3,215 matches
-
alegere neobișnuită - „Wonderwall“ a celor de la Oasis. Și am făcut și o încercare total nerecomandată, fiindcă eram într-adevăr foarte, foarte bete: am vrut să dansăm pe „Zidurile din Limerick“. Planul a eșuat fiindcă a intervenit proprietarul barului. î„Haideți, flăcăilor, liniștiți-vă! Trebuie să vă întoarceți întregi în Westport!“) Asta după ce doi dintre tipi au fost la un pas să se ia la bătaie din cauză că nu cădeau de acord de câte ori trebuie să te întâlnești cu partenerul și de câte ori să bați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spus, nu-mi făcusem niciodată iluzii că vreunul dintre ei ar fi Einstein. —Biata Tamara! am continuat eu. Cred că are o viață sexuală dezastruoasă. Toți au întrebat „De ce?“. Ceea ce mi s-a părut normal, de vreme ce cel puțin trei dintre flăcăii prezenți erau responsabili cu distracția la orizontală a Tamarei. Pentru că, am explicat eu, Tamara nu termină niciodată. Luke, Shake, Joey și Johnno erau pe cale s-ajungă la spital de-atâta râs. Gaz s-a uitat nedumerit și a întrebat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ce-ai zis? i-am servit replica lui Luke plină de vervă. —Am zis: „Porcul s-a întâmplat, doamnă!“ — Și ea ce-a zis? — Aproape că a început să plângă și mi-a spus: „Dar nu e bine. Ești un flăcău în creștere, nu poți să mănânci numai ciuperci și patru-cinci ouă! Ce rău poa’ să-ți facă puțină cărniță?“. Amândoi am dat ochii peste cap și am chicotit frenetic. Ne-am plâns ceva timp că oamenii consumă oricum prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de Lut. Iar tatăl vostru m-a ascuns, când era să fiu prins de boierul Barbu și de oamenii acestuia, iar eu i-am dat toată agoniseala mea de haiduc o pungă cu galbeni și jurământul haiducesc! Mirați, cei doi flăcăi se ploconiră în fața uncheșului și-i sărutară mâna dreaptă. Cu lacrimi în ochi, firava făptură binecuvântă frunțile plecate ale feciorilor și-i rugă să-l ia și pe el. Băieții se codiră, dar privirea gravă a moșului și faptele trecute
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ajut și eu, Craiul Regatului de Mărgean, ca frate bun ce le sunt, spuse hotărât uriașul cal și îi puse pe șaua strălucitoare, se înălță peste pădurea deasă și, ca-ntr-o clipă, ajunseră la marginea unei stânci. Cei doi flăcăi încercară să urnească bucata de piatră, dar nu izbutiră nicicum. Văzând aceasta, bătrânul fluieră o dată din fluier și, pe loc, apăru Sfarmă Piatră. Ce primejdie, fraților? Ia, ne-o rupt spatele haramu” ista de chiatră! răbufni, ciudos, Vasilică. De ne-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
merse cale de două zile și două nopți și ajunse într-o poiană, unde lumina soarelui se prăvălea ca o cascadă deasupra pietrelor nemuritoare. Era o lumină care l învăluia, ca o cămașă de borangic așezată pe trupul unui tânăr flăcău. Căldura îl cufundă pe vrednicul călător într-o plăcută reverie: se visa ca la douăzeci de ani, neînfricat și liber ca pasărea cerului. Un foșnet îl trezi din visare; mantia de purpură îi atinse tâmplele ninse de trecerea anotimpurilor. O
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
toți ai casei! Nu-mi pasă de nimeni! Iubirea-i patimă pentru mine! Ba pentru mine-o fi doar pacoste! zise încetișor tânărul, înghesuind fata domnului spre ușa iatacului. Să nu mă uiți, Radule! strigă Catrina, înfiorată de atingerea buzelor flăcăului. Nu mă pot mișca ca-n Iași! Dar să știi c-o să vin poimâine noapte, când vârcolacii vor mânca luna, iar creștinii s or ascunde de frică! promise diacul, desprinzându-se din îmbrățișarea molatică a domniței. În tot acest timp
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de Crăciun, pentru a-și ispăși păcatele. Și mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut, casele s-au înmulțit, flăcăii ruși au mers la pețit fetele din Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș al preotului Ionică a poruncit ca Ajunul să rămână ca seară pentru rugăciune, iar, în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prea mult odrasla. Fapt pentru care nu o prea puneau la treabă. Nici măcar la cele ușoare, pe care le poa10 te face orice copil de la țară. Iar timpul trecea și copilul creștea. Și a tot crescut el până ce a ajuns flăcău în toată puterea cuvântului. Bun de scos la horă și aproape bun de însurat. Numai că, deși frumușel și voinicel, băiatul nostru nu se pricepea la nimic. Se vede, însă, că tatăl a intrat la idee. Cum să scoată el
