3,189 matches
-
de la Damasc, suveranii omeyazi construiesc numeroase castele de vânătoare, ca de exemplu Kousayr Amra în Iordania, Rousafa în Siria, cu un interior decorat cu stucaturi, picturi și mozaicuri; Kousayr, construit între 711 și 715 în gresie roșie, este decorat cu fresce viu colorate. Cel care redă cel mai bine somptuozitatea arhitecturii omeyade este palatul palestinian Khirbat-Al-Mafdjir. Rezidența este înconjurată de o curte cu arcade, conținând totodată o moschee și un hammam. Interiorul este decorat printr-o alternanță de statui în piatră
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
tău"", împreună cu traducerile acesteia în limbile germană (Rette deine Seele) și polonă (Ratuj dusze twoja). În pridvorul bisericii sunt scări metalice care duc la balconul interior (unde cântă corul) și mai sus la clopotniță. Interiorul bisericii a fost pictat în frescă. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, în cartierul Ițcani mai locuiau în anul 2001 numai 56 de familii catolice, aproape 30 fiind formate din câte o singură
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
Cu romanul "„Adolescenți de altădată”," (în colaborare cu Sava Ionescu) apărut în anul 1998 (Editura „"Sava"” Craiova, 212 p.), Petre Gigea - Gorun, debutează cu proză. Romanul are multe accente biografice ale scriitorului, din perioada adolescenței, a formării sale intelectuale, cu fresca satului natal, a Craiovei și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
din Botoșani dăruiește un sicriu de lemn pentru păstrarea sfintelor moaște. Zece ani mai târziu, sulgerul Toader și soția sa Anghelusa din Mlenauti înlocuiesc iconostasul original. Iconostasul aparține stilului baroc moldovenesc, remarcându-se prin dimensiunile impresionante, somptuozitate ornamentală și cromatică.Frescele ce decorează astăzi biserica Sf. Gheorghe sunt opera meșterilor moldoveni din vremea lui Petru Rareș. În anul 1893 episcopul Melchisedek în urma descifrării pe peretele de sud al naosului a inscripției din spatele baldachinului sub care se află racla cu moaștele Sf.
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
iar din 1864 devine liceu. În 1885 este numită „Liceul Carol I” prin înalt decret regal. Școala cea nouă s-a construit între anii 1893 și 1895 și a costat peste un milion de lei. Pictorul Francisc Tribalski a pictat frescele din bibliotecă și sala rotundă. Clădirea nouă, cu cupolă, era dotată cu mobilier luxos. Însă și acest local devine spital în timpul primului razboi mondial. În 1915, în cancelaria liceului aveau loc ședințele Societății „Prietenii Științei”, filiala Craiova, cu profesorii liceului
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
publicat o serie de articole, recenzii și cronici în revistele “Mitropolia Moldovei și Sucevei" de la Iași și “Candela" de la Suceava. Printre articolele publicate de către IPS Pimen menționăm următoarele: "Icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos și semnificația ei teologică redată în frescele din nordul Moldovei" (1981); Însemnătatea teologică a Icoanei Botezului Domnului, după texte liturgice" (1982); "Cuvântul și icoana" (1984); "Întâmpinarea Domnului în iconografia bisericilor din nordul Moldovei" (1984); "Autonomie și autocefalie în picturile bisericilor din Moldova" (1985); "Icoana Învierii" (1986); "Icoana
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
renumitului pictor Domenico Veneziano, în atelierul acestuia din Florența. În acest oraș, aflat în plină dezvoltare culturală, ia contact cu operele pictorilor Masaccio, Fra Angelico și Uccello, sculptorului Donatello, precum și cu construcțiile arhitectului Filippo Brunelleschi. Împreună cu Domenico Veneziano lucrează la frescele cu tema " Viața Sfintei Fecioare" pentru corul bisericii "Sant'Egidio", care din păcate s-au pierdut. În anul 1442 se întoarce la Sân Sepolcro, unde primește o comandă pentru pictarea unui poliptic pentru altarul bisericii confreriei "Della Misericordia". Începe lucrarea
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
Sebastian și Ioan Botezătorul în dreapta, iar de partea stângă pe Sfinții Andrei și Bernardo din Siena. Între timp artistul lucrează în mai multe locuri: la Anconă, Pesaro și la Bologna, unde, din păcate, urmele creației sale nu au dăinuit. Nici frescele pictate în jurul anului 1448 în castelul "d'Este", nici frescele bisericii "Sant'Agostino" din Ferrara nu s-au păstrat până astăzi. La Ferrara, Piero îl cunoaște pa arhitectul Alberti, care reconstruise capelă familiei Malatesta din Rimini. La recomandarea lui Alberti
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
Sfinții Andrei și Bernardo din Siena. Între timp artistul lucrează în mai multe locuri: la Anconă, Pesaro și la Bologna, unde, din păcate, urmele creației sale nu au dăinuit. Nici frescele pictate în jurul anului 1448 în castelul "d'Este", nici frescele bisericii "Sant'Agostino" din Ferrara nu s-au păstrat până astăzi. La Ferrara, Piero îl cunoaște pa arhitectul Alberti, care reconstruise capelă familiei Malatesta din Rimini. La recomandarea lui Alberti, lui Piero della Francesca i se încredințează pictarea frescelor din
