3,956 matches
-
logica, filosofia morală, legile civile, retorica, catehismul tipărit de Însuși arhimandritul, istoria sfântă pentru religia noastră creștinească, sciințele fizice și himice)”. Bursierii chemați de „bunele și fireștele talente pentru Învățătură”, după cum scrie Eufrosin Poteca În Diata sa, erau aleși dintre feciorii de nobili, preoți, negustori și meșteri, acestora alăturându-li-se și unu-doi fii de greci, „crescuți În țara noastră pentru a Învăța și ei știința În limba română”. Bursierii au Încheiat, după modelul binefăcătorului lor o făgăduială scrisă adresată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama înstrăinării
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pe Golgota urmându-l astfel pe Hristos. Au fost ridicați cu toții de către turci și duși la Istanbul fiind Închiși În Înfricoșata temniță a celor Șapte Turnuri. Aici turcii l-au supus la chinuri groaznice, atât pe el cât și pe feciorii lui, ca să dezvăluie locul altor averi, În afara celor confiscate de ei. Apoi li s-a cerut lepădarea de credința creștină. Cu siguranță, În rugăciunile săvârșite În nopțile lungi din temniță, Brâncoveanu a priceput lucrarea Proniei divine și În adâncul sufletului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
Însemnate În viața politică a țării. Invățase carte, precum și limbile greacă, latină și slavonă, cu dascăli ale caror nume au ramas necunoscute, apoi s-a căsatorit cu Maria, nepoata de fiu a domnitorului Antonie din Popești, având 11 copii: patru feciori și șapte fete. De tânăr, a fost chemat În slujbe domnești, sub Gheorghe Duca și Șerban Cantacuzino, ajungând, În cele din urmă, marele logofăt. Și-a Început domnia În Împrejurări grele pentru Țara Românească, În timpul unui Îndelungat razboi Între turci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
averile sale pământești acesta nu ținea, Învoindu-se a le da degrabă otomanilor, iar de acuzațiile aduse s-a apărat. Dar a se lepăda de credința creștină, domnitorul nu se putea lăsa Înduplecat, chiar cu prețul vieții sale și a feciorilor săi. Constantin Brâncoveanu, Împreună cu fiii și cu vistiernicul Ianache, au sfârșit prin a-și Închina sufletele curate lui Dumnezeu. În ziua de 15 august 1714, „cu un ceas Înainte de amiază”, după 4 ani de grele suferințe, au sfârșit prin decapitare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
doamna Marica Brâncoveanu Își sărbătorea ziua numelui, lucrurile urmau să ia o Întorsătură neprevăzută pentru ei deoarece trădarea unor boieri, ce au clevetit că domnitorul uneltește Împotriva turcilor au făcut ca Brâncoveanu să fie pus În lanțuri Împreună cu cei patru feciori, precum și cu ginerele său Ianache Văcărescu și duși la Istanbul, asemenea unor tâlhari de rând. Cu șase luni În urmă, Constantin Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale, iar În Vinerea Mare Însoțit de o gardă turcească a ajuns la Istanbul și aruncat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
Istanbul, asemenea unor tâlhari de rând. Cu șase luni În urmă, Constantin Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale, iar În Vinerea Mare Însoțit de o gardă turcească a ajuns la Istanbul și aruncat În temnița Edicule (Cele Șapte Turnuri) Împreună cu cei patru feciori și cu vistiernicul Ianache. În văzul tuturor, Constantin și-a luat rămas bun spunând: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt Însă fructul răutății omenești, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
poartă de salvare care, de fapt, reprezenta osânda veșnică. Dacă domnitorul ar fi trebuit să treacă singur prin această Încercare i-ar fi fost mult mai ușor, Însă i se cerea nu numai viața sa, ci și viața celor patru feciori, ce erau toată partea bărbătească a neamului său Basarab. Dacă ar fi acceptat feciorii săi ar fi fost liberi să se Întoarcă În țară musulmani, iar acesta ar fi fost momentul cel mai greu din viața domnitorului. Ne punem Întrebarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
să treacă singur prin această Încercare i-ar fi fost mult mai ușor, Însă i se cerea nu numai viața sa, ci și viața celor patru feciori, ce erau toată partea bărbătească a neamului său Basarab. Dacă ar fi acceptat feciorii săi ar fi fost liberi să se Întoarcă În țară musulmani, iar acesta ar fi fost momentul cel mai greu din viața domnitorului. Ne punem Întrebarea dacă Brâncoveanu putea să dispună de viața fiilor săi, luând În calcul că unii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
mea dezgolit și nenorocit. Nu se poate, nu se poate să nu cedeze! Până la urmă vor ceda!”) a invitat Întregul corp diplomatic, ambasadorii țărilor creștine care credeau ei vor asista la umilirea domnitorului, ce nu putea să-și stăpânească feciorii, era incapabil să-și apere credința și puterea banului i-ar fi asigurat domnia. Ceea ce nu știau acești Înalți diplomați era că domnitorul român purta În suflet pe Mântuitorul Hristos Cel Înviat din morți, iar dacă a acceptat să-L
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
viața, a redat văduvei căsuța și grădina. Dar după o jumătate de an și el a fost chemat la Judecata lui Dumnezeu. 25. Să nu spui glume rușinoase! În casa unui țăran, pe când întreaga familie era la masă în timpul prânzului, feciorul cel mai mare a scăpat câteva glume necuviincioase. La auzul lor tatăl sări ca ars; apucă lingura din mâna feciorului, i-o luă, și-i strigă: „Pleacă de la masă netrebnicule, căci nu ești vrednic să iei darul lui Dumnezeu, în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lui Dumnezeu. 25. Să nu spui glume rușinoase! În casa unui țăran, pe când întreaga familie era la masă în timpul prânzului, feciorul cel mai mare a scăpat câteva glume necuviincioase. La auzul lor tatăl sări ca ars; apucă lingura din mâna feciorului, i-o luă, și-i strigă: „Pleacă de la masă netrebnicule, căci nu ești vrednic să iei darul lui Dumnezeu, în gura ta cea păcătoasă și spurcată. Cât voi trăi eu, nu voi suferi astfel de vorbe în casa mea!” 30
