99,031 matches
-
mult, pentru că pierdusem legătura cu tine. Scrisorile mergeau numai de la tine spre mine și nu invers. Credeam că te-ai mutat și așteptam timpul să vin în România - timp care a fost în Martie. Nu ai venit și m-am gândit că ești foarte ocupat, sau ești plecat din țară. Nu-mi dau seama de ce mi s-au întors două scrisori pe care ți le trimisesem și atunci nu ți-am mai scris, așteptând timpul întâlnirii din Martie. Îți mulțumesc pentru
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
one, Nicolae Iliescu, Robert Șerban, Mihai Vakulovski, Șerban Foarță, Marius Ianuș. Ultimul dintre ei e și cel mai întreprinzător. Propunerea sa managerială, adresată lui Zinedine Zidane are toate atributele firescului: "Aștept campionatul de fotbal ca pe o boală/pentru că mă gândesc la tine și la ce-ai fost tu/.../pasele tale din vârful bocancului/desenează lumi necunoscute în aer./ Sper să câștigi încă o dată titlul/și să joci din toamnă la Rapid București." Poveste scurtă Cronicarul a găsit, rătăcit printr-un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai al multora care-ar trebui să construiască imaginea unei Românii credibile, îi dezarmează până și pe cei mai înfocați dintre iubitorii noștri. Și nu mă gândesc la cine știe ce țară exotică de prin Africa sau Asia extremă. Chiar aici, în buricul-buricului Europei dai de câte un reprezentant despre care a spune că taie frunza la câini înseamnă a-i face un elogiu. Timorați, apăsați de greutatea unui
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
rostit de tânărul Nicolae Ceaușescu, în august, 1968, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele țărilor membre ale Pactului de la Varșovia (mai puțin România). Faimosul turneu asiatic al urmașului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej nu avusese încă loc, iar la revoluția culturală nu se gândea nimeni. În celălalt capăt al Europei, la Paris, lumea este în fierbere. Urmele baricadelor studențești din timpul revoltei din mai 1968 se văd încă, Sartre, flancat de inevitabila Simone de Beauvoir, este un soi Che Guevara bătrânel și cu ochelari
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și provocăm? Exemplul cel mai edificator, până acum, mai exact, până la moartea lui Mircea Eliade, ni l-a prilejuit savantul care gândea și acționa nevăzut în umbra scriitorului (numai când era cazul!) când îi dicta cuvinte numai în limba română, astfel încât și primul să înregistreze ieșirea din timp. Ce ne facem însă că și Eliade a avut jurnal, amintiri - toate depănate, ca
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a teoretizat-o atât de frumos Eugen Negrici și care și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J. Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru a da numai câteva exemple. Deci textele științifice
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și la un mâine care este permanent..." (Cicerone Ionițoiu, p.31). Dubioasă este și tendința, prezentă în mai multe articole, de a vedea comunismul românesc drept un sistem în întregime străin, trecând cu vederea faptul că acest sistem a fost
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate...
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
croind Băsescu din cuțite și pahară Și Vadim vestind în stihuri noi războaie de nimic. În timp ce Traian Băsescu, Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Adriana Săftoiu, iau cina la un restaurant bucureștean făcându-l pe Stelian Tănase să asude din nou gândind la emisiunea Tv " Zece fix" de vineri seara de pe postul Realitatea... 1)Mic dicționar de termeni televizionistici, Cap.Tineri prezentatori tevé. Vol. I, ediție de probă, îngrijită și prefațată de Coriolan Haralampy. Dumitru Hurubă
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
poate numi - sentimentul libertății interioare, aspect pe care îl puteai observa atunci când te aflai în preajmă-i, iar aceasta indiferent dacă este vorba de opera sau de persoana sa. Este, cred, sentimentul libertății intelectuale, al unui anume fel de a gândi indiferent de context, de a acționa în muzică, de a comunica, de a penetra, de a umple spațiul din jur. Este natura unei comunicări cordiale pe care o intuiai pe deasupra discreției, pe deasupra distincției care rămân - ambele - date fundamentale ale omului
