32,222 matches
-
la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (6) din același act normativ. Excepția a fost ridicată de Mihai Ștefan și alții, respectiv de Mădălina Șuhan și alții. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege, contrar principiului egalității în drepturi, nu asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală și creează inechități sociale. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii profesionale vizate de legeacadru, ale căror salarii au crescut, în
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în concordanță cu reglementarea de la
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma criticată, reținând că cele două instituții juridice au puncte comune, precum scopul și procedura în fața instanțelor civile, fiind diferit termenul în care se poate exercita acțiunea. Susține, în esență, că termenul diferit în care se poate formula acțiunea civilă în cele două ipoteze menționate este discriminatoriu. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, autorii acesteia din dosarele Curții nr.
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au dispus aceste măsuri, fie cu prilejul soluționării unei cereri de revocare a măsurii, când, potrivit art. 242 din Codul de procedură penală, se ivesc temeiuri noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Consideră, în esență, că norma procesual penală criticată este neconstituțională, fiind de natură să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ulterior încetării măsurilor preventive, persoana nu mai are nicio posibilitate legală de a obține repararea acestuia. ... 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 538 din Codul de procedură penală, autoarea acesteia din Dosarul Curții nr. 2.358D/2019 susține, în esență, că se aduce atingere dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și libertatea individuală, având în vedere evoluția în timp a reglementărilor privind despăgubirea persoanelor care au suferit o restrângere a libertății personale în cadrul unui
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
României, Partea I, nr. 528 din 19 iunie 2020, sau Decizia nr. 525 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 3 noiembrie 2020). ... 21. Prin aceste decizii, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost invocată de Cristian Marius Ianc într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat într-o cauză de fond funciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că nu există nicio justificare legală sau constituțională care să justifice exceptarea cauzelor de fond funciar de la calea de atac a recursului, cu atât mai mult cu cât respectarea dreptului de proprietate este garantată de Constituție, iar necesitatea judecării
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
din Codul de procedură civilă procesul a fost început anterior acestei date, Curtea reține că în cauză se aplică dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. De asemenea, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, care privește, în esență, lipsa căii de atac a recursului în privința hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță, Curtea reține că obiect al excepției îl reprezintă dispozițiile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 și ale
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
art. 900 din Codul civil. Excepția a fost invocată de Societatea Calor - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere că autoarea excepției a solicitat în justiție încă din anul 2009 rectificarea cărților funciare și a documentațiilor cadastrale, în numeroase dosare, iar oficiul de cadastru și publicitate imobiliară nu a
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. ... 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 pentru aceleași motive exprimate, în esență, și de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate. Având în vedere, pe de o parte, prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilesc efectul general obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, de la momentul publicării acestora în Monitorul
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. La dosar a fost depus punctul de vedere formulat de inculpatul T. M., care susține, în esență, că este inadmisibilă sesizarea formulată de instanța de trimitere. Totodată, s-a învederat că, drept urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
F. împotriva ordonanței de clasare emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria G. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul procedură penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă împotriva aceleiași sentințe. În motivare, în esență, s-a reținut că soluția de condamnare a inculpatului T. M., adoptată de instanța de fond, este greșită, pe baza materialului probator existent la dosarul cauzei neputându-se reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
apreciat că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate juridic. În prezenta cauză s-a constatat că întrebarea formulată de instanță are ca scop, în esență, să lămurească dacă dispozițiile art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedură penală sunt aplicabile și în cazul în care o instanță de apel, compusă potrivit legii pentru acea cale de atac, a dispus o soluție care putea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
lit. d) din Codul de procedură penală trebuie interpretat în sensul că instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii, raportat la calea de atac cu care a fost sesizată sau/și raportat la soluția pronunțată prin decizia penală. În esență, s-a reținut că de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării nu depinde soluționarea pe fond a cauzei. Totodată, judecătorul-raportor a reținut că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
apelată și încheierea de ședință din 10 decembrie 2020 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și a încheierii din data de 10 decembrie 2020 și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. În esență, în motivele de apel ale parchetului, cu referire la inculpatul S.I. s-a susținut că prin sentința penală apelată a fost stabilit un termen de supraveghere de 4 ani referitor la pedeapsa de 3 ani închisoare (rezultată în urma anulării
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
dezlegării Soluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău, Secția penală, cauze cu minori și familie, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate. În esență, s-a reținut că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
soluționa cererea de transcriere a certificatului de naștere moldovenesc. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 5. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată, în esență, că, la adoptarea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016, devenită Legea nr. 14/2018, nu a fost respectat principiul bicameralismului, deoarece forma adoptată de Camera Deputaților cuprinde 18 modificări și completări importante față de forma adoptată
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
adoptată cu încălcarea art. 79 alin. (1) din Constituție, prin lipsa avizului Consiliului Legislativ asupra formei diferite pe care a căpătat-o proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților. ... 6. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă dreptul la apărare, deoarece titularilor cererii de transcriere nu li se permite solicitarea transcrierii prin reprezentant convențional - avocat, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 653 din 17 octombrie 2017. ... 7. Totodată
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
sensul în care legea prevede că este obligatorie reprezentarea acestora, este necesară intervenția puterii judecătorești pentru a fi stabilită, în concret, persoana responsabilă cu exercitarea drepturilor minorului sau ale interzisului judecătoresc. Prin urmare, chiar dacă reprezentarea prin avocat este, în esență, convențională, la fel ca în cazul tutorelui, puterea avocatului de a reprezenta își are izvorul în lege, și anume în Legea nr. 51/1995. Așadar, interpretarea noțiunii de „reprezentant legal“ prin raportare la art. 1.295 din Codul civil generează, la rândul
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
români, inclusiv Legea nr. 119/1996. Însă Curtea reține că toate aceste modificări și completări se circumscriu obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 și nu modifică configurația proiectului de lege de aprobare a acesteia, ci, în esență, referitor la Legea nr. 119/1996, detaliază procedura administrativă de întocmire a actului de naștere și procedura administrativă de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii români care au redobândit sau cărora li s-
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
expertului. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile privind neconstituționalitatea textului de lege criticat se referă, în esență, la faptul că textul de lege criticat nu reglementează în mod expres un termen cert de soluționare a cererii de recuzare și respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluționează această cerere. ... 14. În legătură cu aceste
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea nr. 10/2001, în ansamblu ei, este neconstituțională, deoarece nu prevede sancțiuni explicite, nu precizează sancțiuni pecuniare și compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor - moștenitori. Se apreciază că în speță cererea de despăgubire a autorilor excepției trebuia să fie
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
privind principiul egalității în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru că legea nu prevede o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de restituire, prevăzute în actul normativ criticat, respectiv, nu sunt prevăzute anumite compensații financiare pe măsura prejudiciului cauzat prin întârzierea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În acest sens, se
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
65 din Codul penal au fost interzise inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. h) din Codul penal, pe toată durata executării pedepsei principale. Pentru a pronunța această sentință, în esență, tribunalul a reținut că, în noaptea de 10/11.03.2017, inculpata G.P.C. i-a aplicat victimei o lovitură cu o halbă de bere spartă, în zona gâtului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale. În
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
în registrele de stare civilă, textul nedistingând în funcție de obiectul cererii - anularea, completarea sau modificarea actului de stare civilă sau anularea dispoziției pe care autoritatea administrativă o emite în soluționarea cererii de rectificare a actului de stare civilă. De esența oricăreia dintre aceste proceduri este că cererile privesc înregistrări în registrele de stare civilă. ... 70. Este de remarcat că, prin art. I pct. 8 din Legea nr. 310/2018, dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]