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
nici frescele bisericii "Sant'Agostino" din Ferrara nu s-au păstrat până astăzi. La Ferrara, Piero îl cunoaște pa arhitectul Alberti, care reconstruise capelă familiei Malatesta din Rimini. La recomandarea lui Alberti, lui Piero della Francesca i se încredințează pictarea frescelor din această capelă. În anul 1452, Piero della Francesca primește comandă pentru decorarea corului bisericii "Sân Francesco" din Arezzo, în urma căreia ia naștere ciclul de picturi ilustrând episoadele cele mai importante ale „Legendei adevăratei cruci”, inspirată din povestirea „Legendă de
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
importante ale „Legendei adevăratei cruci”, inspirată din povestirea „Legendă de Aur” a lui Jacques de Voragine din secolul al XIII-lea. Ciclul conține șase mari scene, câte trei pe fiecare dintre cele două laturi ale capelei, precum și un grup de fresce de dimensiuni mai mici. Muncă la această operă monumentala va dura mulți ani, deoarece artistul călătorește tot timpul și accepta mereu noi comenzi. Frescă va fi terminată abia între anii 1462-1466. Muncă să concentrează în trei locuri: Borgo Sân Sepolcro
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
mari scene, câte trei pe fiecare dintre cele două laturi ale capelei, precum și un grup de fresce de dimensiuni mai mici. Muncă la această operă monumentala va dura mulți ani, deoarece artistul călătorește tot timpul și accepta mereu noi comenzi. Frescă va fi terminată abia între anii 1462-1466. Muncă să concentrează în trei locuri: Borgo Sân Sepolcro, unde pictează politictul pentru altarul bisericii "Sant'Agostino", Arezzo, unde continua cu întreruperi lucrările în biserică "Sân Francesco", si Urbino, unde este invitat de
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
ale perechii ducale. În redarea celor două portrete se constată contrastul dintre figurile foarte apropiate și peisajul îndepărtat, pierdut în ceață. profunzimea spațiului este sugerată prin utilizarea numeroaselor nuanțe de culori și prin efectele de difuziune a văzduhului. După finalizarea frescelor din Arezzo, Piero della Francesca pictează printre altele frescă intitulată "„Madonna del Parto”" în capelă cimitirului din Monterchi, iar la primăria din Borgo pictează frescă "„Învierea lui Christos”", în care bărbatul adormit văzut din fața este probabil propriul său autoportret. În jurul
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
constată contrastul dintre figurile foarte apropiate și peisajul îndepărtat, pierdut în ceață. profunzimea spațiului este sugerată prin utilizarea numeroaselor nuanțe de culori și prin efectele de difuziune a văzduhului. După finalizarea frescelor din Arezzo, Piero della Francesca pictează printre altele frescă intitulată "„Madonna del Parto”" în capelă cimitirului din Monterchi, iar la primăria din Borgo pictează frescă "„Învierea lui Christos”", în care bărbatul adormit văzut din fața este probabil propriul său autoportret. În jurul anului 1475 realizează două capodopere: "„Madonna di Senigallia”" și
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
prin utilizarea numeroaselor nuanțe de culori și prin efectele de difuziune a văzduhului. După finalizarea frescelor din Arezzo, Piero della Francesca pictează printre altele frescă intitulată "„Madonna del Parto”" în capelă cimitirului din Monterchi, iar la primăria din Borgo pictează frescă "„Învierea lui Christos”", în care bărbatul adormit văzut din fața este probabil propriul său autoportret. În jurul anului 1475 realizează două capodopere: "„Madonna di Senigallia”" și "„Altarul din Brera”". Renumele lui Piero della Francesca crește, în atelierul său studiază Luca Signorelli și
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
acesta este dedicat artei religioase moderne și conservă operele eminenților artiști din secolul al X-lea: Novecento. cuprind acum zece muzee diferite, dar vizitatorii au acces și la sălile de expoziție ale Bibliotecii Vaticane și la alte săli decorate cu fresce din perioada Renașterii, printre care cele pictate de către Raffaello și, bineînțeles, Capela Sixtină. Pe lângă picturi și sculpturi, muzeele includ: armuri, tapiserii, mozaicuri, vase grecești, obiecte de artă africană etc. Muzeele Vaticane includ: În plus, se pot admira: Galeria de Artă
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
de la Niceea, iconoclasmul a fost declarat erezie și s-a revenit la folosirea icoanelor. În secolul al XVI-lea, Reforma Protestantă a readus ideea de iconoclasm, atunci multe opere de artă din bisericile romano-catolice medievale au fost distruse printre care fresce și statui.
