16,853 matches
-
tehnico-tactice specifice jocurilor sportive, în timpul desfășurării acțiunilor de atac și apărare ce au constituit obiectivele operaționale în cadrul procesului instructiv-educativ al studenților în vederea stabilirii unei metodologii de lucru fundamentată științific. • Dezvoltarea prin practicarea jocurilor sportive, a personalității pe planurile intelectual, moral, etic și profesional, în vederea pregătirii studenților pentru integrare socio-profesională și pentru îmbunătățirea fizică și motrică a acestora . • Dezvoltarea relațiilor interpsihologice, interindividuale, interpersonale, a sensibilității și înțelegerii față de ceilalți în vederea cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
și mii de ani, o parte din omenire pare a fi scăpat de grija foamei, tot acea parte din omenire pare a fi conștientizat că păstrarea unei monede curate, nefalsificate, a unui ban neinflaționat, este o datorie dreaptă, morală și etică. Prin inflație ne mințim și-i înșelăm pe alții înșelându-ne pe noi962. Paul Johnson 963, în lucrarea sa "Dușmanii societății" face o paralelă între monedă și cuvânt și militează pentru păstrarea purității amândorura împotriva dușmanilor de orice fel. Există
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la care visau Saint Simon, Fourier sau Owen, rămâne un ideal uman. De acolo până la revoluția proletară și dictatura proletariatului, va fi doar un pas, un pas greșit pe care-l face practica socialismului. Socialismul vine și dintr-un "impuls etic și filosofic"1130, din dorința de a umaniza capitalismul. Este vorba aici despre o generozitate a timpului, dată de ideea că oamenii pot fi mai mult decât muncitori care "suferă" pe proprietățile altor oameni. De altfel, prin această idee, a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dorința de a umaniza capitalismul. Este vorba aici despre o generozitate a timpului, dată de ideea că oamenii pot fi mai mult decât muncitori care "suferă" pe proprietățile altor oameni. De altfel, prin această idee, a confuziei socialismului cu umanismul etic și social, foarte mulți oameni s-au apropiat de socialism fără a fi socialiști. Oamenii începeau să devină mai independenți, gândirea umană începea să fie mai elaborată. În context nu este rău că gânditorii doreau ca omul să ajungă s-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
casele oamenilor nu au lipsit niciodată icoanele, iar comunitățile umane au rămas grupate în jurul Bisericii ca păstrătoare de tradiție, de istorie, de neam și de limbă. Temerile lui Engels s-au adeverit la peste o sută de ani, când socialismul etic s-a retras în liniște, fără nicio urmă de regret în urma loviturilor pe care le-a primit în Polonia, pe fondul apartenenței la Biserica Catolică, condusă de un sfânt Ioan Paul al II-lea. "A fi" și "a avea" sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
H., Producția privată de apărare, www.mises.ro Hoppe, H. H., Teoria marxistă a claselor: o reconstrucție ,,austriacă", www.mises.ro Hoppe, H. H., Activitatea bancară, statele națiune și politica intervenționistă, www.mises.ro Hoppe, H. H., Pledoarie economică și etică pentru secesionismul european, www.mises.ro Hoppe, H. H., Cum sunt posibili banii discreționari, www.mises.ro Huerta de Soto, J., Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro Huerta de Soto, J., Băncile centrale și sistemul de free-bancking
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sine. În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aleși pentru acest scop". Ludwig von Mises, "Calculul economic în societatea socialistă", www.mises.ro, pp. 12-13. 1208 Ludwig von Mises, Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro, p. 17. 1209 Ibidem 1210 Hans Hermann Hoppe, Pledoarie economică și etică pentru secesionismul european, www.mises.ro, p. 2. 