11,327 matches
-
șoptind în barbă, „ cu fetele care nu ascultă de sfatul bătrânilor și fac de capul lor”. Barbu râde pe sub mustața în furculiță, dându-i dreptate și scuzându-se totodată că „Sultănica” este prima lui nuvelă, operă de debut, în care evocă motivul erotic în viziune romantică. Și n-au terminat discuția despre domnișanca tristă din iubire, fata Stancăi, că pe portița din dosul conacului apare, deloc supărată, Sultănica, de o eleganță orbitoare, într-un costum național, țesut în război de mama
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
din următoarele versuri: „Anii m-au fugărit și m-au pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
și dovedită. Oare câți alți creatori de frumos pot dovedi astfel de altruism? Născută în luna de final de iarnă artista, căci o voi numi în acest fel, este mare iubitoare de flori. Remarcăm asta din numeroasele sale lucrări care evocă multiple tablouri cu diverse asemenea încântătoare plante. De fapt într-o creație poetică se auto definește ca fiind o floare din care desprinde multiple aspecte; http://confluente.ro/Poezie--Dragoste/Floare s eu tu esti copacul constanta abalasei donosa 1385658000.html Din volumul Constanței ABĂLAȘEI-DONOSĂ am remarcat participarea la peste
MAI MULT DECÂT ARTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364138_a_365467]
-
schițe. O compunere care avea ca erou chiar pe tatăl său, aleasă pentru a fi publicată în revista școlii rămâne nepublicată, revista preconizată nu mai apare datorită evenimentelor dramatice care vor urma. Cei trei ani de viață transilvană vor fi evocați în „Viața ca o pradă” și în „Cel mai iubit dintre pământeni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primește o repartiție pentru o școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu. Intră în contact cu refugiații ardeleni și se întâlnește cu siliștenii lui stabiliți în București. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” și în „Viața ca o pradă”. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților materiale se hotărăște să renunțe la școală. În timpul verii nu mai revine în sat
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
notabilă: „José Saramago en sus palabras” (2010), de Fernando Gómez Aguilera, unul din apropiații săi în „autoexilul” din Lanzarote, o insulă din arhipelagul Canare. Nu aș fi însă just, întorcându-mă la impresiile din acea seară lisaboneză, dacă nu aș evoca și partea luminoasă a omului. Am simțit-o, după priceperea mea, în momentele de iubire dintre el și Pilar del Rio, jurnalista și traducătoarea care i-a fost mereu alături în ultimii douăzeci de ani de viață. Cei doi se
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
din față". Nu e de mirare că un alt roman, "Japița", scris de Sorescu la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80, în care scriitorul relua personajul central Tudor Frățilă, a rămas roman de sertar, publicat abia după moartea autorului. "Evocând tragismul nevoii de libertate a expresiei în condițiile represiunii totalitare, romanul « Trei dinți din față» a avut, la publicare, un destin tragic, care amplifică investiția biografică a autorului în text. Scriitorul își asumase până la identificare profilul intelectual al personajelor. În
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
problematica medico-legală a cazului. În acest sens autorul a izbutit să utilizeze date de patologie psihatrică ca și când ar fi fost fapte petrecute în viața de fiecare zi, mai ales, analizează stările de destructurare a conștiinței sub forma unei introspecții ce evocă metoda autopatrografică. Narațiunea începe cu o manifestare comportamentală agravantă, uxoricidul prin sugrumare, crimă nemotivată aparent sau desfășurată sub incidența impulsiunii necontrolate și irezistibile, într-o stare de obnubilare a conștiinței, în decursul căreia manifestarea se desfășoară brutal, în afara oricărei opțiuni
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și epoca modernă, într-o continuitate demnă, bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari personalități ale neamului nostru : Emil Racoviță, Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Ion Creangă... poeta nu-i uită nici pe contemporanii săi cu grelele probleme de dus în cârcă și nici pe românii împrăștiați în lumea largă purtând dorul țării și
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
piesă de teatru sunt cu adevărat mari dacă nasc în sufetul tău acea vibrație stranie a spiritului care se luminează pe sine, dacă deschid în mintea ta faliile unor întrebări pe care ai fi dorit să ți le pui, dacă evocă în sufetul tău gânduri și stări pe care le-ai trăit, vise pe care nu le-ai visat, răspunsuri care nasc alte întrebări. O carte bună este cartea pe care ai mai dori să o mai citești încă o dată, care
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
spune multe, însă las, Totul nu-i decât doar miracol. Iată azi, o nouă scurtă întâlnire, Fără să vreau mă simt atras, Voi întâlni în cale vreun obstacol? Din suflet izbucnește un glas. Dar n-aș mai vrea să mai evoc, Nimicuri fără însemnătate, De inima mi-e astăzi într-un loc, Cine știe mâine, îmi va fi departe. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: 253 CUNOȘTINȚĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017
253 CUNOȘTINȚĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368565_a_369894]
-
