58,766 matches
-
Saeculum, o nouă culegere Momentul Eminescu în cultura română, în care adună, alături de mai vechi articole, și altele, scrise în ultimii ani. Oricâte observații ar formula despre temeiurile folclorice, despre studiile consacrate poetului în străinătate și despre traducerile în limba franceză, discutate comparativ și analitic, dominanta rămâne tot cea lingvistico-stilistică, ce se constituie și ca partea cea mai rezistentă a cărții. Gh. Bulgăr pune în lumină mai întâi pasiunea lui Eminescu pentru "dulcea limbă a trecutului", pentru "frumoasa și spornica limbă
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
cămașa ieșindu-i afară de sub puloverul negru. Tocmai mătura prin curte. Barbă lungă, sură, pletele căzîndu-i în lături. Cu mătura de nuiele în mînă a început să zvîrle după cîini blestemînd. (Abmination et chiennerie, W. Faulkner, Lumină în august, ed. franceză.) Scenă văzută de mine... * 1954. Un ins slab, șchiop, cap mic de șarpe, teșit; zgomotos, vorbește cu explozii de tonuri ridicate fără o justificare logică, mănîncă animalic, clefăind. Toți se feresc să mănînce la masă cu el fiind atît de
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
Eugenia Vodă Din punct de vedere cinematografic, țara europeană căreia îi merge cel mai bine (număr de filme, de spectatori, de săli) e Franța. Una din obsesiile majore și una din problemele nerezolvate ale filmului francez și, în general, european, rămîne "spargerea frontierelor", circulația internațională, extinderea pieței. "Ce trebuie făcut pentru a forța prezența cinematografului european în lume?", a fost întrebat, la conferința de presă a juriului de la Cannes, Luc Besson, cineastul francez cu cele mai
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
nerezolvate ale filmului francez și, în general, european, rămîne "spargerea frontierelor", circulația internațională, extinderea pieței. "Ce trebuie făcut pentru a forța prezența cinematografului european în lume?", a fost întrebat, la conferința de presă a juriului de la Cannes, Luc Besson, cineastul francez cu cele mai spectaculoase performanțe în această direcție. Dar pînă și Luc Besson nu s-a aventurat să dea vreo soluție și, cu un aer brusc posomorît, s-a limitat la un convențional : "Nu cred că pot răspunde la un
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
nici n-au fost distribuite? Sau că pînă și un film italian de scandal al festivalului n-a reușit să facă lumea curioasă, și a încasat de trei ori mai puțin decît a costat? Una din căile prin care filmul francez încearcă să cucerească mapamondul e "distribuția internațională"; cu consecința ei liber consimțită: în locul frumoasei limbi a lui Voltaire - engleza! Drept care, deși pepiniera franceză n-ar fi dus lipsă de exemplare corespunzătoare, iat-o pe transoceanica Uma Thurman în rolul de
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
și a încasat de trei ori mai puțin decît a costat? Una din căile prin care filmul francez încearcă să cucerească mapamondul e "distribuția internațională"; cu consecința ei liber consimțită: în locul frumoasei limbi a lui Voltaire - engleza! Drept care, deși pepiniera franceză n-ar fi dus lipsă de exemplare corespunzătoare, iat-o pe transoceanica Uma Thurman în rolul de favorită a Regelui Soare, și iată-i pe toți - Ludovic, Colbert, Prințul de Condé, iată-l pe Depardieu, iată toată Curtea Franței și
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
după ce Vatel și-a pus capăt zilelor, vedem cum vin, în goană, căruțele încărcate cu pește). Morala, pentru uzul politicianului universal: niciodată nu poți să știi cînd vine căruța cu pește! Dacă Vatel a fost în afara competiției, alte două filme franceze din concurs (Destine sentimentale și Esther Kahn) au fost tot "de epocă", "în costume", "de largă respirație romanescă". În Esther Kahn, tînărul (n.1960) Arnaud Desplechin filmează la Londra, cu o distribuție internațională și, firește, tot în engleză! Acum cîțiva
