12,343 matches
-
care îl prevede, acesta fiind reprezentat de data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei. Prin urmare, și din perspectiva acestei critici de neconstituționalitate, dispozițiile art. 285 alin. (3^1) din Codul penal sunt în acord cu exigențele constituționale referitoare la calitatea legii și cu principiul constituțional al legalității incriminării și a pedepsei. ... 77. Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează potențialul caracter imprescriptibil al răspunderii penale pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 285 alin. (3^1) din Codul
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta. Termenii folosiți în redactarea textului criticat (comportare necorespunzătoare) sunt extrem de generali și vagi, incompatibili cu exigența de claritate a legii. Faptul că dispozițiile legale criticate nu stipulează care sunt acele fapte intenționate pentru a căror săvârșire și, implicit, sancționare polițistul poate ajunge la a nu mai exercita profesia în cauză conduce la împrejurarea ca un aspect
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, Curtea apreciază că reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, paragraful 30). ... 27
DECIZIA nr. 520 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298012]
-
jurisprudenței constante a Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de constituționalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
ale spitalului și serviciile de sănătate contractate; ... ț) controlează modul în care spitalul își respectă obligația legală de a înregistra, stoca, prelucra și transmite informațiile legate de activitatea sa, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; ... u) controlează și verifică cu maximă exigență respectarea prevederilor legale în vigoare și obiectivelor programului național specific pentru asigurarea condițiilor necesare de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale; ... v) verifică existența și modul de aplicare a planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea și limitarea
ORDIN nr. 677 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295193]
-
care a fost ridicată excepția. Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
aviz al Băncii Naționale a României, ceea ce încalcă art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, în urma reluării procedurii legislative, legiuitorul ar fi trebuit să solicite, din nou
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
legii, la o mutare a riscului cursului de schimb către creditor printr-o abordare superficială fără legătură cu contractul în ansamblul său, ceea ce constituie o privare nejustificată de proprietate a creditorului. ... 98. Se consideră că Legea nr. 52/2020 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii, întrucât stabilește o procedură contrară Codului civil. De asemenea, legea anterior menționată contravine caracterului excepțional al legislației consumeriste, având în vedere că normele analizate nu permit judecătorului verificarea întrunirii condițiilor pentru garantarea protecției
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în dosarele nr. 1.555D/2021 și nr. 1.556D/2021, instanța apreciază că articolul unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020, cu referire la art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016, nu răspunde exigențelor stabilite prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, potrivit cărora fluctuația majoră a monedei creditului trebuie să aibă o anumită persistență în timp, în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil. Totodată, norma legală nu stabilește moneda de referință în
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
vânzarea bunului imobil ipotecat cu însăși impreviziunea, ceea ce duce la o afectare a patrimoniului creditorului și o reașezare a valorii creanței acestuia, fapt care încalcă art. 44 din Constituție și, implicit, art. 147 alin. (4), ca urmare a nerespectării exigențelor constituționale referitoare la relația dintre dreptul de proprietate privată și impreviziune, astfel cum a fost stabilită prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. ... 118. Judecătoria Turda, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. ... 134. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. ... 135. Judecătoria Slatina - Secția civilă apreciază că articolul unic pct. 2 nu răspunde exigențelor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, respectiv că fluctuația majoră a monedei creditului trebuie să aibă o anumită persistență în timp, în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil. Totodată, norma legală nu stabilește moneda de
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești au considerat ca nefiind neîntrunite condițiile impreviziunii sub imperiul
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
că acest text a fost introdus prin Legea nr. 52/2020 și a format obiectul controlului a priori de constituționalitate prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragrafele 114-116, fiind constatat neconstituțional, însă legiuitorul l-a pus de acord cu exigențele stabilite prin decizia antereferită a Curții Constituționale. Redactarea actuală diferă în mod esențial de cea constatată ca fiind neconstituțională, dispoziția legală criticată fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
cu referire la art. 311 alin. (2) din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „oricăror altor titluri sau valori asemănătoare“, cuprinsă în art. 311 alin. (1) din Codul penal, nu întrunește exigențele de claritate și previzibilitate, conform art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Susține că, în timp ce noțiunea „titlu de credit“ (care poate fi propriu-zis/instrument pentru efectuarea plății) este clar definită de legislația fiscală și
DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299992]
-
care a fost ridicată excepția. Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din
DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299992]
-
consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică. Astfel, instanța supremă apreciază că modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii, iar desemnarea membrilor completurilor de judecată la propunerea președintelui de secție și cu aprobarea colegiului de conducere nu este de natură să afecteze
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
1) din Legea nr. 47/1992. „Legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4)-(7) din Legea nr.
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite (paragraful 54). ... 25. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Această desemnare este un aspect al compunerii completurilor menționate, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii, ceea ce s-
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
Această competență a Curții Constituționale rezultă din realitatea conform căreia Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa și, ca atare, și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională analizează constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
constituționale. Curtea a concluzionat că dispozițiile legale antereferite constituie o expresie a garanției consacrate de art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală în ceea ce privește controlul actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, în condițiile unui proces echitabil ce întrunește exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 60. Prin Decizia nr. 126 din 10 martie 2015, precitată, răspunzând criticilor de neconstituționalitate susținute din perspectiva persoanei vătămate într-un drept al său atât printr-un act
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată; acesta este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară. ... 58. Această exigență legală, subsumată condiției privind incidența unei chestiuni de drept veritabile, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 59. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 60. Or, această exigență nu a fost respectată de instanța de trimitere, care nu a avut nicio dificultate în interpretarea normelor legale și nici nu a arătat argumentele pentru care consideră că problemele de drept în discuție sunt susceptibile a da naștere unor interpretări
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]