19,543 matches
-
minte. Fără nicio cenzură interioară sau exterioară. Rezultatul este un amestec de proză-poezie-jurnal-confesiune-critică literară-memorialistică-eseistică de cea mai mare autenticitate. Altfel spus, în pofida aparentului lor caracter discontinuu, ușurinței de a sări dintr-un plan (temporal, spațial) în altul, chiar în interiorul aceleiași fraze, romanele Norei Iuga sunt, la nivelul conținutului, mai degrabă realiste. Atâta doar că personajul lor central - mintea umană (în cazul concret, chiar cea a autoarei) funcționează mult mai puțin liniar decât ne-ar plăcea să o credem. Hai să furăm
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]
-
o deschidere firească, ferită de echilibristica pur tehnică, în goană după inovații. Premiul Campiello - Benedetta Cibrario Dacă după nu foarte multe pagini ale cărții Benedettei Cibrario, Roșu carmin (Rossovermiglio, Feltrinelli, 2008) distinse cu Premiul Campiello, cititorul înțelege de ce o scurtă frază din Frumoasa din pădurea adormită precedă incipitul, pentru cele preluate din Baronul în copaci de Italo Calvino lucrurile nu sunt la fel de evidente. Revenind după ultima filă a romanului la pagina inițială pe care nu scrie motto, deși conține nu unul
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
va avea confirmarea că senzația vagă de ușoară nostalgie pentru o lume apusă nu e lipsită de temei. Reparcurgând experiențele lungii sale vieți, protagonistei-narator, o contesă din Piemont, retrasă ostentativ din tinerețe pe dealurile din jurul Sienei, îi revin în minte fraze din basmul lui Charles Perrault, prin care își caracterizează etapele existențiale, deși - cum numai din ultimele pagini va rezulta - finalul nu e chiar de poveste. Dar nefiind nici versiunea răsturnată a obișnuitului happy-end din literatura pentru cei mici, romanul se
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
câteva personaje-tip: oameni glaciali în cruzimea lor (Menon), tineri tandri, îndrăgostiți de femeia dorită, dar implacabili când trebuie să aleagă la rece între ea și propriul viitor (Xeno), înțelepți resemnați. Tăriei acestora li se contrapune calinitatea câtorva personaje feminine. Fraza lui W.W. Tarn Dacă faptele celor zece mii au fost extraordinare, cele ale femeilor care i-au însoțit au fost incredibile", pusă drept motto, ne orientase de altfel atenția spre acestea. Întruchipând senzualitatea, puterea de sacrificiu sau devotamentul față de bărbatul
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
azi. Și totuși, asta s-a întâmplat. La Oradea, unde a avut loc, în perioada 2-6 februarie 2009, Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română, pentru clasele VII-VIII-IX-X-XI-XII, am întâlnit câteva sute de elevi frumoși, inteligenți, sensibili, capabili să construiască fraze complete, perfect articulate. Nu se foloseau, în discuții, doar de gesturi și interjecții, ca atâția alți adolescenți de pe stradă, nu strigau până la spargerea timpanelor celor din jur, nu făceau glume vulgare și nu râdeau prostește. Erau cuviincioși, aveau și umor
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]
-
o pisică neagră în mjlocul unei autostrăzi. Vreau, așadar, povești bine scrise. Nu contează subiectul: poate fi o narațiune de dragoste, o cronică istorică, un roman-eseu, o proză de "notație intimistă". Mă interesează doar ca story-ul să fie bine articulat, fraza expresivă și adevărul revelat să nu-mi dea impresia unei "lipituri" artificiale, născute din simțul estetic sau parti-pris-ul ideologic al autorului. Ar rezulta, din descrierea de mai sus, că, îmbătrânind, am devenit partizanul demodatului realism (fie el și psihologic) de
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
Papilian, despre Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda, Vasile Voiculescu, vorbea, vrînd-nevrînd, și despre sine. Dar constrîngerile epocii impuneau atîtea ocultări, omisiuni și eufemisme încît adevărul, purul și tristul adevăr, nu putea fi deslușit decît îndărătul unor văluri opace. O frază ca următoarea: "Bietul om șIon Luca, n.n.ț nu știa că în mai puțin de un an avea să-și ia asupră-și lepădarea lui Petru, aflînd că atît Miorița, cît și unicul ei semnatar treceau prin purgatoriul unui fel
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
