19,247 matches
-
apropiate de simbol, pe de altă parte, elevul trebuie să Învețe să-și reprezinte operațiunea pe baza acestor date din ce În ce mai depărtate de obiect” (H. Aebli). Cercetări Întreprinse de I. Radu arată, de exemplu, că „...reușita elevilor În valorificarea noțiunilor de fizică crește semnificativ dacă aceștia sunt conduși În lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
concretizare a cunoștințelor fundamentale. În acest sens fie preia sarcini de laborator, reproduce anumite experiențe sau completează demonstrațiile de laborator. De mare efect se dovedește simularea unor procese, fenomene naturale, fizice și sociale cu evoluții complexe precum cele din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, medicinei etc. În general, simularea pe calculator, furnizarea de modele cognitive oferă o experiență foarte eficace În prezentarea și analiza datelor, facilitează emiterea de ipoteze, imaginarea unor soluții, Înlesnește Înțelegerea conceptelor abstracte; dezvoltă capacitatea de anticipare, de sesizare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aceea nu agreează intervenția statului în problemele economice, militând pentru totala libertate a agenților economici - ordinea naturală este cea care se stabilește spontan, atunci când lăsăm să se manifeste liber legile economice, acestea fiind legi naturale, universale Și imuabile, ca legile fizicii. Parcurgând aceste sumare rânduri privind istoria gândirii economice mondiale, pe lângă apropierea unor puncte de vedere, trebuie să remarcăm Și perenitatea unora dintre concepte, arcul peste timp, dacă ne referim la momentul apariției, respectiv la actualitate, Și în final nu putem
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
relații strânse cu celelalte domenii aparținând altor categorii Științifice. Metodele de analiză Și de descoperire a „adevărului” Științific au făcut Și fac casă bună cu Științele sociale (contabilitatea, în cazul nostru), indiferent de faptul că țin de apanajul Științelor naturii (fizica, chimia, biologia, matematica...). Astfel, revoluția din Științele naturii Și în special din fizică (teoria relativității Și mecanica cuantică) readuce în discuție conceptul de predicție perfectă - ca unic obiect al Științei, inclusiv al contabilității, dacă ne gândim la contextul actual, context
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de descoperire a „adevărului” Științific au făcut Și fac casă bună cu Științele sociale (contabilitatea, în cazul nostru), indiferent de faptul că țin de apanajul Științelor naturii (fizica, chimia, biologia, matematica...). Astfel, revoluția din Științele naturii Și în special din fizică (teoria relativității Și mecanica cuantică) readuce în discuție conceptul de predicție perfectă - ca unic obiect al Științei, inclusiv al contabilității, dacă ne gândim la contextul actual, context al marilor vise pentru o „Meta Teorie a contabilității” Și subsecvent pentru o
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pentru entitate) să le înlocuiască prin alte active mai performante, pentru a-Și putea menține capacitatea operațională. Costul curent este însă costul de înlocuire a acestor active în starea în care se găsesc (caracterizate printr-un anumit grad de depreciere: fizică, morală sau tehnologică) Și nu în stare nouă. Prin urmare, costul actual se deosebește de costul de înlocuire, după cum urmează: costul actual ia în considerare progresul tehnologic, în timp ce costul de înlocuire presupune determinarea valorii pentru un activ similar care nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cu deosebire cea a suprafețelor sale; apoi felul și calitățile razelor luminoase ce izbesc obiectul și se reflectă spre privitor și, în sfârșit ochiul care percepe mesajul și-l transmite creierului. Natura luminii a fost și ea multă vreme necunoscută. Fizica actuală a demonstrat că lumina este discontinuă și continuă totodată, constituind unul din procesele particolelor și ale undelor. Lumina este doar acea parte a radiațiilor electromagnetice care e perceptibilă de ochiul omenesc. Descompunând, printr-o prismă de cristal, lumina albă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fundamental al lumii: Goethe ositua printre fenomenele primordiale ale naturii, socotind că ea marchează nu numai indivizi ci și grupuri sociale sau chiar popoare întregi. Fenomenele coloristice constituie de multă vreme obiective foarte însemnate de cercetare pentru numeroase discipline științifice: fizica, chimia, fiziologia, etnografia, pedagogia, etc. Toate studiile făcute de-a lungul anilor, începând cu Newton și Goethe nu au reușit să fundamenteze un ansamblu finit care să constituie "Știința generală a culorii'. Însemnătatea culorii este dovedită și prin preponderentă și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ochiul. Copiii au o mare predilecție pentru desenele colorate, în special pentru culorile vii. In munca cu copiii, învățătorul trebuie să cunoască unele noțiuni elementare asupra culorilor, întrucât acestea îi ajută să inițieze copiii în cunoașterea și combinarea acestora. Din fizică, învățătorul cunoaște raza de lumină albă care se descompune într-o serie de raze colorate care formează spectrul. Un asemenea fenomen, care poate fi observat de orice copil este curcubeul. Aici lumina albă a soarelui se vede descompusă în cele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
al XVIII-lea au avut loc mai ales în afara universităților și chiar în opoziție cu acestea. Dezbaterea științifică se desfășura mai ales în academii, cercuri și societăți științifice, organizate adeseori în opoziție cu universitățile, în timp ce experimentele din diverse domenii precum fizica sau chimia erau determinate mai degrabă de nevoile sau curiozitatea unor meșteri sau inventatori fără legătură cu instituțiile de învățământ superior. Unul dintre întemeietorii metodei științifice, Francis Bacon, afirma: „Cât privește regulile aplicate în școli, academii, colegii și alte instituții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
caracteristici ale condițiilor de predare care influențează semnificativ în sens pozitiv rezultatele la învățătură: - întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care au pus accentul pe procesele metacognitive (de exemplu, „a învăța să înveți”), „învățarea activă” și învățarea din situații reale de viață („învățarea situată” și „învățarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai rapizi în această achiziție decât alții. Dar nu este obligatoriu ca această capacitate, o dată formată, să fie totdeauna urmată și activată în orice situație sau pentru orice tip de conținut. Dacă obiectele școlare derivate din științele exacte Ă matematica, fizica, chimia etc. Ă se pretează la aplicarea și consolidarea acestei capacități, în domeniul disciplinelor social-umaniste nu este obligatoriu să se manifeste transferul acestei achiziții. Este o cale relativ simplă de a afla câți din elevii clasei dumneavoastră se „avântă” în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la adult. Nevoia înțelegerii și a sprijinului discret, dar eficient, al adultului rămâne o resursă prețioasă. În cazul familiilor cu probleme mari, acest adult providențial poți fi chiar tu, profesor care ai ajuns om al catedrei pentru că te-a atras fizica sau biologia. Dar aici, la școală, ai descoperit încă ceva: complexitatea și profunzimea problematicii umanului. 3.2.2.d. Caracteristici cognitive. La cele descrise în etapa anterioară se adaugă plăcerea jocului funcțional al minții, echipată acum pentru un demers cognitiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
analizei factoriale. Aplicând această metodă unor performanțe exprimate numeric (rezultate la teste, note etc.) se poate ajunge la obținerea unor factori specifici, de grup sau comuni. De exemplu, dacă notele obținute de elevi la matematică corelează semnificativ cu cele de la fizică, spunem că aceste performanțe sunt explicate prin existenta unui factor comun, în cazul nostru, un mod de raționament tipic. În baza acestei constatări, putem anticipa că un elev bun la matematică va avea note bune și la fizică. În vârful
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cele de la fizică, spunem că aceste performanțe sunt explicate prin existenta unui factor comun, în cazul nostru, un mod de raționament tipic. În baza acestei constatări, putem anticipa că un elev bun la matematică va avea note bune și la fizică. În vârful piramidei factorilor se află factorul general (g), identificat de mulți autori cu inteligența. Cele două modele de descriere a personalității, a trăsăturilor și factorilor, deși diferite din punct de vedere al informațiilor de plecare, se aseamănă prin faptul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la un anumit obiect, în timp ce altul, de aceeași vârstă, nu. Nu putem afirma însă de la început că ar fi vorba despre o aptitudine superioară a primului. Cercetând mai atent cazul am putea descoperi că acesta urmează o pregătire suplimentară la fizică, sau că tatăl său este muzician și el ia lecții de pian, ceea ce ar putea justifica performanțele sale superioare în respectivele domenii. Apare astfel aici una dintre problemele fundamentale în definirea aptitudinilor, și anume relația dintre aptitudini și capacități. Capacitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acesteia. În plus, spre deosebire de factorul verbal sau numeric, factorul S este mai puțin influențat de mediul în care a trăit copilul sau de experiența sa anterioară. O capacitate de reprezentare spațială dezvoltată la elev facilitează dobândirea cunoștințelor de geometrie, de fizică și chimie, dar și a celor legate de tehnică și de diferitele meserii, sau chiar de arte plastice. Cunoașterea nivelului de dezvoltare a acestei aptitudini devine prin urmare necesară pentru profesor, acesta putându-și adapta metodologia didactică în funcție de elevi. 6
