3,552 matches
-
lui James, fiat-ul final se produce în momentul în care decidentul câștigă evidența deplină. Sunt însă și multe alte situații în care fiat-ul final se produce cu mult înainte de intrarea individului în posesia evidenței depline. Obosiți, spune James, de lungă ezitare și nehotărâre, este posibil ca la un moment dat să simțim că și o decizie greșită este mai bună decât lipsa oricărei decizii. Și atunci, arată James, intervenția unor factori întâmplători, accidentali vor dezechilibra balanța în favoarea unei alternative, pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din New Brunswick, New Jersey, 50 de PR-iști din companiile-satelit Johnson & Johnson. Această 84 86 acțiune rapidă le-a permis reporterilor să ia obțină informații fără întârzieri frustrante. Politică transparentă Încă din primele ore, conducerea companiei a inițiat fără ezitare o politică de informare transparentă - în armonie cu vechiul set de principii al corporației, care declara compania în primul rând responsabilă față de “cei care folosesc produsele și serviciile noastre”. Documentul mai afirma: “Într-o societate a afacerilor [business], fiecare act
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
foarte greu până la 6- 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de vârstă preșcolară își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogată. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânată, cu inversiuni, cu reveniri, intercalări, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influențelor afectivității și dezorganizării gândirii. În momentul intrării în clasa I, copilul trebuie să fie pregătit pentru învățarea de tip școlar. Pregătirea implică și dezvoltarea limbajului
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
ci dorește doar să o supună consimțământului și confirmării principelui. Acest exemplu va fi sursa unor lungi dezbateri: proiectul prevedea inclusiv ca legații pontificali să nu poată pătrunde În regat decât cu permisiunea suveranului. În ciuda puternicei rezistențe și a multiplelor ezitări, Ludovic al XIV-lea va continua lupta de eliberare de sub tutela ultramontană. La rândul său, Bossuet va redacta celebra Declarație a celor patru articole, votată În 1682 de Adunarea clerului. Promulgat ca lege de stat, acest text afirmă, pe lângă obligația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
același timp, la scara Uniunii Europene, ea nu mai este majoritară În plan lingvistic. Pe scurt, conceptul Însuși de minoritate este complex și cu o utilizare delicată. Dacă există numeroase situații practice În care poate fi aplicat fără prea multe ezitări și dacă este adevărat și că face furori, În special de la căderea zidului Berlinului Încoace, În schimb nu este Întotdeauna suficient pentru a explica diversitatea situațiilor Întâlnite În societățile moderne. Recunoașterea politică și juridică Minoritățile sunt tratate foarte diferit În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernitate politică, așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o perspectivă critică asupra analizelor acestuia, lucrările lui Alain Renaut sau Dominique Schnapper, În special La Relation à l’autre). O categorie socială Din imperfecțiunea instrumentelor și din ezitările clasificărilor rasiale, putem deduce că „rasa nu este un element spontan al percepției și al cunoașterii” (Guillaumin, 1981, p. 59). De altfel, practicile discriminatorii se pot lipsi foarte bine de o categorisire biologică. Existența unui „rasism fără rasă” o dovedește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zise profesorul Vasile: Dubois, Edeline, Minguet... — Și Klinkenberg, îl completară tinerele-i interlocutoare, în timp ce lingurița lui Vasile avu, în ceașca-n care adăugase zahăr, un clinchet argintiu indescriptibil. — Jean-Marie, adăugă îndată Nora. Atunci, Vasile îi întinse cartea, spunându-i fără ezitare: — Deschide-o la pagina 143, § 5.3. Temps réversible. Citește și tradu-n română, din condescendență, dragă Nora, pentru publicul nefrancofon (cât o mai fi în țara noastră francofonă). — „În modul cel mai riguros, își începu lectura Nora, o expresie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
