5,981 matches
-
profesor de limba română la licee din Rădăuți (1945-1946) și Alba Iulia (1946-1960). Din 1960 este, succesiv, lector, conferențiar și profesor la Catedra de istoria limbii române și de lingvistică generală a Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în filologie în 1968 cu teza Probleme ale cercetării stilului cu privire specială la expresivitatea limbii artistice. Între 1974 și 1978 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Viena. Debutează în revista „Cum vorbim”, în 1949. Colaborează la „Cercetări de
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
, Ion (7.VI.1940, Zorleni, j. Vaslui), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Grama) și al lui Vasile Murgeanu, țărani. Urmează liceul la Bârlad și Vaslui, absolvindu-l în 1957, și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1969. Este învățător și profesor suplinitor în județele Vaslui, Galați și Suceava (1957-1964), activist cultural la Suceava (1965-1967), redactor la ziarul „Clopotul” din Botoșani (1968-1970), la „România liberă” (1972-1974), „Tribuna României” (1979-1989
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
MUSTAȚĂ, Ion (6.XI.1936, Siliștea, j. Brăila), poet. Este fiul Mariei (n. Ichimescu) și al lui Pavel Mustață, muncitor. Urmează Liceul „N. Bălcescu” din Brăila și Facultatea de Filologie a Universității din Iași. Este profesor de limba română în Cașu Lung, iar din 1978, în Brăila. Debutează în ziarul „Înainte” din Brăila (1954) și editorial, într-o antologie a Editurii Albatros în 1977, cea dintâi plachetă personală, Un fluviu
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
Marcel (28.XI.1938, Cluj), poet. Este fiul Mariei Mureșeanu (n. Bradea), învățătoare, și al lui Gheorghe Mureșeanu, preot și învățător. A urmat școala primară în Poeni și Mârlaca, județul Cluj, iar liceul la Huedin (1952-1955). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1960. A fost, până în 1965, profesor la Prundu Bârgăului, apoi s-a stabilit la Suceava, unde e ziarist, vicepreședinte și consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură (1985-1989), director adjunct al secției sucevene a Teatrului
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi în 1972. Între 1974 și 1978 frecventează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română - limbi clasice. Inițial predă limba și literatura română la o școală generală, apoi la Liceul Pedagogic din Iași, iar în 1983 devine cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Iași, secția limba și literatura română - limbi clasice. Inițial predă limba și literatura română la o școală generală, apoi la Liceul Pedagogic din Iași, iar în 1983 devine cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (ulterior Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) din Iași, în colectivul de redactare a Dicționarului limbii române. În 1990 obține postul de lector la Catedra de limba română a Universității ieșene, iar după susținerea, în 1993, a tezei de doctorat Influența modelelor clasice asupra
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
ale poeziei românești clasice (Mihai Eminescu, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu), M. se va orienta în cele din urmă spre studii de istorie a filosofiei limbajului (preferințele mergând către Antichitatea târzie, Evul Mediu și către scolastici), dar și de filologie românească și de istorie a limbii române literare. Cercetările lui conturează câteva domenii de preocupări complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Lucrarea Studii de lexicologie biblică propune o metodă nouă în abordarea textuală, interlingvistică, istorică
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
, Florin (13.VIII.1943, Lipnic-Hotin - 27.IX.2001, Lehliu), poet. Este fiul Virginiei Muscalu, soră medicală, și al lui Simion Muscalu, profesor. A absolvit Liceul „Al. Vlahuță” din Râmnicu Sărat, Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța (1966) și Facultatea de Ziaristică din București (1979). Între 1969 și 1989 a funcționat ca redactor la ziarul „Milcovul”, iar din 1979 a condus cenaclul Uniunii Scriitorilor din Focșani. Începând cu 1990 este redactor-șef
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