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
mâine. Așa că... - Da, tataie, da’ ce-am să mă fac eu în pădure?... - Ei, lasă că ai s-o scoți tu la capăt, am eu credința asta. Are să te învețe ea nevoia ce și cum să faci. Când a auzit flăcăul că nevoia - cine o fi fost aceea, că el habar nu avea - are să-l învețe s-o scoată la capăt, s-a dus, câine-câinește, la pădure. A intrat în acea pădure tocmai când razele soarelui se strecurau ca niște săgeți
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
a dus, câine-câinește, la pădure. A intrat în acea pădure tocmai când razele soarelui se strecurau ca niște săgeți aurite printre frunzele copacilor: stejari, carpeni, fagi, tei, ulmi, frasini. După ce s-a săturat el de admirat acea frumusețe de pădure, flăcăul a prins a se uita în stânga și-n dreapta și a început a se scărpina la ceafă. Habar nu avea ce să facă, cu ce să pornească treaba. A început să se uite jur-împrejurul său și să se scarpine în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
făcut de pădurar. Că, pe atunci, pădurile nu se tăiau fără noimă, ca în zilele noastre și în țara noastră. Ele erau protejate. Se tăiau numai copacii bătrâni sau strâmbi, care oricum nu mai aveau mult de trăit. Seara, când flăcăul a oprit în fața porții căruța doldora cu lemne bune pentru foc, tatăl a ieșit în întâmpinare, fudul nevoie mare de isprava feciorului: - Brava ție, dragul tatii! Brava! Ai făcut o treabă tare bună, de om priceput. Nici eu nu o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
În casă deseori ca să o bucur cu prezența mea și să Îi țin de singurătate. Îmi spunea diverse povești cu iele- zânele nopții- așa le denumea, care, la diverse sărbători, la miezul nopții dansau și Îi prindeau În horă pe flăcăii care Își bătuseră joc de fecioarele din localitate și Îi Învârteau până nu mai aveau nicio putere ca, În final, să-și dea sufletul. Pe mine mă impresionau poveștile ei și din ele extrăgeam pilde și poveți pentru mai târziu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cu tata. Pe tata l-a cunoscut la un bal, când a fost aleasă regina balului. Era Într-o iarnă și tata venise la bal, În satul unde locuia mama cu o sanie trasă de doi cai superbi, Împreună cu câțiva flăcăi. Distanța dintre cele două localități este de 4 km. Pentru că se Îndrăgostise atât de mult de mama, nu și-a mai găsit la sfârșitul balului mănușile, fularul și pălăria. Nu mai știa unde le pusese, atât de mult Își pierduse
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Înseamnă o bârfă, o știre, o veste. Eu eram puștoaică, În clasele primare și mai stăteam pe lângă bunica sau mama și vecinele ei În zile de sărbătoare, pe băncuța din fața curții și auzeam fel de fel de povești; despre flăcăii și fetele din sat, despre femeile care călcau strâmb, despre bărbații care Își Înșelau nevestele, cine are nuntă, cine cunună, cine botează, cine a mai murit etc. Erau lucruri pe care le percepeam, dar nu le dădeam importanță dat fiind
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mine e obligat să-și pună pirostriile? Asta-i lege, s-a isprăvit! ― Casă cu noroc, unchiule, i-am răspuns surâzând. În curtea conacului ne aștepta masa întinsă și un taraf de lăutari băștinași. Am jucat hora miresei laolaltă cu flăcăii și fetele satului, într-o însuflețire de zile mari. Iliuță, la rândul lui, se apucă să cânte din frunza-i fermecată. Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care se pricepea așa de bine să zică doina și alte
