6,495 matches
-
la 1 octombrie și încheindu-se la 6 august (Schimbarea la Față). Prin Ordinul Consiliului Locotenențial 68.151/17 decembrie 1862 s-a dispus o zi liberă săptămânală pentru elevi, definitivându-se vacanța de Crăciun, de Paști și de Rusalii. Odată cu înființarea Episcopiei Caransebeșului în 1865, școlile elementare din Banat au intrat, în cea mai mare parte, sub autoritatea episcopului Ioan Popasu și a consistoriului diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința sinodală, în care s-au stabilit o serie de atribuții de perspectivă pe care noul episcop urma să le îndeplinească în reactivata Episcopie a Caransebeșului. Ajunge la Caransebeș în 20 august 1865, unde din vechea episcopie nu găsește decât o reședință dărâmată, aproape nelocuibilă și o moară cu două pietre, localizată pe canalul morilor de pe drumul ce ducea spre Zervești. Practic, se înstrăinase
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Sibiu, a avut loc ședința sinodală, în care s-au stabilit o serie de atribuții de perspectivă pe care noul episcop urma să le îndeplinească în reactivata Episcopie a Caransebeșului. Ajunge la Caransebeș în 20 august 1865, unde din vechea episcopie nu găsește decât o reședință dărâmată, aproape nelocuibilă și o moară cu două pietre, localizată pe canalul morilor de pe drumul ce ducea spre Zervești. Practic, se înstrăinase aproape tot din patrimoniul vechii episcopii, situație în care noul episcop trebuia să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în 20 august 1865, unde din vechea episcopie nu găsește decât o reședință dărâmată, aproape nelocuibilă și o moară cu două pietre, localizată pe canalul morilor de pe drumul ce ducea spre Zervești. Practic, se înstrăinase aproape tot din patrimoniul vechii episcopii, situație în care noul episcop trebuia să ia totul de la început, chiar dacă în trecutul ei episcopia avusese suficiente clădiri și proprietăți ,,care i-au fost răpite prin neglijența și dezinteresul episcopilor sârbi și vânzările necinstite și împroprietăririle unor administratori veroși
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și o moară cu două pietre, localizată pe canalul morilor de pe drumul ce ducea spre Zervești. Practic, se înstrăinase aproape tot din patrimoniul vechii episcopii, situație în care noul episcop trebuia să ia totul de la început, chiar dacă în trecutul ei episcopia avusese suficiente clădiri și proprietăți ,,care i-au fost răpite prin neglijența și dezinteresul episcopilor sârbi și vânzările necinstite și împroprietăririle unor administratori veroși.” Prima grijă a proaspătului episcop era deschiderea Institutului Teologic Diecezan, printr-o translatare în Caransebeș a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
copiii la școală. Legea XXXVIII din 1868 conținea dispoziții privind organizarea învățământului confesional. Congresul național bisericesc din anul 1870, în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
zadar”, să asigure un caracter practic-aplicativ cunoștințelor predate, deoarece din predare ,,trebuie trase cuvenitele concluziuni și învățăminte pentru viață, după principiul non scholae sed vitae discimus”. Odată cu declanșarea primului război mondial au fost afectate implicit și școlile confesionale din Banat. Episcopia Caransebeșului a întreprins o serie de măsuri pentru funcționarea în continuare a școlilor afectate de război în urma mobilizării învățătorilor pe front, prin transformarea localurilor de școală în spitale sau alte destinații necesare armatei. Prin circularele din anii 1914-1915 se suspendau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest scop un chestionar special privind datele școlare pentru anii 1914/1915 și 1915/1916, cerând să fie completat în trei exemplare, până la 1 iunie 1917. Începând cu anul 1917 sistemul școlilor elementare din Banat a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului, la nivelul anului 1910 existau 233 școli confesionale, 188 școli comunale, 71 școli de stat și nicio școală particulară. În anul 1916, numărul acestora se păstrează la un nivel apropiat anului 1910, după cum urmează: 248 școli confesionale, 128 școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