ŤMitul modernizării țării sub comunism nu rezistă unei examinări profundeť (p.17). Ar fi deci vorba de un simplu mit care se spulberă la o analiză serioasă. Apare însă analiza în cauză, pentru a da substanță categoricei afirmații? Nici vorbă. Fraza ce urmează nu face decît să exprime convingerea că, fără comuniști, România s-ar fi dezvoltat democratic". Și cu o imprudentă reluare: Teza că modernizarea României sub comunism s-ar reduce la un mit ușor de spulberat este afirmată categoric
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
Eugen Negrici. Urmărind, pe un interval nu mai mare de un an, oferta editorială a Editurii Cartea Românească se poate constata că autoarea volumului Regăsirea intimității e cea care-l chestionează, agil, pe autorul Iluziilor literaturii române. Încă de la prima frază, profesorul bucureștean își proclamă, cu o modestie numai pe alocuri jucată, autoritatea contestatară: "Cărțile pe care le pomenești nu au avut în intenție provocarea și drept țintă spiritul comun. E adevărat că și în lumea noastră, a literaților, se instalează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
iluzorie "unitate lăuntrică", debitoare mai mult comodității noastre decît fenomenului luat în studiu. Să-l redăm pe Caragiale "liber-schimbismului" său funciar, naturii sale proteice și neliniștite, și să nu-i mai substituim acesteia propriile noastre construcții ingenioase, înălțate temerar pe fraze smulse din context. Scriitorul însuși ne-a oferit undeva, cu o claritate aproape didactică, imaginea despre sine a unui "homo duplex". în povestirea între două povețe..., eroul șovăie între chemările ispititoare pe care i le lansează concomitent două fiice ale
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
spate, să-l silești să privească în sus și în jos, să n-aibă pace nici un minut, să stea ca sub privirile unui hipnotizor. Cînd iese din teatru să se întrebe: ce a fost asta, nene?"2 Faptul că aceste fraze priveau construcția unei comedii nu ne împiedică să deslușim în ele și un alt imperativ, vizînd construcția carierei literare. A-și ține publicul cu răsuflarea tăiată, a-l duce din emoție în emoție ne apare la Caragiale drept o "lege
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
corporatist, la câteva premii de poezie și la câteva relații de dragoste. Eventualul final tragic al ei aluneca sistematic - ca și lui Cioculescu, avid de documente olografe, altcândva - printre degete. Dacă formal Nevoi speciale respectă mult mai strict cerințele prozei, fraza fiind impecabil așezată pentru a permite respirația adâncă, somatic, avem de-a face cu un poem enorm, alimentat, pe mai multe căi, de șocul unor severe restricții medicale, de dramatismul unei însingurări iremediabile, de administrarea cerebrală a setului instabil de
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
crede că și cu Zizi. Ești prost, Mărgărite? Vrei să-ți ia ăla beregata cu sabia? Ie-n drept să te taie pân' la urmă. Datoria-i datorie. Mărgărit dă din cap în ritmul intonației sobolului bătrân, subliniindu-i parcă frazele. - Așa-i, nea Ghețule, mai ales că și matale-mi ești dator. Și Adrian pe lângă matale. - Așa e! se repede Rafael să confirme, deși nu știe nimic de afacerile lui Mărgărit cu cei doi. Îi sunteți datori! Răzvănel îi amintește
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
Piața Palatului de Iarnă: aici s-a schimbat, în "scurtul nostru secol XX", soarta unei jumătăți din omenire, îmi spun eu. Tot așa cum într-o altă noapte, în fața splendorii apuse a Luxorului, murmuram: "iată ruinele lumii". Ben Jonson rostise aceeași frază uitându-se la resturile fumegânde ale lui Globe Theatre, distrus într-un incendiu. Plimbare nocturnă. Palate și ape. Aprinse în noapte, luminile Sankt Petersburgului sunt o victorie împotriva nopții și exact așa și sunt percepute: ca dominație a omului asupra
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
pe o colină a orașului. Piatra proiectată pe verticală nu devine strivitoare dacă este acceptată de opinia publică; altminteri, ea se cristalizează într-o prezență sufocantă. Trec granița în Finlanda... poliție, acte, grilaje. "Ce-ar fi omul fără un pașaport" - fraza lui Brecht nu și-a pierdut valabilitatea. Întors acasă, mă uit la icoanele cumpărate în Rusia... în ele e mai mult decât artă. E "arta ca vehicul" despre care vorbea Brook apropo de Grotowski.