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ușa s-a deschis și Mihaela a pătruns în rezerva spitalului unde se desfășura acest dialog. Venise de la un control făcut la "maternitate". Sarcina evolua normal, iar sorocul fericitului eveniment era după calculul medicului peste două luni. ― Ah, abia aștept flăcăul... să-l joc pe genunchi, se bucură tata. Mihaela coborî ochii. ― Dacă o fi fată? ― Ce-o da Dumnezeu! Dar parcă tot mai mult mi-ar plăcea băiat, ...Cu o zi înainte de a ieși din spital, bătrânul mă chemă la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să simtă că înnebunește. Că n-o să-l părăsească pe Ulrich. C-o să-l îmbălsămeze și o să-l ducă acasă. Că nu e nimic adevărat în toată putrefacția. Și mămica a vrut să fugă la teatru după el, dar trei flăcăi de la brigada pentru Strălucirea Șinelor au prins-o, spunându-i că nu era la teatru și nici nu l-au împușcat în ceafă și cineva l-a văzut la poalele cetății cu un pistol, iar ei l-au văzut mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
scoate o vorbă până dimineață. — Baár Andor. E tânăr. A plecat cu câteva zile înainte să sosești dumneata. Poate că a părăsit deja chiar și continentul sau a fost împușcat undeva pe drum. Pentru că, după cum știam eu, pe vremea aceea flăcăii de măcelari numai prin munții aceștia nu umblau. Vezi, de aceea îmi place mie atât de mult aici. Veștile rătăcesc zile întregi prin păduri. Chiar și știrile de la radio vin cu întârziere. — Și? — Și înainte să plece și-a agățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
văzut-o. - Parcă erai tu, Ioana... Ioana plânge desperată lângă mine. În pustiurile micului port, cu câteva magazii și câțiva oameni primi- tivi, s-a găsit un loc pentru o aventură: vameșul, domnul Jianu, cu doamna Pitpalac. Vameșul e un flăcău bătrân, cu zâmbetul mereu pe buze, vorbind monosilabic și incapabil să pună o întrebare, de o timiditate cumplită, vizibilă de la primul moment când l-ai cunoscut. Te întrebi cum poate să-și mențină un post în care uneori are anumite
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ai mai gândit și înainte la asta? Lui Bull nu prea îi venea să creadă. Citise o mulțime de articole din reviste despre subiectul ăsta. — Nu, niciodată. Știu că nu-i normal, da’ e adevărat. Până în ziua aceea, fusesem un flăcău vesel, mă futeam și trăiam și nu mai voiam și altceva. Și așa eram când m-au cuprins sentimentele astea sensibile. Deci, am venit la Londra și imediat eram pe val. Să știi că e singura cale pentru bărbații ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și să-l ducă la căsuța acestuia, om care avea o gospodărie închegată la marginea pădurii unde trăia cu nevasta și copii săi. Aici Angelica l-a îngrijit pe Medor și mulțumită devotamentului său rana lui s-a închis repede, flăcăul recăpătându-și pe deplin sănătatea. O conte Rinaldo! O rege Sacripant! La ce bun atâtea însușiri și atâta faimă? Ce-ați avut din marele voastre isprăvi? O mărite Agrican, nefericit rege!Dacă te-ai mai putea reîntoarce la viață, cum
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și mai urât fără... Arzi, te simt. Tot târgul veghea. Nevestele o pizmuiau pe Donna Iulia pentru că era singură. O zi să fi fost și ele așa... Fetele bătrâne mârâiau: măritiș i-a trebuit! Nu cunoscuseră bărbat, le venea ușor. Flăcăii tomnatici își făceau planuri. Donna Iulia era zărită zilnic. Îmbrăcată în negru. Coaptă. Trecea să-și ia de lucru, cusături de tot felul. Să ajute un copil la slova franțuzească. Să târguie. Alteori, fără treabă, parcă umbla într-adins, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
bărbaț. Hai! Pas dă defilare... marș! — Marș... ca la câini, tovarășul plutonier? se auzea un altul. — Nu, băiățaș, marș ca la armată. Ia ascultă comanda la mini! Fii soldat! Înainte... marș! — În orice caz, tovarășul plutonier... Îndrăznea În fine alt flăcău. — Tovarășu’ utecist, tu nu știi românește, bre... Nu mai corect să zice „ori În ce caz“? Ai? Aud? Păi ce dreacu’ Învățaț voi la școală, elev ?! Hai, rupeț rândurile la o țigare. Copii, dom’ profesor... se adresă el rânjind suprave
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de Niculițel, pupa-ți-aș țâțele care i-au dat lapte! Nu-i prost deloc! Bravo, mă, Lu ciene! Așa facem! După care și-a tras scaunul lângă Lucian și l-a Întrebat conspirativ: — Spune-mi, tu Îl cunoști pe flăcăul ăsta? E ceva de capul lui? — Nu Îl cunosc, i-a răspuns pe același ton, dar am o gagică de la cenaclu care Îl cunoaște bine și garantează pentru el. — Ce gagică, Luciene? E mișto? — E bună rău, tăticule. — Vezi să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]