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
suficient să se cunoască faptul că elevul are dificultăți la matematică, ci trebuie să stabilească faptul că acesta nu poate aduna fracții cu numitori diferiți. Nu este suficient să se spună că un elev nu cunoaște un anumit capitol al fizicii, ci să arate că nu știe să alcătuiască un circuit electric în serie care să funcționeze corect. Profesorii pot fi puși în situația de a stabili mai multe feluri de diagnostice; dintre acestea, autorul se oprește mai întâi la diagnosticul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Este necesară o atenție sporită în privința întocmirii orarelor. Pentru a evita interferența se recomandă asigurarea unei variații în succesiunea disciplinelor. După ora de matematică e bine venită o oră de desen sau de istorie, dar e nepotrivită programarea lecției de fizică, disciplină care, nefiind străină de matematică, poate antrena inhibiții reciproce. g. Ținând cont de ceea ce s-a precizat în privința condițiilor memorării putem concepe modul optim de organizare a învățării unui text amplu și dificil în felul următor: 1. Prima etapă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exprimare specifice talentelor. E caracteristică unei minorități, unei elite. e. În fine, creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluționează un domeniu științific, ori la creația artistică, deschizând căi noi de abordare, așa cum a realizat A. Einstein în fizică sau L. van Beethoven în muzică. În raport cu aceste trepte de creativitate, orice om normal e capabil cel puțin de „creativitate productivă”. Oricum, totdeauna când avem de soluționat o problemă (deci când o situație nu se poate realiza imediat pe baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de creație originală o constituie imaginația. O vreme imaginația a fost definită ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potrivește mai mult imaginației artistice. Dar orice proces creator implică noi combinări, noi sinteze: și în matematică și în fizică, în știință în general. Iar sintezele noi nu se petrec numai în domeniul ideilor și imaginilor, ele au loc și pe plan afectiv (noutatea unei poezii provine nu doar din metafore, ci și din felul de a trăi în plan
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini situează intelectul pe un cu totul alt plan. Încât putem foarte bine continua în unele lecții să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. f. Progresul creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în volumul editat de el, prezintă studiul efectuat la orele de fizică. Mai întâi trebuie precizat că și înainte exista o preocupare de cultivare a creativității, deși într-o proporție redusă. Ea deriva din urmărirea dezvoltării capacității de a soluționa probleme. Am menționat mai sus că rezolvarea unei probleme mai grele solicită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
curent electric?”, „Ce energie produce pământul când se rotește?”, „Pietrele și alte corpuri pot avea energie?”, „Energia are greutate?” ș.a.m.d. (pp. 122-125). Evident, cultivarea creativității nu constă numai în a-i stimula pe copii să pună întrebări. La fizică și la majoritatea disciplinelor calea principală o constituie metodele active, din care, în paragraful despre percepție am amintit de „observațiile independente”. Printre acestea ocupă un loc central „problematizarea” sau „învățarea prin descoperire”1. În esență, e vorba ca la cerința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
180°). Totuși, fără acțiunea efectuată nu s-ar fi putut demonstra teorema. După E. Goblot, rolul acțiunilor nu e hotărâtor numai în geometrie. În algebră, esențiale sunt transformările, modificările pe care le aducem formei expresiilor prin diferite operații legitime. În fizică, omul de știință trebuie să-și imagineze modificări de ordin experimental ș.a.m.d. Așadar, două aspecte au fost subliniate de logicianul francez: importanța modificărilor, a acțiunilor reale ori imaginate și a percepției, observației rezultatelor obținute. Despre rolul acțiunilor mintale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]