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
ani, la Cannes, Desplechin a venit cu un film care era o continuă conversație; în fond, ne aflăm în țara în care Paul Valéry, întrebat de o doamnă ce sport practică, a răspuns: "Conversația". O bună parte din scenariile filmului francez practică acest sport. În Esther Kahn am descoperit un alt Desplechin, adept al rigurosului stil clasic și îndrăznind să abordeze, cale de 2h37', un unic subiect: arta actorului. În Londra secolului trecut, povestea unei tinere de extracție socială modestă, o
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
al doilea război), timp de trei ore de proiecție. Și, oricîtă eleganță cinematografică ar fi în joc, cele trei ore se simt! La rigoare, filmul ar putea fi difuzat sub formă de serial tv. Doar că, așa cum remarca Depardieu, regizorii francezi buni privesc cu superioritate televiziunea, nu îi interesează, o consideră oarecum degradantă ("Și greșesc! În Monte-Cristo, făcut la televiziune, m-au văzut cîteva sute de milioane de chinezi!")... E adevărat că televiziunea e un bun suport de difuzare, dar nu
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
cîteva sute de milioane de chinezi!")... E adevărat că televiziunea e un bun suport de difuzare, dar nu e mai puțin adevărat că, în cazul unui film, cu cît ecranul e mai mic, cu atît se pierde mai mult! Filmul francez in competiție care s-a bucurat de cel mai mare succes la Cannes s-a numit Harry, un prieten care-ți vrea binele (de Dominik Moll, n.1962, aflat la al doilea film). O comedie neagră, care nu i-ar
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
cu o sumă de obligații agasante și acaparatoare pe cap, și cu starea: " Ce m-a apucat să mă înham la toate astea?" (raționament pe care l-a împins, în scenariu, pînă la ultimele consecințe logice!) În fine, ultimul film francez al competiției - Cod necunoscut - a aparținut unui regizor austriac de teatru și film, Michael Haneke. Un puzzle în mișcare, o continuă intersectare de fragmente din povești diferite, din lumi diferite (Estul, Vestul, realitatea, ficțiunea), lumi cu "coduri" existențiale diferite, și
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Una peste alta, din detalii infinitezimale, se adună o reacție finală de respingere, senzația că e vorba de o Românie contrafăcută. De fapt, regizorul a și spus că a cunoscut România numai prin intermediul unor filme românești! Strîmtă cale! Unii critici francezi au văzut în filmul lui Haneke un discurs despre incomunicabilitate și "refuzul celuilalt". Deși refuzată, Maria noastră (a lor!) tot o zbughește, ilegal, înapoi la Paris, și filmul se sfîrșește cu ea căutînd un locșor de cerșit prin orașul-lumină... În
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar că pe aceea o chema Petruța, și se vedea că e "rromă"). În diversitatea ei, selecția franceză a inclus și filme de public (Vatel, Harry...), și filme care suferă de un handicap tipic filmelor europene: incapacitatea de a face milionul de spectatori. Franța e singura țară europeană în care producția națională acoperă 32% din piață; în Spania
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
care au depășit, fiecare, 100 milioane de dolari, cifra de încasări!... Spre deosebire de europeni (care nu acționează unitar, și care înlocuiesc practica eficientă cu discursuri teoretice de politică culturală), americanii știu să cucerească piețele cinematografice. La căderea Cortinei, spunea un cineast francez, "am fost pentru dumping, am susținut să oferim filmele noastre, gratis, în Estul Europei, numai să fim prezenți acolo. Noi n-am făcut asta, au făcut-o, în schimb, americanii, și azi ocupă piața Estului!"... Nouă ne-o spuneți?