1211 Nu există o scriere care să demonstreze mai clar că socialismul a fost o utopie, în afara Declarației Universale a Drepturilor Omului, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la Palatul Chaillot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sunt satisfăcuți oamenii de slujbele lor, cât de mult sunt dedicați scopurilor organizației din care fac parte sau cât de mult sprijină promovarea femeilor sau a minorităților în posturi de conducere. Compor tamente ca inovarea, cooperarea, conflictul, resemnarea sau erorile etice sunt arii importante de studiu pentru comportamentul organizațional”<footnote Johns, Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sau «mijloace» pentru realizarea scopurilor calculate și urmărite rațional de actor”<footnote Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, Berkeley, 1978, p. 24 (sublinierea noastră). footnote>; rațional-valorică „determinată de o încredere conștientă în valoarea în sine a comportamentului etic, estetic, religios sau de altă natură, independent de perspectivele sale de succes”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>; afectivă; tradițională (obiceiuri adânc înrădăcinate pentru managementul resurselor umane; acest comportament este doar o construcție teoretică, omul real nefiind „o mașină de calcul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai importantă într-o lume tot mai mult supusă unor șocuri destabilizatoare, și tot mai mult integrată la nivel global. După aceste abordări preliminare, a sosit momentul a preciza ce este managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
-și asigura condițiile de viață s-a menținut până în epoca modernă. Munca devine o activitate conformă „virtuților” fundamentale în societățile capitaliste actuale. Dar munca nu este „nobilă” ca ceva în sine, ea trebuie elaborată socialmente pe baza unor reprezentări democrate, etice și economice conforme viziunilor normelor egalității în drepturi. Munca în condițiile inegalității dintre sexe, rase, religie, etnie, munca aservită, forțată nu este conformă cu ceea ce umanitatea ar trebui să asigure. Pentru managementul resurselor umane viziunea despre muncă oferă temeiul relației
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prin textul sacru al rugăciunii sau prin liturgia asigurată de preoți) Între om și puterile superioare care controlează universul. Magia este centrată pe nevoile individului, religia pe cele ale societății. Magia nu are criterii morale, religia este fundamentată pe valorile etice. În adâncul ei, opoziția dintre religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se Întemeiază pe o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
concepții, răul provine dintr-o pedeapsă divină pentru un comportament greșit al pacientului sau al unei rude a acestuia. De Îndată ce consecințele acestui act sunt Îndepărtate, vindecarea pacientului poate Începe. Astfel, credințele despre boală sunt intim legate de valorile sociale sau etice. ș...ț În aceste cazuri, confesiunea păcatelor este o etapă preliminară În procesul de Însănătoșire și, În astfel de sisteme, ființele divine sau spiritele strămoșilor sunt invocate și sunt prezente În timpul procedurilor de vindecare. Conform celei de-a doua concepții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
boala sunt cauzate de o acțiune răuvoitoare a unor indivizi, de obicei vrăjitori. Ființele divine nu intervin și numai oamenii pot să contracareze răul, prin procedee magice. În aceste sisteme niciun efort nu este făcut pentru restaurarea echilibrului social sau etic și singurul lucru important este eficiența magicienilor sau a vrăjitorilor. Cele două paradigme simbolice nu sunt exclusive, ele pot coexista În aceeași civilizație. În folclorul românesc, vindecarea de deochi presupune invocarea și contribuția unor figuri ale religiei creștine (precum Maica
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
centrismul estetic”, datorită imparțialității și echidistanței față de sămănătorism și modernism, iar Vladimir Streinu, prin teoretizarea personalității creatoare, ca fiind unică, și prin oscilația între critica pură și cea istorică. Pe câteșipatru îi caracterizează, în esență, fidelitatea față de maiorescianism, ca principiu etic și estetic mereu în vigoare. D. are conștiința continuității acestei tradiții, în care se înscriu deopotrivă E. Lovinescu și G. Călinescu, ca și a aceleia mai larg literare, criticul întorcându-se nu o dată spre mari scriitori, precum Ion Ghica, M.