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
poet și dramaturg. Poligrafia triumfă, în toate cazurile, în fața strictei specializări. Emblematice în acest sens sunt resuscitările de care au parte memorialistul Topârceanu sau recenzentul Sorescu. Oricum, invocata dominație a lui Călinescu mi se pare, sub aspect critic, incompletă. Tăietura frazelor vine, la Manolescu, de altundeva. Ironia lui e permanent disimulată, niciodată megalomană. Formulările lapidare exclud muzicalitatea mai multor măsuri. Iată Noaptea furtunoasă povestită în două rânduri, de zece ori mai puține decât aparatul critic care se străvede printre ele: Acțiunea
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
toate treptele sublimului până la aceea de a se simți nevrednic să se ridice până la ea!ť Ultima propoziție cade sec: ŤRestul se cunoașteť." (pag. 818) Până la urmă, nu e de mirare că Manolescu a convocat, comentându-l pe Caragiale, o frază din Cioculescu. Nici un alt critic n-ar fi fost mai potrivit pentru asta. Intertextualitatea nu e, deci, întâmplătoare. Ea ține seama, în selecție, de nivelul de expertiză. Coerența raționamentului e deplină. Așa cum rezultă din Istorie, portretul lui Șt. O. Iosif
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
ciudățeniile fotbalului. Dar în fotbalul actual e greu să învingi și pe Andorra cu un asemenea scor". Replica jurnaliștilor maghiari Presa de la Budapesta i-a răspuns selecționerului României: "Pițurcă, paranoic", este titlul dat de Parameter, care apoi tratează în câteva fraze declarațiile date de tehnician: "Un comentariu extrem de surprinzător a făcut selecționerul României, Victor Pițurcă. După înfrângerea sa în fața Turciei, scor 2-0, antrenorul și-a exprimat suspiciunea cu privire la meciul jucat de Ungaria cu Estonia". Și ziarul numărul unu din presa sportivă
Presa din Ungaria îl atacă pe Pițurcă: "E paranoic!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74755_a_76080]
-
tom găsit la anticariat. Este limpede că nu aceasta era calea de urmat și, pe măsură ce simte tot mai ferm pământul de sub picioare, exegetul devine din ce în ce mai preocupat de stil. Libertățile stilistice devin tot mai îndrăznețe, experimentele se fac la lumina zilei, fraza ia turnuri retorice cam înalte pentru gustul nostru de astăzi, ca în aceste rânduri, din 1982, despre Vasile Pârvan: "Prezență austeră, aureolată de ritmul trudnic al meditațiilor profunde, Vasile Pârvan trebuie căutat în zonele de altitudine ale culturii noastre naționale
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
revista "Orizont" pe marginea nuvelei Calvarul, de Liviu Rebreanu. Cu talent de prozator exegetul intră în pielea personajului, îi înțelege perfect dramele, speranțele și dilemele, îi intuiește substanța musiliană. Ceea ce trimite cu gândul spre prozatorul Daniel Vighi este nu atât fraza propriu-zisă, cât o anumită sensibilitate a privirii, dublată de o mare capacitate de a înțelege (din interior) comportamentul personajului: "Înainte de război, David Pop duce o viață tihnită, lipsită de întâmplări capabile să-l scoată dintr-o inerție molatecă și indiferentă
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
Dar observația unui ofițer maghiar, după care armata austriacă "cunoaște tradiția eroismului, dar nu și a victoriei" poate să exprime, în esență, însăși ideea în jurul căreia Gabriel Kohn și-a structurat acest eseu pe care l-a încheiat cu o frază memorabilă: "Vechii fideli ai imperiului - ofițerii - sunt înlocuiți atunci când dispar, de noii fideli - oamenii literelor." Un amplu capitol al cărții este semnat de Eugen L. Nagy: Un portret al burgheziei imperiale. Autorul constată că numai prin înțelegerea importanței pe care
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
de artiștii secesiunii, ecourile sociale ale suportului lor teoretic - "aristocratizarea maselor" ca misiune a artei, bunăoară - precum și reverberațiile pe care le-au produs în posteritate. În fine, toată această elegantă dezvoltare poate fi percepută ca o structură concentrică în jurul unei fraze esențiale, concluzie totodată a unui proces recuperatoriu recent: "Secesiunea reprezintă un caz particular al avangardismului european și ș...ț dacă îi lipsește componenta sfidătoare, ireverențioasă și dezideratul clar de épater le bourgeois, ea nu este mai puțin viguroasă decât toate
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
bibliografie consacrată acestui fenomen și protagoniștilor săi. Cu o salutară importanță acordată intruziunii anecdoticului în demersul său, care, altfel, poate, ar fi devenit fastidios, Roxana Melnicu realizează o retrospectivă captivantă prin accentul personal ce s-ar putea sintetiza în câteva fraze concluzive, precum aceasta: "ș...ț psihanaliza parcurge un traseu "mitic": începe prin a avea caracterul profan al unei întreprinderi burgheze, trece prin mitul eroic al aventurierului explorator al unor teritorii virgine și apoi îmbrățișează mitul biblic al unei misiuni de
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
lui Cristian Țopescu, care solicita autorităților să permită fotbaliștilor români să joace în străinătate, fiindcă numai astfel se pot obține performanțe pe plan extern. Într-o epocă în care românii primeau pașapoarte doar cu aprobarea Partidului și a Securității, această frază putea trimite un om la închisoare. Țopescu "a scăpat" doar cu concedierea de la TVR. Frica de cenzură bântuie, încă, prin instituția din Calea Dorobanților. Steaua a obținut, marți seara, a șaptea calificare din istorie în grupele Champions League, și a
Interzis, Gigi Becali. La TVR, cenzura încă mai sperie comentatorii meciurilor de fotbal by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74811_a_76136]
-
demonstrează unitatea și coerența creației sale. Dintre toate textele aș dori să remarc nuvela "La țară", dat fiind caracterul său paradigmatic pentru obiectul lucrării de față. Protagonista acestei nuvele începe prin a critica abandonarea formelor tradiționale de viață cu următoarele fraze: "Părăsirea ei nu era firească, dictată de legile drepte ale naturii, ci de interese și logici circumstanțiale, perisabile" (PT 49, PP 91). Oricât de mici ar fi obiectele din trecut pe care povestitoarea le găsește în casa bunicilor, aceste lucruri
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]