linșaj ca formă de protest. Robert Hubert, un ceasornicar catolic francez bolnav psihic, a pretins că el ar fi declanșat incendiul. Mai târziu s-a demonstrat că nici măcar nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru care legea este primită și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la 18 decembrie 1888, în Adunarea deputaților, cu 67
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apărut unsprezece numere, în general în două pagini. Tipografia C.D. Lupașcu, str. Ștefan cel Mare B ârlad. * Dați Ajutor Dați ajutor, număr unic, scos la 22 aprilie 1900 de Adolf Axelrad, fost elev la liceul „Codreanu”, venea în sprijinul evreilor emigranți din Bârlad(49x33 cm.). Publicat de evreii emigranți, scriu N.Hodoș - Al Sadi Ionescu în lucrarea „Periodicele românești”. Dați ajutor, în apelul către evreii din România, semnat în numele evreilor din Bârlad, de către doctorul Fridman, fost intern la Spitalul Sf. Spiridon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tipografia C.D. Lupașcu, str. Ștefan cel Mare B ârlad. * Dați Ajutor Dați ajutor, număr unic, scos la 22 aprilie 1900 de Adolf Axelrad, fost elev la liceul „Codreanu”, venea în sprijinul evreilor emigranți din Bârlad(49x33 cm.). Publicat de evreii emigranți, scriu N.Hodoș - Al Sadi Ionescu în lucrarea „Periodicele românești”. Dați ajutor, în apelul către evreii din România, semnat în numele evreilor din Bârlad, de către doctorul Fridman, fost intern la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, stabilit în orașul Bârlad, se spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
America” 47 ... Ei părăsesc cu durere de inimă țara în care ar fi fost mulțumiți cu pâinea de toate zilele, ei duc cu dânșii regretele unei țări unde ar fi vroit cu plăcere să rămâie .” Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și făcând rost de bani, au părăsit România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg, a luat naștere Societatea „Drumeții” cu peste 6o de membri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului „Despărțirea”, cu refrenul: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu bine”, cei 69 de emigranți pleacă de la mitingu l celor peste 5000 de bârlădeni, de lângă grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a cânta imnul despărțirii...” Ziarul mai cuprinde „scrisori i ntime, printre care și una din New‐ York semnată de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gramaticu. La cel de al 100‐lea număr, în aprilie 1995, directorul ziarului socotea că „Ecoul a oferit paginile sale exprimării opiniilor celor mai diverse categorii socio‐profesionale în contextul transformărilor structurale declanșat e care a antrenat dramaticele probleme existențiale.” * Emigranții Emigranții, provine din ziarul „Jidovul rătăcitor” apărut la 18 mai 1900 cu număr unic. Publicat de emigranții evrei („Egalitatea”, București, 26 mai 1900, p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
La cel de al 100‐lea număr, în aprilie 1995, directorul ziarului socotea că „Ecoul a oferit paginile sale exprimării opiniilor celor mai diverse categorii socio‐profesionale în contextul transformărilor structurale declanșat e care a antrenat dramaticele probleme existențiale.” * Emigranții Emigranții, provine din ziarul „Jidovul rătăcitor” apărut la 18 mai 1900 cu număr unic. Publicat de emigranții evrei („Egalitatea”, București, 26 mai 1900, p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oferit paginile sale exprimării opiniilor celor mai diverse categorii socio‐profesionale în contextul transformărilor structurale declanșat e care a antrenat dramaticele probleme existențiale.” * Emigranții Emigranții, provine din ziarul „Jidovul rătăcitor” apărut la 18 mai 1900 cu număr unic. Publicat de emigranții evrei („Egalitatea”, București, 26 mai 1900, p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În cele câteva numere s‐au publicat materiale despre expoziția de vite (cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bani numărul. Publicat de emigrantele israelite. * Apare la tipografia Cațafany, iar la „Note", Gr. Crețu, coautor cu I. Antonovici la „Tipografiile..." " pag.77 spune: „Cuprinde grupul a 39 de femei, un copil și trei bărbați în fotografie și lamentațiile evreilor emigranți în proză și versuri, nemțește sau românește, ori într-amândouă limbile totdeodată. Două din bucățile în proză sunt anonime, două scrisori de drum către mamă sunt iscălite de Herșcu sin Froim, iar Adio de Aron Grünșpan; versurile sunt scrise de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20, p 155 (26 mai 1900). „Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian) la tipografia lui Sigmund Gross, spunea „că e publicată de societatea „Under 87 the british Flag" al cărei scop e sistematizarea emigrației evreilor români și asigurarea de cămine emigranților în Canada sub dominațiune engleză" scrie Gr. Crețu în „Note" la cartea citată. * Junimea Junimea apare la 15 septembrie 1896, sub conduc erea unui comitet, administrația fiindu‐ i în Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rebreanu care a făcut din Pamfil Șeicaru personaj de roman (Toma Pahonțu, ziarist și erou al Marelui Război, în Gorila - ori pe colegul său Cezar Petrescu (Radu Comșa, în Întunecare) a devenit după ieșirea din pușcăriile și lagărele comuniste un emigrant ca re a făcut presă mare în Occident. Dar mai pe larg despre aceasta - și altele, 206 vedeți, vă rog, Victor Frunză: Destinul unui co ndamnat la moarte ‐ Pamfil Șeicaru, București 2001. Vasluiul Vasluiul, anul I, nr. 1 apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții....................................... .......................53 Ecoul.......................................... .........................53 Emigranții ............................................... ............53 Ecspozițiea Națională...................................... .....54 Evenimentul ............................................... .........56 Facla inimii și a minții .........................................56 Femeia ............................................... .................57 Fetița dulce ............................................... ..........57 Filatelia română......................................... ..........57 Flacăra ............................................... .................58 Foaia de informații pentru Plugar.........................60 Foaia Ligei Culturale ............................................... 61 Foaia „Medicul Țăranilor ......................................62 Foaia Băncei de credit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sistematizată de Y. Pelicier în următoarele aspecte: Efortul de adaptare la care sunt supuși individul sau grupele sociale dau naștere la tensiuni, angoase și frustări cărora le cade victimă categoria cea mai fragilă a populației (copiii, tinerii adolescenți, bătrânii, șomerii, emigranții, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezistența” acestui mediu ca pe un „factor de opoziție”, cu semnificație de frustrare. Se va simți străină. Este cazul persoanelor care, datorită unor cauze speciale, părăsesc mediul lor de origine și se refugiază în alte medii etno-culturale. Este cazul refugiaților, emigranților sau a persoanelor exilate. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural într-altul presupune, în mod firesc, un efort special de adaptare, de absorbție a unor valori socio-culturale noi, a unor noi modele de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]