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
1974 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului, interesant nu prin înfruntarea maniheică pe care o propune, cât prin panorama tristă a unui pământ pustiu, cu orașele abandonate ruinei, muzeu pentru sentimentali. SF-ul este tratat de C. în perspectivă etică, nu inventivitatea tehnică primând, ci destinul omului în univers. Sunt coordonatele pe care se așază romanele Paradoxala întoarcere (1978), Galaxia termitelor (1993) și nuvelele din Suflete mecanice (1992), în care polemizează subtextual cu clișeele „cincizeciste” ale genului, propunând soluții poetice
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
1988). La fel în proza scurtă, nuvelele și povestirile din Umbra ulmilor tineri (1976), Viața și încă o zi (1980), Sincere felicitări (1991). C. este un moralist fin, grav și melancolic, un sentimental care își cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail Sebastian un mod simpatetic de a privi oamenii
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Lăncrănjan (1993), Opera literară a lui Pavel Dan (1999), Romancierul Rebreanu (2001). El propune și recitiri incitante ale scrierilor dramatice datorate lui Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Costache Caragiali, B.P. Hasdeu ș.a. (Teatrul. Istorie și actualitate, 1979, Teatrul între civic și etic, 1983) sau ale prozei lui N. Filimon, A. I. Odobescu, Ion Creangă ș.a., descifrați dintr-o perspectivă diacronică, dar mereu raportați la gustul și orizontul de așteptare al actualității. O contribuție aparte o aduce C. în domeniul eminescologiei. În exegezele Eminescu
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Cluj-Napoca, 1978; Teatrul. Istorie și actualitate, Cluj-Napoca, 1979; Recurs la judecata de apoi, Arad, 1979; Viața și încă o zi, București, 1980; Pensiunea Margareta, București, 1982; Opera literară a lui Delavrancea, București, 1982; Ispita, Cluj-Napoca, 1983; Teatrul între civic și etic, Cluj-Napoca, 1983; Camera de hotel, Satu Mare, 1983; Iepurilă Varză Dulce, I-IV, București, 1984-1985; Un anotimp pentru fiecare, I-II, Cluj-Napoca, 1985-1986; Orașul de cretă colorată, București, 1986; Teme provinciale, pref. Ion Vlad, București, 1987; Baladă neterminată, Cluj-Napoca, 1988; La
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Criticul nu-i acceptă ușor nici pe psihanaliști, nici pe ezoteriști în privința lui Creangă. El are un mod realistic și moral de a aprecia, care îl pune în chip fatal în contradicție cu cei care nu țin seama de dimensiunea etică a operei. Sau, cum spunea el în alt loc, cu „volumul moral” al scrierii. Asta înseamnă mai toată școala critică zisă formalistă, structuralistă și poststructuralistă. După decembrie 1989, C. a luat apărarea unor mari valori ale literaturii române (Tudor Arghezi
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1999), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995) ș.a. Din 2003 este membru de onoare al Academiei Române. A fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova în mai multe legislaturi. Fiind unul dintre reprezentanții șaptezeciștilor, care promovează esteticul, maximalismul etic și afirmarea identității naționale, D. impune în creația lui, vizionară și oraculară, o nouă poeticitate. El își asumă rolul mesianic de aed, care „speră cu un poem/ c-ar putea face lumea mai bună”. Placheta de debut, Ochiul al treilea
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
un sistem vast de elemente referențiale pentru ghidarea proceselor de îmbunătățire a organizațiilor și produselor lor. Benchmarkingul concurențial și necesitatea creării unei baze de date sunt însă discutabile din punct de vedere etic pe mai multe planuri. Problemele de natură etică ale schimbului de informații între concurenți sunt de următoarele tipuri (Ambrosini, Johnson și Scholes, 1998): - mentalitate: informația furnizată trebuie să fie de aceeași natură cu cea solicitată; - confidențialitate: informațiile schimbate nu trebuie transmise unui terț; - utilizarea informației: informațiile vor fi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de generare a descriptorilor acestora (ideal ar fi ca procedurile să fie identice). Dificultățile asociate colectării datelor, în special a celor externe, au fost menționate în paragraful anterior. Oricum ar fi realizată colectarea, trebuie avute în vedere problemele de natură etică asociate domeniului. Acest lucru nu înseamnă totuși că nu se utilizează informații gri sau negre, într-un regim confidențial. Uneori colectarea unei anumite categorii de date generează necesitatea conceperii unei cercetări, efectuată după toate regulile domeniului și cu cheltuieli de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Pentru un benchmarking cooperativ trebuie aleși parteneri potriviți, astfel încât să se evite pierderea timpului. În aceeași idee, codul unui comportament elegant între parteneri cere să nu se pună întrebări despre lucruri disponibile în mass-media. 10. Să nu ai un cod etic și un aranjament formal cu partenerii de benchmarking! La momentul actual există, atât în SUA, cât și în Europa, coduri de etică pentru utilizarea acestei tehnici. Între partenerii de benchmarking este recomandabil să se stabilească clar și să se formalizeze
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]