2,738 matches
-
o societate socialistă". Rosen a arătat că depozițiile prezentate Comisiei Camerei Reprezentanților sînt incorecte și le-a cerut celor care încercau "să facă din evrei țapul ispășitor", pentru a împiedica reînnoirea Clauzei, să-și înceteze activitatea. "Viețile, instituțiile și libertatea emigrării evreilor din România" nu trebuiau să ajungă subiectul unor discuții asupra cărora nu aveau nici un control și de care nu erau nici responsabili și nici interesați 2186. Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului a avut, ca de obicei, mai puțini
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatului. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, senatorul Danforth, din Missouri, l-a prezentat pe primul martor, pe senatorul Henry Jackson, ca fiind, "fără îndoială, un lider, în Congres, în privința întregii problematici a drepturilor omului în Europa de Est și a politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini, evrei și alții, au putut emigra datorită amendamentului... Prevederile acestuia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în curs pentru o emigrație mai liberă". Jackson i-a informat pe membrii comisiei că tocmai a primit o scrisoare de la ambasadorul Malița, datată 2 august, prin care Bucureștiul se obliga "să înregistreze progrese și mai mari în privința procedurilor de emigrare, inclusiv în ceea ce privește reducerea timpului necesar prelucrării cererilor". Jackson a acceptat asigurările lui Malița, fiind de părere că reînnoirea Clauzei este lucrul "cel mai înțelept de făcut"2189. Prin pledoaria sa, Jackson i-a cîștigat pe toți de partea lui, cu excepția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cea cu nr. 445, înaintată de Robert Dole. Deși fără a avea nici o legătură cu președintele, această moțiune "în spiritul Senatului" îi cerea Administrației să deschidă tratative cu Bucureștiul pentru a obține "asigurări credibile" că România va urgenta procedurile de emigrare. Mai mult decît atît, prin această moțiune, Administrația era solicitată să ridice problema represiunii exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 12 august, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a avizat nefavorabil moțiunea de protest Dornan-Schulze. Acesta a avut în vedere dorința României de a iniția tratative serioase cu Statele Unite, pentru a ajunge la o "înțelegere" privind problema emigrării. Pe 18 august, Camera Reprezentanților a convenit să amîne la nesfîrșit moțiunea Dornan-Schulze2191. Astfel, "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România era prelungită automat, pînă pe 3 iulie 1983. Drepturile omului și taxa de învățămînt La cîteva săptămîni după audieri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România în prima săptămînă din septembrie. În calitate de purtător de cuvînt al Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America, Spitzer și-a petrecut cinci zile vizitînd guvernul și pe liderii religioși din România. Toți l-au asigurat că cererile de emigrare pentru Israel și Statele Unite vor fi prelucrate și soluționate în cel mult șase luni. Spitzer i-a vorbit lui Ceaușescu și despre alte probleme decît cele legate de evrei, în special despre persecuțiile suferite de grupările neoprotestante. Bucureștiul arestase 11
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Madrid, a sosit la București. El a avut o întrevedere cu ministrul de Externe Andrei și i-a explicat acestuia că membrii Congresului sînt din ce în ce mai îngrijorați de practicile din România legate de drepturile omului. Reunificarea familiilor și alte probleme de emigrare erau luate în serios de către unii membri ai legislativului, fapt pentru care ambasadorul a propus ca România să rezolve anumite cazuri, printre care și cel al părintelui Calciu 2193. Pe 5 octombrie, secretarul adjunct de stat pentru Drepturile Omului, Elliot
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Abrams ajunsese zvonul că România intenționează să le impună emigranților o taxă de învățămînt 2195. Cînd a ridicat această problemă în fața oficialităților românești, el a fost asigurat verbal că zvonul este fals. Bucureștiul a promis chiar să răspundă cererilor de emigrare într-un interval de nouă luni și să nu-i mai hărțuiască pe solicitanți 2196. Abrams s-a întîlnit apoi cu o serie de lideri religioși, printre care și Justin Moisescu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și le-a adus la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali i-au spus acesteia că taxa de învățămînt "periclitează în mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o politică de emigrare liberă sau să garanteze că scutirea de această condiție ar încuraja o astfel de politică 2211. Deși Washingtonul reacționa din ce în ce mai critic față de decretul lui