3,497 matches
-
lor. Mai exista și poliția, kapoi, angajată de guvernul local sau de notabili. Activitatea armatolilor era foarte apreciată, întrucît ei asigurau într-adevăr protecția locuitorilor cînd se produceau dezordini. Klefții, ai căror dușmani erau presupuși a fi armatolii, aveau o faimă și mai mare. Operînd în detașamente de patruzeci pînă la cincizeci de oameni, aceștia au dobîndit reputația romantică de a întruchipa toate idealurile admirate de aceste comunități de munteni. Ei erau celebri pentru "extraordinara rezistență la oboseală, foame și sete
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
zăpada ar fi geloasă pe ea“ sau: „Zâna zânelor nu mai știu ce a făcut“. Erau niște comparații asexuate care să nu jignească pensionarii ce dau banii pe tipăritura respectivă. După reportajul ăla nu m-am ales decât cu o faimă discutabilă și cu un purcoi de bani, primii mei bani câștigați. Și cu o spaimă mă alesesem. Cu banii la piept, în tramvaiul 41, traversasem orașul de la un capăt la altul și mi se părea că toți se uită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
azi, aducând În locul lor pe lume deze chilibrul moral și material, Îngrijorări și lipsuri nesfârșite, sur pări politice, sociale și economice de proporții necunoscute. Nimeni până la acea dată fatală n-ar fi crezut că atâtea și atâtea stări, lucruri și faime contemporane socotite ca perma nențe istorice, morale, sociale și economice se vor duce toate pe apa sâmbetei, fără gând de Întoarcere; sau că noi Înșine vom contribui la unele revizuiri și prefaceri de seamă; sau că, din vechile stări, vor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mele, din acest mare și tragic veac nou al XX-lea, pe distanța fabuloasă parcursă până astăzi. „Sunt lucruri - spunea bătrânul Tacit, care nu le neglija - ce par a fi nimica și nevrednice de povestit, ca prea mărginite și fără de faimă prea mare, dar care adesea sunt ca un Îndemn În tâm plător celor mai de seamă.“ Sau, cum le numește Saint-Si mon șaisprezece veacuri mai târziu. Amintirile pe care le Încerc aci vor răspunde, sunt sigur, la chemarea mea cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gustul oricui. Iar de la Flacăra nu i-a fost greu, Împins de vânturi tot mai piezișe, să debarce sau să eșueze În redacția Serii, gazeta ger manofilă a lui Al. Bogdan-Pitești. Nu l-am cunoscut decât din vedere sau din faimă pe acest patron al lui Adrian Maniu, Înconjurat totdeauna de tineri efebi, de tineri scriitori și pictori de stânga literară pe acea vre me. Aventurier, escroc, mecenat și colecționar de tablouri cu mult gust, Bogdan-Pitești purta, cu o afectație de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca perso najele hilare din pânzele ilustre ale maeștrilor flamanzi, acele expresii de artă unice ale unei civi lizații de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acasă. Numai cucoanele leneșe și needucate se mulțumeau cu produsele anonime, dubioase și de serie ale cofetarilor din ultima vreme, care n-au putut nici odată atinge Înălțimea produselor reputate „de acasă“, chiar când purtau eticheta unor firme cu bună faimă, precum Capșa, Riegler și Nestor, ajunse repede industrii cu fabricate lipsite de orice personalitate. Însă budinca de orez, rumenă, fierbinte, abia scoasă de la cuptor, tăiată din plin dintr-un colț al tăvii, răsturnată În farfuria de dinainte-ți și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru că i-au luat din când În când bărbatul În așternutul lor cald și vesel, și căreia i se vor ierta multe din răutățile și resentimentele ei vii și infle xibile numai fiindcă a ținut sus, o viață Întreagă, buna faimă a casei noastre cu bucătăria ei. Căci degeaba răsfoiești grelele tratate de bucătărie, cu rețete culinare aproximative chiar când cântăresc cu gramul, fiindcă marile rețete se găsesc nu În aceste tratate, ci În degetele meș tere, În ochii, gurița și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tentațiile inspiratoare ale acestor vestale, din colabo rarea cărora cu noi, redac torii, aceștia nu aveau decât de câști gat, deși morala lumii mai puțin sau chiar deloc. Întreg Pasajul Român din acel timp mai răsună Încă de vechea lui faimă de adăpost al femeilor trăind de capul lor, dar cu o serioasă clientelă particulară; cum și