, Aurel Dragoș (16.I.1942, Buda, j. Lăpușna - 20.V.2005, New York), prozator și eseist. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). În 1968, 1970 și în 1980 beneficiază de burse de studii în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Dan (22.12.1944, Slatina, j. Olt), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Virginiei (n. Iorga) și al lui Traian Mutașcu, ofițer. Urmează studiile secundare la liceele bucureștene „Mihai Viteazul” (1957-1960) și „G. Coșbuc” (1960-1962), după care frecventează Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din București (1963-1966), absolvită în 1973, și, fără a finaliza studiile, Facultatea de Filosofie (1966-1968). Va absolvi în 1975 Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, secția română-franceză. Între 1970-1984 este redactor și șef de secție la „Săptămâna
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
la liceele bucureștene „Mihai Viteazul” (1957-1960) și „G. Coșbuc” (1960-1962), după care frecventează Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din București (1963-1966), absolvită în 1973, și, fără a finaliza studiile, Facultatea de Filosofie (1966-1968). Va absolvi în 1975 Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, secția română-franceză. Între 1970-1984 este redactor și șef de secție la „Săptămâna”. Debutează cu versuri la „Ramuri”, în 1966, iar prima carte, Poems, îi apare în 1969. Poezia lui M. a fost apropiată de critică de retorica
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
carierei universitare: preparator, asistent (1951) și lector (1959) la Catedra de istoria literaturii române a Universității clujene. Din 1960 este transferat la Universitatea din București. Predă până la pensionare (1989) cursul Epoca marilor clasici. În 1973 obține titlul de doctor în filologie cu teza Hyperion (Viața lui Eminescu), publicată în același an. Între 1969 și 1971 funcționează ca lector de română la Universitatea din Montpellier. Din 1990 activează ca profesor la Facultatea de Filologie a Universității „Hyperion” din București. Paralel cu munca
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
clasici. În 1973 obține titlul de doctor în filologie cu teza Hyperion (Viața lui Eminescu), publicată în același an. Între 1969 și 1971 funcționează ca lector de română la Universitatea din Montpellier. Din 1990 activează ca profesor la Facultatea de Filologie a Universității „Hyperion” din București. Paralel cu munca didactică, deține în primii douăzeci de ani de activitate o seamă de funcții în presa literară: cronicar (1948-1950) la „Lupta Ardealului”, unde și debutează, redactor (1949) al paginii culturale a ziarului, redactor-responsabil
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
este numit asistent la Catedra de literatură română modernă, condusă de D. Popovici. Între 1953 și 1956 este preparator, apoi asistent și lector la Institutul Pedagogic din București și inpector în Ministerul Învățământului. În 1956 se transferă la Facultatea de Filologie a Universității din București. Între 1957 și 1961 este detașat la Institutul de Romanistică din Leipzig, iar din 1961 va funcționa, până la pensionare, la Catedra de literatură universală și comparată a Universității bucureștene, în 1970 devenind profesor titular. Între 1971
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
al Rodicăi Șuiu; 15. IV.1947, Iași), poetă și istoric literar. Este fiica Valeriei Șuiu (n. Amanolesei), învățătoare, și a lui Ilie Șuiu, economist. Și-a făcut studiile secundare la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași (1958-1965). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității ieșene ,,Al. I. Cuza” (1970), este cercetător la Institutul de Filologie Română ,,A. Philippide” (secția de istorie literară) al Academiei Române din același oraș. A debutat cu versuri în ,,Iașul literar” (1965) și editorial, cu volumul Până la asfințit (1972
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Valeriei Șuiu (n. Amanolesei), învățătoare, și a lui Ilie Șuiu, economist. Și-a făcut studiile secundare la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași (1958-1965). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității ieșene ,,Al. I. Cuza” (1970), este cercetător la Institutul de Filologie Română ,,A. Philippide” (secția de istorie literară) al Academiei Române din același oraș. A debutat cu versuri în ,,Iașul literar” (1965) și editorial, cu volumul Până la asfințit (1972), urmat de alte cărți de poezie: Tâlcuitorul (1977), Puck umple cu stângăcie paharul
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