71 școli de stat și nicio școală particulară. În anul 1916, numărul acestora se păstrează la un nivel apropiat anului 1910, după cum urmează: 248 școli confesionale, 128 școli comunale și 76 școli de stat. În anul școlar 1911/1912, în Episcopia Caransebeșului 174 de școli se întrețineau din mijloace proprii, 7 din fonduri episcopale și 44 din ajutor de stat, dar în anul școlar 1913/1914 situația s-a modificat simțitor: 56 de școli se susțineau cu mijloace proprii, 7 cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se trag în pădurea pâlcuită dinspre NE, dincolo de apa Șarei și Turbatei. Tot acum, din cauza desvoltării mari pe cari o luase „târgul” și mai ales din cauza înmulțirii extraordinare a satelor moldovenești în cuprinsul Moldovei centrale, ia ființă la Huși (1592ă Episcopia, dându-i-se în dar tot locul proaspăt despădurit de la Nord West de vatra târgului. Cu mici tulburări, provocate de năvălirile Tătarilor și de evenimentele istorice posterioare, viața omenească se continuă în această regiune până în sec. XIX-lea când au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Nord West de vatra târgului. Cu mici tulburări, provocate de năvălirile Tătarilor și de evenimentele istorice posterioare, viața omenească se continuă în această regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea de SE a târgului, cei din urmă stabilindu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul Episcopiei de atunci, Iorest Danu. „Deși fără de nici o artă științifică, este însă de mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul lui, scot la iveală existența, în acel an la Huși, a nu mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul lui, scot la iveală existența, în acel an la Huși, a nu mai puțin de cinci grupuri de bulgari, așezate la Est și Sud-Est de Episcopie, pe locul vetrei târgului și partea de vale a cartierului Răești. Mai mult încă: chiar în cuprinsul tuturor mahalalelor de atunci (care s-au păstrat până aziă, Plopeni, Broșteni, Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cuprinsul tuturor mahalalelor de atunci (care s-au păstrat până aziă, Plopeni, Broșteni, Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați poslușnici cu târgoveți”. Spun aceasta, deoarece am văzut mai sus, că între oamenii streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sunt trecute ca având, primul 98 și al doilea 21 locuitori Bulgari. Tot privitor la sporirea elementului bulgăresc la Huși, în acest timp, avem și informația din 1806, prin care aflăm că Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de „40 oameni streini de peste hotar”. Iar într-un hrisov dat la 13 Iunie 1813 Episcopiei de aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de „40 oameni streini de peste hotar”. Iar într-un hrisov dat la 13 Iunie 1813 Episcopiei de aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune între altele, că: „adunarea târgului acestuia este acum mai multă”. În legătură cu înmulțirea aceasta a adunării târgului, Episcopul Melchisedek precizează: „în chrisov se face alusiune la colonisarea în elu a unui numeru de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În sfârșit, încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și apoi la 1868), se pune problema lichidării unui vechi conflict ce exista între Episcopie și târgoveți, prima câștigă între altele și „dritulu de a avea mori de apă și grădini în întindere de a optu fălci”, pe locul cedat târgului. Până la o cercetare amănunțită a documentelor care se mai află încă la Episcopie și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
între Episcopie și târgoveți, prima câștigă între altele și „dritulu de a avea mori de apă și grădini în întindere de a optu fălci”, pe locul cedat târgului. Până la o cercetare amănunțită a documentelor care se mai află încă la Episcopie și la Primăria orașului, cred că nu greșesc spunând că locul cu cele opt fălci, pentru grădini și mori de apă, este unul și același cu actualul loc situat în preajma abatorului comunal, unde se pot vedea și azi, în jurul și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și mori de apă, este unul și același cu actualul loc situat în preajma abatorului comunal, unde se pot vedea și azi, în jurul și pe locul fostului „iaz al Vlădicăi”, destule grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme și al treilea cu rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la WSW de actuala mahala „Răești”, la SE de Episcopie și în cuprinsul mahalalei „Plopeni”. Cei veniți în preajma anului 1812, au ocupat parte din „Plopeni” și aproape întreg cuprinsul actualei mahalale „bulgari”, iar grupurile venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
românizare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât ei n-au avut niciodată, cred, o conștiință națională a lor, deoarece, spre deosebire de cei din Basarabia Sudică și din Dobrogea, aceștia au fost, sau aduși, sau tolerați să se așeze pe moșiile Episcopiei și boierilor de aici. Dacă la aceasta mai adăugăm apoi faptul înrudirilor perpetue (prin căsătoriiă dintre Bulgarii și Românii de aici sau din satele vecine cu locurile de grădină ale lor; contactul de fiecare zi cu masa românească înconjurătoare, că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs, deoarece prin colmatare ridicându-se nivelul apei, amenința locuințele populației”. Târgul Huși este așezat întra pâraiele Răești și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]