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
gratuite la care-l obligă dependența de grup instituită artificial prin șantaj sexual de către lidera cerebrală a comunității tinerilor întorși la natură. Tilda Swinton a fost dirijată spre un joc glacial care se contrastează cu cel al perechii de actori francezi Virginie Ledoyen și Guillaume Canet, interesanți exponenți ai nouvelle nouvelle vague-ului francez impuși de un Chabrol sau Chereau, un cuplu lansat de fapt de către Pierre Jolinet în En plein coeur. Inventat parcă anume pentru a reabilita cândva mouse-ul alienant al
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
sexual de către lidera cerebrală a comunității tinerilor întorși la natură. Tilda Swinton a fost dirijată spre un joc glacial care se contrastează cu cel al perechii de actori francezi Virginie Ledoyen și Guillaume Canet, interesanți exponenți ai nouvelle nouvelle vague-ului francez impuși de un Chabrol sau Chereau, un cuplu lansat de fapt de către Pierre Jolinet în En plein coeur. Inventat parcă anume pentru a reabilita cândva mouse-ul alienant al computerului, șoricelul Stuart înfiat de familia Little are ambiția ca prin intermediul regizorului
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
desuet al cărții tipărite în 1945 de către "părintele" său, americanul Elwyn Brooks White reputat gazetar ajuns academician răsplătit și cu o mențiune Pulitzer pentru întreaga activitate de scriitor umanist, în descendența lui Montaigne. Hazul este că principiile promovate de filosoful francez de secol XVI - stăpânirea de sine și moderația, înțelepciunea și autoperfecțiunea - i-au fost inoculate eroului virtual, nutrit nu doar de energia digitală, ci și de un fin umor swiftian, care-i permite să orchestreze personal, cu toată statura sa
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
o perioadă de disociere (e, prin 1943, bun prieten cu evreul Fundoianu) de vechile idealuri și, asumîndu-și calitatea de exilat, încetează să mai scrie în românește (cu excepția eseului Țara mea, prin 1944, publicat postum) și devine un extraordinar filosof moralist francez. Întrebarea e: dacă celebrul autor s-a disociat critic, în scrisorile către familie și prieteni, în interviuri cu răsunet, în însemnările din Caiete (tot postum publicate), atît de tranșant, de scrierile tinereței românești, pe care le-a repudiat efectiv chiar
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
s-a disociat niciodată decis de ea?). Autoarea chiar a alcătuit o spovedanie a filosofului, alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
o spovedanie a filosofului, alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam, pentru
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
antologatului au fost atât de numeroase, încât ne facem o plăcută datorie enumerându-le, în viziunea lui George Muntean: arhivist înzestrat, conferențiar public, organizator de cercetări științifice (de anvergură), îndrumător al tinerilor, deputat conștiincios 2), traducător din latină, italiană, spaniolă, franceză etc., autor de manuale școlare, de sclipitoare aforisme, cugetări, maxime, polemist redutabil, desenator cu talente de arhitect, pictor, urbanist, colecționar! Ar mai fi putut adăuga, croitor de mode, preparator în filosofie al soției - avea puseuri de soț bun - iubitor de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
transmutările în mitic ale izolării, Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
aveam să debutez mult mai tîrziu. Nu mă exprimasem clar pînă atunci. Prin 1947-48 însă citisem, în sfîrșit, clandestin, Întoarcerea din URSS, apoi și Retușuri la întoarcerea din URSS, în care Gide, atacat de sovietici că fusese plătit de burghezia franceză ca să ponegrească URSS-ul, răspunsese cu aciditatea lui corosivă că, dacă ar fi vrut să se aleagă cu un cîștig, ar fi primit sumele uriașe, incomparabile, pe care sovieticii i le oferiseră cînd cu vizita sa în "țara socialismului" etc.
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
cărți ale domniei-sale, din ce bani s-au achitat afișele electorale care îl reprezentau în campania la prezidențialele din '96. Fostul președinte al României crede și azi că dezvăluirile care au loc în urma înființării comisiei rogatoriale româno-franceze, la cererea magistraților francezi, sunt o diversiune. Subsemnatul ar fi fericit dacă în acest caz s-ar mai putea vorbi de o diversiune politică. Din păcate, nu se mai poate și instituția președinției e serios atinsă în prestigiul ei de neștiința declarată a d-
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
și despre agențiile de știri care se preocupă de afacerea Costea și de implicațiile ei. Evident că declarațiile pe care le face la această oră dl Adrian Costea trebuie privite cu prudență, chiar cu maximum de prudență. În vizorul justiției franceze se află acest om de afaceri și el e cel care ar putea trage ponoasele în urma anchetei. Totuși e de remarcat că declarațiile sale foarte precise la capitolul relațiilor pe care le-a avut cu diverși politicieni din România provoacă
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]