2,988 matches
-
de terapie (terapia eliberării de sine). Primejdioasa Încercare nu se vrea, Însă, negarea atașamentului esențial față de cel iubit, ci, oricât de straniu ar părea, se pretinde o validare și Îmbogățire a legământului. Este una dintre „subtilitățile” nu totdeauna convingătoare ale eroinei lui Musil. Atât de diferită de „romantizanta” gândire banală a eroinei lui Flaubert, această viziune pare să aibă, totuși, tocmai prin exces de sofisticare, o nedorită (?) simetrie cu aceasta. În calma seară de iarnă când soțul confirmă că nu o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Însă, negarea atașamentului esențial față de cel iubit, ci, oricât de straniu ar părea, se pretinde o validare și Îmbogățire a legământului. Este una dintre „subtilitățile” nu totdeauna convingătoare ale eroinei lui Musil. Atât de diferită de „romantizanta” gândire banală a eroinei lui Flaubert, această viziune pare să aibă, totuși, tocmai prin exces de sofisticare, o nedorită (?) simetrie cu aceasta. În calma seară de iarnă când soțul confirmă că nu o poate Însoți În vizita la internatul unde Învăța fiica lui nelegitimă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de cunoaștere și de biografie are totuși, se va dovedi, inevitabilul efect că, acum, relația dintre trup și spirit pare schimbată: spiritul, de veghe, se lasă pătruns, Înregistrează pulsațiile și somația confuză, urgentă, a „trupului” care, oricât ar spera altminteri eroina, nu mai este doar trup. Totul se Întâmplă, constată uimită Claudine, doar pentru că absenta, pentru câteva zile, de acasă!... Riscantă evadare din privilegiile fericirii, care se dovedesc prea repede fragile și riscante. Ce este trecutul, de fapt?, se Întreabă rătăcita
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
călătoriei spre școala-internat a fiicei. „Nu cunoștea această persoană; nu Îi păsa cine este. Simțea doar că era cineva care dorea ceva. Iar acum acel ceva Începea să capete o formă și să devină real”. Autorul situează, În acest moment, eroina În categoria mai largă a acelor „mulți oameni sensibili”... „Și, ca În cazul multor oameni sensibili, În succesiunea de neînțeles a evenimentelor, o atrăgea tocmai ceea ce nu Îi aparținea ei, ceea ce nu aparținea spiritului; iubea tocmai neputința și rușinea, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și familia Bagdasar din România? N-ar mai urma decât să scrutăm, la rândul nostru, din nou, relația dintre realitate și ficțiune? Cât de „perfectă” ar fi să fie reproducerea realistă la un scriitor de tipul Bellow? Alexandra Bagdasar, modelul eroinei „pozitive” În romanul Iarna decanului și al celei „negative” În Ravelstein?... Ar fi atât de important, până la urmă, dacă „simulacrul”, cum spune Cynthia Ozick, este perfect sau, dimpotrivă, infidel, inventiv? Dubito. Chiar dacă autorul Însuși ar răspândi zvonul că Grielescu = Eliade
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sens, acela de a oferi în cadrul unui posibil capitol de carte o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 117 Dedicăm studiul asupra mierii celebrei eroine antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
zicând, fărădelegea, aranjând într-un anumit fel rămășițele măcelului. Lupul din povestea lui C. „semnează” nu numai crimele, ci și regia crimelor sale. Răzbunarea caprei, care se ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
un anumit fel rămășițele măcelului. Lupul din povestea lui C. „semnează” nu numai crimele, ci și regia crimelor sale. Răzbunarea caprei, care se ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
pentru „teatrul de amatori”. În competiție cu dramaturgia lui Horia Lovinescu - Citadela sfărâmată, Surorile Boga ș.a. -, D. vine cu o tematică obsesivă asupra transformării omului de-a lungul timpului, personajele fiind, mai toate, femei din generații și epoci istorice diferite, eroine care se înfruntă dramatic: Trei generații (1956), Arborele genealogic (1957). O confruntare asemănătoare este plasată, cu accente vădit conjuncturale, și în sat, ca în Vlaicu și feciorii săi (1959). Și totuși, în Răscrucea fără fântână (1972), cu un moto din
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
om”, sunt „culese” personaje din cotidian și se configurează un fel de portrete-document focalizate pe statutul femeii în epocă. Saltul în evoluția scriitoarei e marcat de romanul Darul de nuntă (1986), carte a introspecției analitice, impresionând prin acuitatea psihologică. Aici, eroina, Sabina, își oferă o lungă rememorare, prilejuită de o călătorie nocturnă cu trenul. Fluxul memoriei recuperează, „cu privirea aburită”, intensitatea trăirilor, urzeala tainică a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
acuitatea psihologică. Aici, eroina, Sabina, își oferă o lungă rememorare, prilejuită de o călătorie nocturnă cu trenul. Fluxul memoriei recuperează, „cu privirea aburită”, intensitatea trăirilor, urzeala tainică a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș de aur”, traversat în surdină de ecouri lirice: satul copilăriei, chipurile dragi ale celor care au fost, propria-i dramă atunci când sosise „zefirul mângâios” al iubirii. Întâlnirea cu Sorin, acel așteptat „om bun”, va fi - după sfâșierea
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
un suflet sărac”. Căminul va fi bântuit de seisme, dar sacrificiul matern - ordonând lumea - o face pe Sabina să-și dezvăluie puteri nesecate. Accesibil, secvențial, poematic, construit în trepte, fără procedee compoziționale sofisticate și respectând, cu mici ocoluri, cronologia vârstelor eroinei, romanul, scris în două registre lingvistice, însoțit și de un glosar, se vrea o pledoarie pentru păstrarea frumuseții sufletului, mereu expus agresiunilor. D. a vădit interes și pentru literatura destinată celor mici. Piesa Tică și Mică în excursie (1961), scrisă