asupra restului lumii. Europa, considerată leagănul culturii și al civilizației, era modelul de urmat, era visul omenirii”. „Pe cărările vieții” poate fi privit și ca un roman, ca și cum autoarea ar aduce o nouă tehnică romanescă. Pe parcursul lecturii cititorul, împreună cu autoarea, evocă evenimente, scene de viață și de istorie care se petrec în Canada, sau acasă în România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul autoareei, astfel că după lectura cărții
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
ciclică a românilor devine o garanție pentru viitorul lor: Puternicul semnal de cutremur s-a produs în numai două săptămâni, nu clasa politică influențând electoratul, ci electoratul adresându-l ritos clasei politice. Atât de ritos din partea opiniei publice încât, dacă evocăm banalizatul dicton cu „vox populi”, ajungem la răspunsul afirmativ dat titlului nostru: Da, există în asta un semn divin pentru clasa politică - de a se scutura odată și de demagogie, și de corupție, și de toate sechelele bolșevice fardate cu
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367796_a_369125]
-
candidaților lor cu electoratul pe marginea programului lor și derogarea de la nenorocitele de cutume politicianiste care au dus țara înapoi cu un secol si jumatate? Să așteptăm continuarea...”. Dar continuarea vine din însuși textul acestui menționat articol care înceacă să evoce „mutațiile de psihologie electorală” demonstrate cu această ocazie de „electoratul care se trezește analizând pragmatic promisiunile programelor politice”, mutații care provin din constatarea că „oamenii politici trișează cel mult la modul descurcăreț, dar nu-și propun să fie creatori de
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo la cei care le-au practicat. Este vorba de negociere și derogare
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,/ Simbol de voievozi și regi/ Ce-aici românii i-au avut/ Din cel mai depărtat trecut!/ Pe munții românești urcați/ Sub semnul magic din Carpați,/ Pecete-adâncă, din bătrâni
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
să aibă tăria a se demonstra cât mai aproape modelului ideal de alt fel de om politic în care a fost perceput și votat, risc să fiu tras de mânecă pentru disproporție dar, spre încurajarea speranțelor noastre, mă hazardez să evoc din istorie revirimentul marcat cândva de către o mare națiune în întregul ei, prin exemplul unui președinte devenit simbolic: Este vorba de Abraham Lincoln prin care s-a demonstrat că, indiferent de toate mecanismele politice, de la cele onorabile și vizibile, până la
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, /Simbol de voievozi și regi / Ce-aici românii i-au avut / Din cel mai depărtat trecut! / Pe munții românești urcați / Sub semnul magic din Carpați, / Pecete-adâncă, din bătrâni
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
a tristeții atunci când “ Dorul” vine și pleacă; o apasă sufletește dorul de “Stejarul de pe deal”, sau se trezește pierdută în “Miezul nopții” sub bolta înstelată ca un “Drumeț”. În volumul de poeme “Drumeț la porți de toamnă” doamna Daniela Popescu evocă drama poetului care trăiește într-o lume a tristeții, a introvertirii, dar care totuși nu-și pierde fărâma de speranță prin credința în Mântuitor că va veni o zi în care zâmbetul și bucuria va înflori și pe chipul omului
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
meditează cu înfiorare pe tema timpului în inexorabilă curgere: „Se zbate ora .../ Se zbate ora între cadrane/ Și ticăie minutul .../ Și ticăie minutul nemilos .../ Sacadat/ Și cercul se închide sub cortină” („Continuitate”, p. 183). În aceeași notă persuasiv nostalgică este evocat, tot sub semnul implacabil al timpului trecător, peisajul mioritic, de „gură de rai” al satului și anilor de o nerepetabilă frumusețe ai unei paradisiace copilării: „Miroase a mioriță/ și-a cetină de brad/ și a cenușă-n vatră/ și-a
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]
-
nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo la cei care le-au practicat. Este vorba de negociere și derogare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo la cei care le-au practicat. Este vorba de negociere și derogare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
Liège, Dubois-Desoer, până în 1859. La acel moment, familia a decis să o doneze orașului Liège. Casa a fost renovată după modelul anului 1824, îndepărtându-se modificările efectuate de chiriașii succesivi. Multiple evenimente care au făcut parte din viața compozitorului sunt evocate în colecțiile muzeului.Acestea sunt distribuite în diferite părți ale casei și își păstrează fiecare scopul lor inițial. Pretutindeni o iconografie îl prezintă pe Grétry la toate vârstele (125 de efigii rarisime, din care picturi rare, desene, busturi, statuete, medalioane
ANDRE GRETRY – COMPOZITOR FRANCEZ DE ORIGINE BELGIANĂ AL SECOLULUI AL XVIII-LEA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367299_a_368628]
-
Într-un fel sau altul, „În răcoarea dimineții” nu reprezintă altceva decât un nou „pas spre lumină” în experiența autorului, încă o etapă de apropiere de Dumnezeu, încă un salt în necunoscutul acestei lumi, dincolo de care se află Împărăția Cerurilor. Evocând imaginea mamei plângând pe un peron pustiu, ne identificăm cu ușurință cu experiența autorului, gustând amarul despărțirii de cei dragi, fie ei rude sau frați de credință. În esență, orice despărțire are o componentă dureroasă ce ne marchează, realizând însă
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]