concise, complete și ușor de citit, mai degrabă decât o transcriere cuvânt cu cuvânt întreruptă de fiecare interjecție, start fals ori inconsecvență gramaticală și care, oricum, vă va lua o veșnicie să o citiți. În unele situații, dacă există numeroase ezitări, pauze și întreruperi ale ideilor, ar fi potrivit să includeți o notă la începutul transcrierii pentru a indica, pe scurt, ce s-a întâmplat și cum ai procedat pentru a rezolva problema. Transcrierea constă, în esență, în omiterea întrebărilor pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
noțiunea "pereche adiacentă" se dezvoltă cea de "organizare secvențială", potrivit căreia, dintre diferitele enunțuri posibile ca al doilea membru al unei perechi, unele sînt nepreferate și mai puțin frecvente, adesea fiind produse după o întîrziere și precedate de momente de ezitare. Această noțiune, "organizare preferențială", este marcată de o anumită ambiguitate, legată în parte de cuvîntul preferențial, care poate evoca o predispoziție psihologică. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului. Asemănătoare acestor reguli propuse de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a le reda pe hîrtie). V. ghilimele, oralitate, scriere, segmentare grafică. DUBOIS 1973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN R RATARE A VORBIRII. Prin ratare a vorbirii se înțelege consecința unui conflict apărut în spunere sub forma unei perturbări (bîlbîială, ezitare, lapsus, întrerupere bruscă, reduplicare etc.). Potrivit unor cercetări, această disfuncție poate fi marca unei operații de pregătire pentru ceea ce este de spus, un moment de programare enunțiativă. Astfel, ratarea poate fi privită ca avînd două niveluri ce trebuie avute în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a mijloacelor verbale pentru a atinge un anumit scop în comunicare. În acest sens, este mobilizată capacitatea creativă a indivizilor, orientată în funcție de anticiparea reacției și atitudinii interlocutorului. Se recurge în acest caz la tatonări preliminare, la proceduri care exprimă ezitarea, la manifestări ale politeții etc. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se constată diverse întrebuințări ale termenului strategie, uneori cu definiri diferențiate. Pentru unii specialiști, cuvintele intră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
te ia unul la mișto. Îi este frică mai ales de băieții cu coadă, a remarcat vreo doi, înfoiați, și de fetele alea râzând un pic prea despuiat. Ceva o frământă, totuși continuă să caute cu privirea. Are o ultimă ezitare. Dar nu mai poate, trebuie să întrebe, trebuie să afle, cu tot riscul, trebuie să știe. - Nu vă supărați... Se apropie de mine cu teamă, mă uit la ea cu amabilitate și asta o liniștește cât de cât. - Nu vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
mea, într-un context dat. Corpuri contemporane M-am raportat la un spațiu căruia i se cere să se modernizeze rapid. La corpuri cărora li se cere să devină repede moderne, contemporane și să „meargă“ în pas cu „contemporaneitatea“, fără ezitări. M-am gândit la forța pe care asemenea cerințe o au și la impactul pe care îl produc asupra corpurilor. În Enciclopedia Britannica, mișcarea este definită ca fiind o colaborare complexă și complicată între fibre nervoase și fibre musculare, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
care sunt prăjiturile acelea à la Tufli - fiindcă noi de fapt asta voiam: să gustăm și noi din farmecul dulce al Iașiului de odinioară. La tejghea era o puștoaică din acelea. Fetișcana a avut o secundă - doar o secundă - de ezitare, care putea să sugereze că nu știa. După aceea s-a repliat repede, s-a sumețit și a răspuns iar în stilul pe care îl uitasem: „Da’ ce? Doar nu vreți să vă dau acum rețetele originale?”. Păi, nu. Alina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
îl uitasem: „Da’ ce? Doar nu vreți să vă dau acum rețetele originale?”. Păi, nu. Alina întrebase doar unde sunt prăjiturile à la Tufli, acelea originale. Am insistat. Fetișcana ne-a privit iar lung și, după încă o secundă de ezitare, ne-a replicat iar: „Nu, nu mai avem nimic”. „Dar ce fel de prăjituri sunt? Cum se numesc? Spuneți-ne una”, persistă Alina. „Pfiiii... păi avem atâtea feluri, că nici nu știu pe care să vi le spun! Veniți mâine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