bunul renume ce-i da restaurantul Europa condus de Crivda, fostul tovarăș și om de meserie al lui Gherea la restaurantul gării Ploiești, cele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cricov, mult ospitalier, al lui Alecu Cazi mir, sau spre acea gazdă rară din Brașov, vechi hotel al grofilor, necu noscut moftangiilor de bucureșteni, cu portari cu favorite și cu slugi Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec vetust adăugat ca un condiment necesar dragos telor romantice și de care inimoasa abia se putu smulge la plecare, tot privind din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eram ospătați cu „zona“ picantă În străchioară de pământ fierbinte, de la cuptor, udată cu vinul uscat, subțirel și verzui de pe Târnave, servit cu zâmbetul confident și complice al pa troanei preazeloase cu clientul, pe care l-ați ghicit, În plină faimă a lui libertină, la 32 de ani, atent nevoie mare cu juna și trupeșa fecioară adusă până aci cu stăruinți și șiretli curi, uimită și nedumerită Încă de tot ce abia cunoscuse și pătimise, rușinată să privească la lume, mâncând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele, dar cu un documentar nou și instructiv cu privire la condiția femeilor și la minu nata organizare a lucrurilor În aceste fabrici furnizoare de plăceri. Una din cheltuielile inutile și nici măcar somptuoase din banii țării a fost și cea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de bolșevicii sovietici și de cei români, trecut prin toate lagărele "marii noastre vecine de la Răsărit"? Dar Adrianei Georgescu traumatizată pe viață bătută și violată în detenție doar pentru că fusese secretara lui Nicolae Rădescu ? Dar Smarandei Brăescu, care a dus faima României pe două continente, înainte de război, ca aviatoare și parașutistă hăituită de Securitate până și-a dat duhul, răpusă de cancer în 1948 și îngropată pe ascuns, sub o identitate falsă? Dar lui Ion Profir, cel mai bun pilot român
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia unor colegi înalți. Și, cum Barta Iosif era colegul cel mai înalt și cu faima că a fost invitat la balurile de la Liceul „Mihai Eminescu“, l-am întrebat cum miroseau liceencele. Lunganul m-a privit pentru prima oară cu prietenie, ca și cum descoperea un om într-un staul cu vite, și mi-a spus visător: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe Amuliu Bordeianu la Chimie, Pantelimon Socaciu la științele naturii, Vasile Tiganescu la geografie, Aurel Prelipceanu la franceză, Dumitru Moloci la filosofie, Vasile Precop la limba română și alții care alturi de cei existenți, au făcut ca în scurtă vreme faima liceului privind pregătirea elevilor să fie cunoscută în țară. Profesorul Vișan a promovat formațiunile pentru tineret: Cecetasia, Arcășia, Străjeria și Premilităria și a încurajat activitaea sportivă a tineretului. Din anul 1947 nouri negri ai prigoanei se abat asupra țării și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
și în special a zonei Rădăuți, a fost un cărturar cu o pregătire de excepție, era o fire severă dar drepta, era un profesor cu adevarat, care a făcut foarte multe pentru că Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți să își câștige faima unei școli deosebite. Cei care i-am fost elevi nu vom uita orele sale de limbă română și erudiția să, cu care ne impresiona, fiind mândri că am avut parte de un asemenea dascăl distins. Prelucrare după “Profesorul Ilie Vișan
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
acest sens, să realizeze o excursie în Algeria prin intermediul unei rude, cu care ocazie a vizitat o parte din tezaurul istoric al Europei și din nordul Africii. A colaborat fructuos cu colegi de mare prestigiu care au contribuit la creșterea faimei liceului în perioada 1950 - 1970 precum: Socaciu Pantelimon, Prelipcean Aurel, Scântei Arcadie, Galan Traian, Bujdei Vasile, Bordeianu Amuliu, Botocan Victor, Precop Vasile ș.a. Că intelectual care se respectă, a iubit și el șahul antrenandu-se cu unii colegi în partide
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