Iconoclasm () [Corola-website/Science/305657_a_306986]
-
XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei bizantine de la vremea aceea. Demne de menționat sunt frescele și mozaicurile din Betania, Qintsvisi și Gelați. Miniatură și pictură de icoane a avut în acel timp școli în centrele monastice de la Gelați și Chachuli. Pictorul naiv Niko Pirosmanišvili (sau Pirosmani, 1862-1918) este unul din reprezentanții de seamă ai artei
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
Yapacani - Yata - Zongo Acaraú - Acre - Alpercatas - Amapari - Amazonas "Rio Solimões" - Anauá - Antas - Apa - Apodi - Aporé - Araguaia - Araguari - Arapiuns - Arinos - Aripuaná - Braço Menor - Branco - Canindé - Canoas - Capim - Carimataú - Carinhanha - Chandless - Coari - Contăș - Corrantes - Corumbá - Cotaxé - Crixás Mirim - Cuíabá - Curuá - Doce - Formosa - Fresco - Garças - Grajaú - Guaporé - Gurguéia - Gurupí - Iaco - Ibícul - Iguaçu - Ijuí - Itabapoana - Itajai Açu - Itapecuru - Itapemirim - Ival - Jaceré - Jaciparaná - Jacuí - Jacuipe - Jaguarăo - Jaguari - Jamari - Jamenxim - Japurá - Jări - Jaru - Jaú - Jauaperi - Jaupés - Jequitinhonha - Jiparaná ou Machado - Juruá - Juruena - Jutaí - Macaé - Machadinho - Madeira - Maicuru
Listă de fluvii din America () [Corola-website/Science/305700_a_307029]
-
în timp ce Miron Cristea avusese rețineri cu privire la numirea lui Smigelschi din cauză că pictorul era practicant greco-catolic. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul Art Nouveau promovat de școala de la Budapesta. Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului Victor Smigelschi de la Blaj. Smigelschi a fost ajutat la pictură de prietenul său Arthur Coulin, dar
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
22 ianuarie. Tot Tudor Vladimirescu a întărit garnizoana mănăstirii. La Tismana, picturi murale cu o valoare artistică deosebită, executate de Dobromir cel Tânăr din Târgoviște, în 1564, împodobesc pronaosul; din 1732, executate de echipa Ranite Grigorie, în naos, repictată în frescă de Dumitru Diaconu, în 1766; aici s-a nevoit și înduhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (1406), de neam valah. Actuala biserică este o construcție mult schimbată din anul 1855, clădită în stil romanic, cu elemente de decorație neogotică. "Sfântul Nicodim
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
vegetale se află și astăzi pe pereții din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Țara Românească. În anul 1732 se reface pictura din Naos și Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
ce se păstrează în Țara Românească. În anul 1732 se reface pictura din Naos și Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din 1766 din Pronaos - caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereții muzeului
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din 1766 din Pronaos - caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereții muzeului mănăstirii și pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat și conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericești
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din 1766 din Pronaos - caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereții muzeului mănăstirii și pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat și conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericești, cu deosebit talent și evlavie. La realizarea celor nouă
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]