românii în aceeași oală cu niște infractori, dar, pe de altă parte, simțim nevoia să ne delimităm de o întreagă etnie: de romi, de țigani sau cum doriți să le spuneți. Adică, la rândul nostru, fără nici cea mai mică ezitare, spunem că oamenii gen Mailat nu ne reprezintă pe noi, românii, ci pe ei, romii din România. Ba chiar, ca să ne simțim mai bine, pe ei, romii de oriunde. Pe scurt, generalizăm. Facem exact ceea ce le reproșăm italienilor că fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
școală îmbracă în primul rând un aspect național"64. În consecință, apartenența religioasă este valorizată politic. Prezența patriarhului la ședința de deschidere a parlamentului este, din acest punct de vedere, simbolică, ca și numeroasele justificări. În aceeași logică se înscriu ezitările penalizante ale lui Ion Iliescu față de credința sa în Dumnezeu, cu ocazia ultimei dezbateri televizate a campaniei prezidențiale din 1996. Cu această ocazie, în 11 noiembrie 1996, pe postul de televiziune Antena 165, la sfârșitul ultimei dezbateri a campaniei electorale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1996. Cu această ocazie, în 11 noiembrie 1996, pe postul de televiziune Antena 165, la sfârșitul ultimei dezbateri a campaniei electorale, candidatul Emil Constantinescu a adresat o întrebare capcană președintelui în funcție, Ion Iliescu:"Domnule Iliescu, credeți în Dumnezeu?". După ezitări, răspunsul lui Ion Iliescu nu a reușit să contracareze atacul indirect al candidatului CDR: "Domnule Constantinescu, provin dintr-o familie de credincioși, sunt botezat în Biserica Ortodoxă Română și am această calitate. Desigur, în evoluția mea intelectuală sunt făcute mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Dumnezeu." Iliescu răspunde: Aceasta nu înseamnă necredincios", iar apoi continuă "(...) oamenii Bisericii au evoluat de asemenea în contact cu știința. Intoleranța de o parte și de alta este contra productivă (...)". Dialogul dintre cei doi politiceni este oprit de către moderator, însă ezitările lui Ion Iliescu rămân în continuare asociate unei penalizări indirecte în cel de-al doilea tur de scrutin. În același timp, în mod simbolic, cu aceeași ocazie, Emil Constantinescu folosește o referință religioasă suplimentară, pentru a-și izola și mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare“ <footnote Ibidem. footnote> . Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era în firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Aflat la o partidă de vînătoare în Basarabia, Mihail Sadoveanu constata „pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și, pe de altă parte, că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă înțeleși. Făceau însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres“ <footnote Sensul pe care îl dă Caracostea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
partidă de vînătoare în Basarabia, Mihail Sadoveanu constata „pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și, pe de altă parte, că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă înțeleși. Făceau însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres“ <footnote Sensul pe care îl dă Caracostea conceptului română comună
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țara Basarabilor, căreia într-o vreme acest teritotiu chiar îi aparținuse, în opoziție cu Moldova, țara Mușatinilor <footnote Se urma calea folosită de Austria după desprinderea teritoriului din nord-estul Moldovei, pe care l-au numit, în scurtă vreme, după cîteva ezitări, Bucovina (vezi Gheorghe C. Moldoveanu Bucovina: onomastică și istorie, Editura Academiei Române, București, 2002, p. 6 urm.). footnote> . Echivalarea rangurilor boierimii autohtone cu cele ale nobilimii ruse ereditare părea a conduce în direcția consfințirii drepturilor localnicilor, numai că drepturile acordate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de Swift și Gay) și altul meditativ-descriptiv (pe care îl găsim în poemul lui Milton V Allegro și, mai ales, în H Penseroso). 20. Se pare că abia în 1849 "poeții lacurilor" au fost pentru întîia oară clasați fără nici o ezitare la un loc cu Shelley, Keats și Byron în rîndul romanticilor englezi. Vezi Wellek, The Concept of Romanticism in Literary History, în Comparative Literature, vol. I (1949), p. 16. 21. Paul Van Tieghem, La Question des genres litteraires, în Helicon
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]