2,721 matches
-
politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE În cadrul acquis-ului comunitar și formulate printr-un transfer de politici fără precedent. Transferul de politici anulează trăsătura „feministă” cu care acestea vin din țările unde au fost produsul mișcărilor feministe În cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și, În spațiul acestei identități comunitare, să-și identifice propria identitate politică - să-și identifice interesele politice și să instituie acțiuni politice de promovare a acestora pe agendele publice și instituționale, să creeze În spațiul public forme ale unei guvernanțe feministe 1. Noile „patriarhate publice” preiau unele „dependențe” ale femeilor din sfera privată (servicii de Îngrijire) sau le anulează pe altele (obligația de a munci, avortul, libertatea sexuală), dar și cu alte costuri; de exemplu, pentru a-și permite să apeleze
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
supuse dezbaterii, competențele actorilor și cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice femeilor (women-friendly)1. Într-un spațiu public În care există o mișcare feministă, premisele negocierii colective a deciziei Încep Încă din momentul identificării problemei de politici pe care grupurile interesate Încearcă să o propulseze pe agenda formală, constituind parteneriate cu alte grupuri interesate fie de problema În sine, fie de aspecte colaterale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Sabatier, 1999), fie sub cea a rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În care mișcarea feministă este reprezentată fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putem vorbi despre o reală formulare și implementare a politicilor de gen În absența unor asemenea structuri și a unei culturi a guvernanței care, din punctul meu de vedere, reprezintă o a doua șansă pentru o țară În care mișcarea feministă nu are voce publică și putere decizională. Conceptul european de guvernanță și cadrul strategic european deschis de Cartea Albă a Guvernanței Europene reprezintă, pentru țările din Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Adrian (1998), Introducere În politici publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2001), Introducere În analiza politicilor publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2006), Fundamentele politicii, vol. I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (1995), Gândul Umbrei. Abordări feministe În filosofia contemporană, Alternative, București. Miroiu, Mihaela (1996), Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Alternative, București. Miroiu, Mihaela (2004), Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași. Miroiu, M.; Dragomir, O. (ed.) (2000), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (1995), Gândul Umbrei. Abordări feministe În filosofia contemporană, Alternative, București. Miroiu, Mihaela (1996), Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Alternative, București. Miroiu, Mihaela (2004), Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași. Miroiu, M.; Dragomir, O. (ed.) (2000), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași. Molyneux, Maxine (1998), „Analyzing Women’s Movements”, În Cecile Jackson, Ruth Pearson (ed.), Feminist Visions of Development: Gender, Analysis and Policy, Routledge, Londra. Nugent, N.; Dinan
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ta c] morală nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, c] este doar o iluzie sau c] nu are nici un sens în absență religiei. Articolele din aceast] secțiune dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de gen? Semnificația evoluției MICHAEL RUSE Teoria evoluționist] a lui Darwin susține c] existența noastr] se datoreaz] milioanelor de ani de evoluție în care organismele care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de ziua de odihn], că s] o sfințești”) se refer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Problemă caracterului comport] o dubl] abordare în perspectiva filosofic]: la nivel global, al întregii societ]ți și la nivel personal, din interior spre exterior. Întrebarea care se pune este: În ce m]sur] ar fi capabil individul s] își modeleze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s] obiectualizezi atribute constitutive” sunt lipsite de valoare în calitatea lor de ghizi pentru evaluarea moral]? iv. Provoc]ri dinspre stânga politic] Perspectivele marxiste și feministe critic] alte abord]ri pe baza unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și Statul, Engels
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite social îngreuneaz] femeilor identificarea și dezvoltarea propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite social îngreuneaz] femeilor identificarea și dezvoltarea propriilor dorințe și nevoi sexuale. Femeile sunt socializate în așa fel încât acestea s] îndeplineasc] dorințele și nevoile sexuale ale bărbaților pentru a-și dovedi propria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul informat este o ficțiune, deoarece aceeași condiționare social] limiteaz] paletă oportunit]ților și alegerilor reale ale femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu b]rbatul. Feministele precum MacKinnon pretind demascarea implicațiilor politice ale activit]ții sexuale și concluzioneaz] c] femeile vor r]mane pentru totdeauna subordonate b]rbaților dac] sexualitatea nu va fi reconceput] și ref]cut]. Deoarece relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
activit]ții sexuale și concluzioneaz] c] femeile vor r]mane pentru totdeauna subordonate b]rbaților dac] sexualitatea nu va fi reconceput] și ref]cut]. Deoarece relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu concepții mai largi despre forme politice adecvate, feministele radicaliste (cum ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur] cu tipurile de activit]ți sexuale promovate în regimurile centriste: în cadrul c]sniciei, heterosexuale, monogame, reproductive, private, intr-o relatie bine definit] și așa mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur] cu tipurile de activit]ți sexuale promovate în regimurile centriste: în cadrul c]sniciei, heterosexuale, monogame, reproductive, private, intr-o relatie bine definit] și așa mai departe. Multe feministe consider] c] o activitate sexual] atât de precis definit] faciliteaz] în mod direct subjugarea politic] a femeilor. Jill Johnston, în Lesbian Nation [Națiunea lesbian]], susține o poziție separatist] și propune sexul numai între femei ca fiind singura cale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
declarație politic] și de a dep]și opresiunea masculin]. Conform acestei abord]ri, femeile trebuie s] submineze dominația și puterea b]rbaților în toate contextele relevante, iar activitatea sexual] este unul dintre cele mai importante dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterea b]rbaților în toate contextele relevante, iar activitatea sexual] este unul dintre cele mai importante dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și social]. 4.1. Critică feminismului Adesea, criticile la adresa feminismului sunt foarte specifice. De exemplu, separatistele lesbiene ar susține c] numai separarea total] de b]rbați poate permite femeilor exercitarea puterii și controlului asupra trupurilor lor. Pe de alt] parte, feministele mai puțin radicaliste și nonfeministele insist] c] o asemenea situație nu este necesar] și, de asemenea, c] ea limiteaz] alegerile femeilor și neag] chiar și posibilitatea teoretic] de a se angaja într-o activitate heterosexual] consensual] neexploatativ]. Din aceast] perspectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imare general] a ideii unei naturi umane anistorice, se încheie bazându-se chiar pe o asemenea noțiune. Ciritici mai generale ale feminismului se concentreaz] asupra concepției sale de „liber consimt]mânt” și asupra invoc]rii falsei conștiințe. Luat] întocmai, unele feministe sugereaz] c], practic, toate femeile sunt incapabile de a avea un consimt]mânt informat, deoarece acestea au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar pentru c] difer] de doctrina feminist] fundamentalist], că recunoașterea s] s] fie considerat] un rezultat al falsei conștiințe? Mai departe, de ce ar trebui s] presupunem c] sexualitatea este atat de important] pentru universul feminin? Una dintre presupunerile pe care feministele le-au făcut este c] activitatea sexual] implic] cea mai l]untric] tr]ire și cele mai importante însușiri care alc]tuiesc femeia. Dar este acest fapt o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta aceast] problem], deoarece problemă separ]rii „eticii feminine” este dezb]țuț] de Jean Grimshaw în acest volum (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Analize și alte probleme legate de acest subiect în secțiunea final]: „Ce este dezvoltarea moral]?”. îi. Prezentarea dezvolt]rii morale dup] Kohlberg Kohlberg își menține ideea c] exist] trei niveluri de dezvoltare moral], fiecare având dou] etape. Deci, șase etape
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]