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
pedagog, este înfățișat și ca un bun părinte, grijuliu cu instrucția celor șapte copii ai săi, cărora le-a angajat și guvernantă, fiul Eugen având, spre exemplu, o guvernantă de origine elvețiană. Revelatoare sunt paginile despre tânărul E. Lovinescu, despre eroinele lui Anton Holban, în fine, portretul făcut lui Vasile Lovinescu. O altă carte, Orașul muzelor (2002), subintitulată Case și locuri memoriale la Fălticeni, extinde cercetarea urmărind destine ale unor personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care, după o dezamăgire în dragoste, se dedică îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute se liniștesc în timp și tind spre o stare de înțeleaptă contemplare a vieții. Câteva povești și
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
de a străluci în ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
de carton sau de fier au contribuit, prin gesturile energice cu care au despuiat literatura (reconstituite acum În decorul original) la dezvăluirea și Înțelegerea ei. Cartea lui Antoine Compagnon poate fi citită ca basmul Albei-ca-Zăpada și celor șapte pitici, unde eroina este teoria literară În ireductibilitatea frămîntărilor ei, iar Făt-Frumos, autorul cărții, venit s-o salveze nu atît pentru că o iubea ci pentru a face cu ochiul cititorului: uite, aici e tîlcul, fără mine basmul n-avea nici un sens. O surpriză
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dar nici măcar atît: ei reprezintă generația societății de “hiper-consumație” (Gilles Lipovetsky), copiii excesului, dependenți de violență&drog&sex, a căror umanitate răzbate rar și parcimonios, ale căror acte “gratuite” venite din libertatea fără Dumnezeu și-au pierdut majestatea. Una dintre eroinele din Baise-moi ucide cu sînge rece un copil, dar crima comisă este relatată de un discurs ale cărui mize n-au nimic În comun cu cea a lui Gide În Pivnițele Vaticanului. și totuși, această literatură pentru care lumea cade
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
descarce : literatura, În lipsă de altceva... Romanul lui Martin Page face și el parte dintre cele care, la Început de secol XXI, reînvie legatul lui Boris Vian și se Înscrie În ceea ce Jean-Pierre Salgas numește, peiorativ, literatura Amélie Poulain. Povestea eroinei se termină prost. După ce Zora moare, În Japonia, pe cînd Încerca să distrugă una dintre eprubetele care păstrau sîngele lui Timothy Leary, Fio, devenită peste noapte vedetă artistică, fără voia ei, se sinucide. Într-un fel, Fio se lasă « să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moarte! Nu vă lăsați păcăliți, nici de bani, nici de succes - refuzați mondenitatea, combateți-o cu armele fanteziei, combateți-o cu umor, nu vă lăsați mințile colonizate de idei primite de-a gata! Ușor de zis, greu de scris. Ucigîndu-și eroina, tînărul scriitor vrea să apară mai grav decît În M-am hotărît..., iar prin felul În care descrie actul sinucigaș, tot atît de delicat. Arătînd cu degetul societatea criminală, Martin Page deresponsabilizează individul, Îl victimizează și Îl Îndeamnă să fugă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat de influența celorlalți. Voluntară, inteligentă și rafinată, eroina trăiește experiențele amoroase ca pe o necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
autoarei de a regândi sau de a reinvesti teme cunoscute cu sensuri noi face dovada unei inteligențe artistice remarcabile. Romanul Așteptare reia, stilistic, toate datele și premisele anunțate anterior în Nu ucideți femeile. Scrisă tot la persoana întâi, mai mult, eroina purtând același nume - Raluca -, această carte se dovedește mult mai ambițioasă, încercând sondarea unui psihic incert care, deși păstrează aparențele normalității, este gata oricând să o încalce. Raluca, posedând o incredibilă disponibilitate de a trăi în imaginar, refuză realitatea sau
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
o încalce. Raluca, posedând o incredibilă disponibilitate de a trăi în imaginar, refuză realitatea sau, în orice caz, îi respinge orice imixtiune în forul său interior. Drama se declanșează în momentul când realitatea evidentă se impune imaginarului cu violență, când eroina își dă seama că nu mai este victima propriei imaginații bolnave, că nu-și inventează suferințele, ci, cu adevărat, are suficiente motive să se simtă nefericită. La un moment dat, C. abandonează proza de introspecție în favoarea construcțiilor epice în care
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
recunoașterea sa publică, între statutul lui social și mizeria materială la care e condamnat. Necuviința oferă nu doar o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect religios față de datinile străbune. La o primă vedere, Privilegiu pare o interesantă reconstituire a realităților românești din veacul al XIX-lea, din perspectiva unui străin - respectiv
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește și evoluează și eroina povestirii Lunatecii. Rod al unei iubiri romanțioase, dar nefericite între doi tineri fugiți în lume, ea este urmărită de destinul tragic al părinților, care îi alimentează neliniști și aspirații nelămurite, provocându-i sfârșitul tocmai când era pe punctul de a
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
ideal). Nu lipsesc nici eroii provenind din rândurile intelectualității, care înțeleg să trăiască „în miezul unui ev aprins” și să lupte împotriva colegilor lor decadenți, influențați de practici mic-burgheze. În romanul lui Al. Siperco, N-a fost în zadar, o eroină de acest tip perorează, referindu-se la frumusețea vieții lor: „...(viața) va fi și mai frumoasă în comunism. Să luptăm deci fără întrerupere și să nu ne lăsăm abătuți din calea noastră de sentimentalismul mic-burghez sau seduși de frumusețea locurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]