Ceaușescu, relațiile româno-americane și-au urmat cursul fără întrerupere, în aproape toate privințele. Pe 30 noiembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care recunoștea ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului. În cuvîntarea sa, acesta a amintit de situația deprimantă din Polonia, unde regimul militar urmărea să "zdrobească Solidaritatea", dar nu a pomenit nimic despre eforturile României de a înăbuși emigrarea 2213. La două luni după aceea, Administrația avea să prelungească și să aducă amendamente la acordul din 1980 cu România, privind comerțul cu lînă și fibre textile naturale 2214. Deși reprezentanții Administrației s-au hotărît să soluționeze problema taxei fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu să anuleze taxa de învățămînt. Nici un emigrant nu fusese încă forțat să achite taxe, pentru că cei care plecau primiseră vizele de ieșire înainte de 1 noiembrie. Reagan voia, însă, ca Ceaușescu să știe că recomandarea sa privind scutirea de condiția emigrării, prevăzută de Amendamentul Jackson-Vanik, depinde de suspendarea taxei de învățămînt propuse de conducerea de la București. La întîlnirea cu Ceaușescu și cu ministrul de Externe, Andrei, Eagleburger "a pus cărțile pe masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu cîțiva ani în urmă. Lantos și colegii săi au avut o întrevedere cu Ceaușescu, la care au reluat avertismentul lui Eagleburger: nici Administrația și nici Congresul nu vedeau cu ochi buni prelungirea Clauzei atîta vreme cît exista decretul privind emigrarea 2221. Eagleburger și Lantos nu au putut împiedica, însă, implementarea taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce Ceaușescu a vorbit cu delegația Congresului. Pe 21 ianuarie, Bucureștiul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce Ceaușescu a vorbit cu delegația Congresului. Pe 21 ianuarie, Bucureștiul i-a cerut Margaretei Pîslaru Sencovici să achite cheltuielile de emigrare, în valoare de 7.400 de dolari, înainte de a pleca din țară2222. Apoi, doi ingineri care voiau să plece în Statele Unite au constatat că aveau de plătit 20.000 de dolari fiecare 2223. Pe la mijlocul lunii februarie, Ambasada Americană aflase de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Apoi, doi ingineri care voiau să plece în Statele Unite au constatat că aveau de plătit 20.000 de dolari fiecare 2223. Pe la mijlocul lunii februarie, Ambasada Americană aflase de cel puțin 24 de cazuri în care persoanele cărora li se aprobase emigrarea trebuiau să restituie statului cheltuielile de educație, înainte de a-și primi pașapoartele. Printre aceștia se numărau emigranți care voiau să plece în Olanda, Italia, Germania Federală și Canada 2224. Întrucît Administrația dăduse greș cu metoda diplomației discrete, de astă dată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bush că România, deși nu va revoca decretul, nu intenționează nici să impună o taxă pentru învățămînt celor ce vor să emigreze 2231. La rîndul său, Washingtonul a arătat că Reagan este dispus să recomande Congresului aprobarea derogării de la condiția emigrării. Fie că Bogdan avusese sau nu dreptate cînd apreciase că taxa de învățămînt era menită să îmbunătățească relațiile cu Vestul, măsura a dat roade. Anulînd decretul, Ceaușescu a primit din partea Administrației un sprijin și mai ferm pentru Clauză decît crezuse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauza națiunii celei mai favorizate", deoarece Bucureștiul lăsase aproape 20.000 de persoane să emigreze în 1982. Mai mult decît atît, președintele Ceaușescu îl asigurase că România "nu va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării" și nu va crea alte piedici economice sau procedurale în privința emigrării. Ca urmare, Reagan era de părere că o nouă derogare ar "promova în mod substanțial" obiectivele Amendamentului Jackson-Vanik2233. În ciuda acestor asigurări, în scurt timp, la ambele camere ale Congresului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de persoane să emigreze în 1982. Mai mult decît atît, președintele Ceaușescu îl asigurase că România "nu va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării" și nu va crea alte piedici economice sau procedurale în privința emigrării. Ca urmare, Reagan era de părere că o nouă derogare ar "promova în mod substanțial" obiectivele Amendamentului Jackson-Vanik2233. În ciuda acestor asigurări, în scurt timp, la ambele camere ale Congresului au fost înaintate moțiuni de protest împotriva cererii președintelui. Pe 29