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
i-o luă, și-i strigă: „Pleacă de la masă netrebnicule, căci nu ești vrednic să iei darul lui Dumnezeu, în gura ta cea păcătoasă și spurcată. Cât voi trăi eu, nu voi suferi astfel de vorbe în casa mea!” 30 Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit glume rușinoase. Iată un tată, care a știut să-și facă datoria de părinte; a învățat pe copil să-și păzească gura de vorbe spurcate ămurdare, rușinoase
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sută de ani, trăia un bun și cucernic creștin, care avea, ca singură mângâiere, un fiu de vreo paisprezece ani. Venind o foamete mare pe acele meleaguri, creștinul nostru se gândi că singura lui scăpare ar fi, pentru el și feciorul său, să-și vândă fiul ca rob unui boier foarte avut, care-și avea moșia în apropiere. Astfel, fiul va avea mâncarea asigurată fiind robul boierului, iar cu banii primiți creștinul va mai trăi cât va vrea Dumnezeu. Zis și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să le pricinuiască o zadarnică bătaie de cap și să Încheie apoi totul cu vreo glumă de-a sa. Se Înșelau Însă. 17. PUNGILE CU GALBENI De mult, un bătrân, simțind că i se apropie obștescul sfârșit, și-a chemat feciorii și le-a spus: - Dragii mei, toată averea mea este de 300 galbeni, pe care n-am să vi-i Împart În mod egal; am să dau mai mult celui mai isteț dintre voi. Știți - a continuat elcă toată viața
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
leneș (Talerii, nuvelă în stilul lui Maupassant). Remarcabilă, în spiritul proiectării abile a faptului de viață semnificativ, este nuvela Proștii. Sculați cu „noaptea în cap” pentru a nu pierde trenul care trebuia să-i ducă la oraș, Nicolae Tabără și feciorul său, țărani, sunt bruftuluiți și apostrofați cu dispreț de conductor: „Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și nu mocoșiți, fire-ați ai dracului să fiți". Sfiala țăranilor e mai mult un soi de „frică", la contactul cu mediul „civilizat", proprietate
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
devreme, putregaiule, și nu mocoșiți, fire-ați ai dracului să fiți". Sfiala țăranilor e mai mult un soi de „frică", la contactul cu mediul „civilizat", proprietate a boierilor. „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!" mai apucă să îngăime Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar fără implicațiile poetice de acolo, în Golanii și Culcușul, Rebreanu explorează în manieră „zolistă” lumea interlopă de la periferia Bucureștiului. Este o lume a instinctelor: „Șmecherul" Gonea Bobocel, "tăticul", coabitează
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de a “face avere” este permanent contrapunctată de dragostea față de Florica, iubirea cea adevărată și cea dintâi, cu toate că era săracă “ca degetul” și fiica văduvei Todosia a lui Maxim Oprea. Înzestrat pentru a învăța carte, renunță la acest drum, căci feciorul Glanetașului își dorește cât mai mult pământ, pizmuindu-i pe bogătași. Ion este un exaltat al pământului, deoarece el sintetizează o suferință îndelungată a țărănimii veșnic lipsite, căruia îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se poartă ca un fecior de oameni bogați, cinstește pe flăcăi la cârciumă, plătește lăutarii. Tovarășii săi de chef îl inconjoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă. Dar în sat există și țărani săraci lipiți, trudind fără spor,asemenea lui Ion, de dimineață
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
altfel...De ce atâta discuție?Până și la mine, în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas,repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia...Baremi un cizmar ovrei și mai ales feciorul lui,care-i mare socialist, nu mă întâlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel de fel de soluții și cu proorocirea că, de nu se rezolvă chestia țărănească, are să vie revoluția să facă praf și cenușă Bucureștii!” Titu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență", care poate fi pusă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cât să aibă cu ce sluji preotul în biserică" [Niculiță-Voronca, I]. Un împărat află de la o santinelă, care auzise de la o bandă de hoți, că fetele ce i-au fost răpite de zmeu, îi vor fi aduse înapoi numai de către feciorul pe care împărăteasa îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, "ce spic de grâu o fi mai înalt, în lanul de grâu, să-l frece în palmă și să-l mănânce." "Și cât a crește un om mirean
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându-i "Draga mamei frumoasă!". Un fecior de împărat i-a aruncat o pungă cu galbeni, fereastra s-a spart, iar păpușa a căzut. Baba a luat banii și i-a dat fetei haine scumpe, a pieptănat-o mai frumos, cu flori pe cap, după care a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mare din aur", iar împărăteasa îl gătește și rămâne însărcinată. Roaba suge și ea un os de pește, pentru a ști gustul bucatelor speciale pregătite de împărăteasă și astfel se pomenește însărcinată. După nouă luni, împărăteasa și roaba nasc doi feciori, Busuioc și Siminoc, ce seamănă ca două picături de apă. Se observă aici o abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc [Oprișan, III], înghițirea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc [Oprișan, III], înghițirea peștelui cu "solzi de aur" (de către împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, "cu soarili în piept, luna-n spati și luceferii pe umeri și cu păru de aur", a doi mânji și a doi căței, care-și unesc forțele în vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]