, Mircea (1.I.1944, Iernut, j. Mureș), critic și teoretician literar, comparatist. Este fiul Olimpiei Muthu (n. Lupșa), profesoară, și al lui Emil Muthu, avocat. A absolvit Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni (1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română (1967). Este doctor al aceleiași universității (1976), cu teza Balcanismul literar românesc până în secolul XX. Urmează o carieră universitară la Catedra de literatura română, comparată și teorie literară a Facultății de Filologie din
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română (1967). Este doctor al aceleiași universității (1976), cu teza Balcanismul literar românesc până în secolul XX. Urmează o carieră universitară la Catedra de literatura română, comparată și teorie literară a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca. Între 1976 și 1979 a fost lector de limbă și civilizație română la Universitatea din Saint-Etienne, Franța. Decan al Facultății de Litere (1992-1996), devine prorector (1996-2002) și rector interimar (1999) al Universității din Cluj-Napoca. Din 1987 este membru
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
NASTA, Mihail (2.VIII.1933, București), eseist și filolog. Este fiul Luciei (n. Băicoianu) și al medicului ftiziolog Marius Nasta. Urmează cursurile Liceului Francez și ale Liceului Clasic din București (1944-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1951-1955). Lucrează ca preparator, asistent și lector la Catedra de limbi clasice (1955-1983). Obține titlul de doctor în filologie cu teza Imitație și stil în opera lui Dionis din Halicarnas (1978). Este membru fondator al
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
Marius Nasta. Urmează cursurile Liceului Francez și ale Liceului Clasic din București (1944-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1951-1955). Lucrează ca preparator, asistent și lector la Catedra de limbi clasice (1955-1983). Obține titlul de doctor în filologie cu teza Imitație și stil în opera lui Dionis din Halicarnas (1978). Este membru fondator al Cercului de Poetică și Stilistică și al Societății de Studii Clasice din România și responsabil al Cercului de Poetică și Analiză Textuală din cadrul Universității
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
1941, Jideni, azi Podgoria, j. Buzău), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Părnuș) și al lui Nicolae Neacșu, funcționar. Între 1956 și 1959 frecventează Liceul „Mihai Eminescu” din București, iar între 1960 și 1964 urmează tot aici Facultatea de Filologie. Va fi profesor (1965-1966), redactor la „Albina” (1968-1973), la „Flacăra” (1973-1977), șef de secție la Redacția publicațiilor pentru străinătate „România” (1977-1984), redactor la „Luceafărul” (1984-1989) și din 1992 până în 1996 ca expert guvernamental la Departamentul informații publice. Debutează în „Gazeta
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
al lui Vladimir Berlinschi; 2.III.1952, Tănătari, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Raisei (n. Osadci) și al lui Isachie Neagoe, țărani. Urmează liceul în localitatea natală, absolvindu-l în 1969, și se înscrie la Facultatea de Filologie, secția jurnalistică, a Universității din Chișinău, obținând diploma în 1975. Între 1978 și 1980 urmează cursurile Intitutului Pedagogic „Al. Russo” din Bălți, în același timp funcționând ca profesor de limba franceză la Buda și Călărași, apoi ca inspector la Direcția
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
, Constantin (6.I.1942, Turnu Severin - 27.I.1991, Drobeta-Turnu Severin), folclorist. Urmează școala primară și liceul la Turnu Severin (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Cerneți, azi cartier al orașului Drobeta-Turnu Severin (1968-1990). Obține titlul de doctor în filologie al Universității din Timișoara (1979). A editat între 1975 și 1986, la
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
Urmează școala primară și liceul la Turnu Severin (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Cerneți, azi cartier al orașului Drobeta-Turnu Severin (1968-1990). Obține titlul de doctor în filologie al Universității din Timișoara (1979). A editat între 1975 și 1986, la Turnu Severin, revista „Școala Mehedințiului”. Colaborează la „Buletinul Societății de Științe Filologice”, „Limba și literatura română”, „Limbă și literatură”, „Revista de etnografie și folclor”, „Mehedințiul literar și artistic
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]