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Românilor din America și Fundația Culturală Româno-Americană. Dante Fascell, președintele Comisiei SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa a adoptat o poziție oarecum neutră. Și totuși, depoziția lui era importantă, pentru că susținea conceptul unei corelații între prevederile legate de emigrare ale Amendamentului Jackson-Vanik și problema generală a drepturilor omului. Într-un fel, Fascell era o punte de legătură între cele două probleme. Întrucît România semnase Documentul Final de la Helsinki, Bucureștiul se angaja să se "conformeze la standardele internaționale privind drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Helsinki 2239. Nimeni nu a comentat pe tema corelării Clauzei cu problemele umanitare aduse în discuție de Fascell, deși în rezoluția așa-zisă Spiritul Senatului, propusă de Dole cu zece luni în urmă se preciza că Amendamentul Jackson-Vanik consideră emigrarea ca fiind singurul criteriu de prelungire a Clauzei. Președintele Comitetului SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa era în favoarea cererii lui Reagan, întrucît "Clauza națiunii celei mai favorizate" afectase decizia României de a-și anula taxa pentru învățămînt. Pe de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altă parte, Fascell se îndoia de sinceritatea angajării României în slujba drepturilor omului. "Încălcarea continuă și insuficienta protejare a drepturilor cetățenești, politice, religioase și etnice (de către București), drepturi stabilite prin Documentul Final de la Helsinki, constituie o piedică tristă în calea emigrării". Creșterea indicativilor emigrării nu era suficientă pentru a da o imagine reală a acestei probleme. "De fapt, în spatele fiecăreia dintre aceste plecări stăteau luni și adeseori ani de hărțuire și piedici economice și de procedură". În concluzie, deși nu se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se îndoia de sinceritatea angajării României în slujba drepturilor omului. "Încălcarea continuă și insuficienta protejare a drepturilor cetățenești, politice, religioase și etnice (de către București), drepturi stabilite prin Documentul Final de la Helsinki, constituie o piedică tristă în calea emigrării". Creșterea indicativilor emigrării nu era suficientă pentru a da o imagine reală a acestei probleme. "De fapt, în spatele fiecăreia dintre aceste plecări stăteau luni și adeseori ani de hărțuire și piedici economice și de procedură". În concluzie, deși nu se opunea reînnoirii "Clauzei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în spatele fiecăreia dintre aceste plecări stăteau luni și adeseori ani de hărțuire și piedici economice și de procedură". În concluzie, deși nu se opunea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Fascell spera ca România să înlesnească soluționarea cîtorva cazuri de emigrare care beneficiau de un sprijin special din partea Washingtonului, ca de pildă cel al părintelui Calciu, ca o chezășie de bună-credință a asigurărilor sale2240. Cei ce se opuneau recomandării președintelui au compărut în număr mare în fața comisiei. Aceștia s-au concentrat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Naturalizare al SUA. Împotriva lui Chadha, care declara exercitarea dreptului de veto de către puterea legislativă asupra hotărîrilor președintelui ca fiind neconstituțională. Aceasta ridica în mod limpede problema constituționalității unei moțiuni de protest a Camerei Reprezentanților împotriva unei derogări de la condiția emigrării făcute de către președintele țării. În acest caz era implicat Jagdish Rai Chadha, un indian oriental născut în Kenya, care venise în Statele Unite în 1966, pe baza unei vize studențești de nonimigrare. Viza expirase pe 30 iunie 1972 și Chadha era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a obținut "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru încă un an. Cazul Chadha a zădărnicit eforturile Congresului de a folosi Clauza ca pe o pîrghie prin care să forțeze Bucureștiul să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului și de emigrare. CAPITOLUL XVII Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului Drumul României către redresarea economică În următorii doi ani, relațiile româno-americane au înregistrat un declin simțitor. În septembrie 1983, vicepreședintele Bush promitea ca Statele Unite să sprijine în continuare Bucureștiul. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru încă un an. Cazul Chadha a zădărnicit eforturile Congresului de a folosi Clauza ca pe o pîrghie prin care să forțeze Bucureștiul să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului și de emigrare. CAPITOLUL XVII Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului Drumul României către redresarea economică În următorii doi ani, relațiile româno-americane au înregistrat un declin simțitor. În septembrie 1983, vicepreședintele Bush promitea ca Statele Unite să sprijine în continuare Bucureștiul. În decembrie 1985, secretarul de Stat George Shultz
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]