În puținele sale plimbări, acasă, în vacanțe, se recrea rezolvând probleme dematematica Că fanatic propovăduitor al matematicii, în clasă, isi crea ucenici, nu elevi, unii entuziaști. Succesele elevilor săi la olimpiade și la examenele de admitere în învățământul superior, duseseră faima liceului din Rădăuți și a profesorului în toată țara și chiar și peste hotare. Casă și-o transformase în clasa de matematică. Urmărea comportarea elevilor săi la universitate. Nu era pentru el bucurie mai deplină decât reușitele profesionale ale acestora
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
deportarea, munca silită și domiciliul forțat, deși chiar și ceilalți frați franciscani au fost persecutați, urmăriți, „ascultați” la cele ce le predicau în biserici, amenințați etc. (Doar un exemplu: venerabilul părinte Martin Benedict, frate franciscan și medic, a murit în faimă de sfințenie ca martir, în urma unei operații rău intenționată ce i-a cauzat moartea.). Ordinea apariției numelor celor 38 de frați este cea alfabetică, fotografiile, la unii dintre ei existând foarte puține în Arhivă, îi reprezintă în perioada mai tânără
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din închisoare în 1964, a fost vicar la parohia Iugani, județul Iași, lucrând cu multă însuflețire pentru binele sufletelor. Vizita bolnavii și săracii pentru toți având un cuvânt de îmbărbătare. Era un bun duhovnic și director spiritual. A murit în faimă de sfințenie în anul 1969, la 27 iunie, în Iugani, fiind aici înmormântat. (Pr. Gheorghe Pătrașcu, Zile de încercare și de har). Răstignitul Dușmani din neamul tău ales Te-au prigonit: Pe-o cruce mare te-au urcat Si de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
împreună am terminat și liceul din Rădăuți. După terminarea școlii primare am dat examen și am reusit la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, liceu recunoscut în regiune iar pe cei mici la intrare în această școală ne cam speria această faima. Îmi aduc aminte cu multă plăcere de perioada din liceu, de colegii și prietenii mei pe care i-am iubit, de ștrengăriile noastre, de viață amară pe care am făcut-o unor profesori de-ai noștri. Cu emoție îmi aduc
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
la școală primară și împreună au terminat și liceul din Rădăuți. După terminarea școlii primare de la Siret a dat examen și a reușit la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, liceu recunoscut în zona dar care îi speria pe „boboci” prin faima lui. Între anii 1948-1952 a urmat cursurile Liceul Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți În liceu a participat intens la reușită revistei muzicale “În veselul vieții pas” alături de Nandris G., Luchian D, Bradateanu V. Tomorug M. Bucescu D. și D. Valceanu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93328]
-
de ce sunt încântat de strașnica învățătură de minte pe care îngrozitorii șobolani din Napoli (cei din magaziile gării și din hangarele portului) le-au tras-o suavelor și experimentatelor pisici. Înfometați, sălbatici, neținând seama de aspectul lor hidos și de faima lor în omenire, sfidând afecțiunea bipezilor față de feline, uitând până și de semenul lor din La Fontaine care alerga fuguța să roadă plasa în care era prins leul, ignorând proverbele, zicalele și chiar folclorul - șobolanii au invadat străzile și au
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru sine și împotriva oligarhiei marilor proprietari, a trustmanilor și a cavalerilor de industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i vom spori Prin faptă vitejească, prin muncă încordată, Cu-avântul ce Partidul în suflet ni-l sădi.“ („Am moștenit o țară“, Luceafărul, 13 august 1977) „Zilele când marele forum al Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român își desfășura lucrările
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de aleasă știință, pilduitoare, activistul nutrit de cele mai frumoase idealuri se îngemănează fericit în personalitatea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, a cărei operă științifică și de creație în spirit își află ecou pe meridianele lumii, ducând în veacuri faima unui neam, mândri de oamenii săi aleși în fața omenirii întregi.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) VOICU Ion „Interpretul profesionist - solistul de atâtea ori confruntat cu exigențele tot mai înalte ale publicului societății socialiste - se simte în aceste clipe doar un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]