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
aduc, treptat, o notorietate internațională. Mari muzicieni performeri ai timpului nostru, muzicieni ai unor mari ansambluri, s-au aplecat cu respect asupra muzicii sale, au cercetat-o, i-au pătruns sensurile, au dăruit-o, mai departe, publicului de concert. Mă gândesc la dirijorii Constantin Silvestri, Zubin Mehta, Horia Andreescu, la violonceliștii Natalia Gutman, Vladimir Orlov, Cătălin Ilea, Marin Constantin, la ansambluri din țară și din străinătate, la corul "Madrigal", la Berliner Kammeroper, la Orchestra Suisse Romande, la Formațiile Muzicale Radio - București
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
în limba franceză, apărută în 1995 la Gallimard. Prefața este semnată de Philippe Sollers care susține că schița citată... "e cel mai bun text din întreaga operă" a americanului... O citisem prima oară. Francezul are dreptate. De aceea, m-am gândit să o reproduc în românește, în atelierul de lucru, bătrâna rubrică pe care am cinstea să o urmăriți. Mai reducând câte ceva nu mult, cât să încapă, cu înțeles, în spațiul tipografic exiguu. Ar fi și o premieră. Iat-o. * "- E
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
fă-o. Nu vreau să-ți impun sau să te influențez - Poate ar fi mai bine să fac cum am făcut și până acum... - Bineînțeles, încuviință tatăl. Eu nu puteam să scriu așa de... când eram de vârsta lui, se gândi tatăl. Niciodată n-am cunoscut pe cineva care să fie în stare ca el să... Ori să fi cunoscut pe unul care să tragă atât de bine ca acest băiețel la numai zece, doisprezece ani. Nu așa, de văzul lumii
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
pe cei care au făcut-o din patima privilegiilor. Curtius Montanus își încheie discursul cu avertismentul: Păstrați-l senatori și menajați-l pe acest individ atât de prompt în a da sfaturi, pentru ca fiecare generație să-și aibe modelele ei... Gândiți cumva că Nero a fost ultimul tiran? Așa credeau cei care le-au supraviețuit lui Tiberius și Caligula, când a apărut unul mai detestabil și mai crud. Nu ne temem de Vespasian, vârsta și moderația sa ne sunt garanție; dar
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
când, de pe malul celălalt al fluviului s-a auzit o detunătură. Din clipa aceea nici Bernard, nici rățuștele albe n-au mai apărut pe ape. Eu Îl aștept și acum și mi-e dor de el. De atunci mă tot gândesc cum aș fi putut să-l fac să Înțeleagă că nu trebuie să ai Încredere-n oameni. HALLOWEEN Spre noiembrie Întâi, Lume multă, agitată. Într-un val de bucurie E Canada prinsă toată. Vălmășaguri de culori - Zi de joc și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
scăpat!” Nu am Îndrăznit. În brațe, o țineam pe Elena. Pentru o clipă, mi s-a părut a fi cea mai gingașă făptură din lume și-mi era mai bine așa. Am strâns-o ușor de mână. Părea anesteziată. Se gândea, probabil, la ai ei. Privea doar din când În când prin geamurile mașinii, pentru a identifica locurile, apoi Îmi șoptea la ureche: - Mai e puțin! Pădurea Gruiței, la un pas, ! Coborâm la Picături... și-apoi urcăm dealul spre Bulzeștiul nostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
eu când am zărit, În noapte, turla Bisericii de pe dealul Motociului. Din nou, am ciulit urechile. - Auzi? Tu auzi? - am Întrebat-o. - Da, ...clopotul bisericii! Noaptea! Aud, dar de ce, Doamne, iartă-mă?! - E, de ce?! S-o mai deștepta lumea! Mă gândesc și eu... Că doarme cam de mult, altfel, vorba ta: de ce?! Chiar și când am coborât coasta la Gura Racului, În Bulzești, se auzea glasul clopotului. Părea Însă, parcă, mai Înfundat. Venea mai din adâncuri, dinspre satul cel vechi, dispărut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a t e e x a g e r e a z ă , exagerează. Totul devine dintr-o dată hiperbolic. El devine un munte care are un singur ochi, un ciclop, cu o lumină roșie care mă anihilează, nu mai pot gândi. Pe jos numai cioburi din vasele mele, bucăți din pătura ruptă, și bucăți din conștiința mea, care a primit pentru prima dată În ea ura. Da, și totul se petrece În mine cu Încetinitorul, eu parcă plutesc, iar el dispare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mâncarea aceea. Eu Îmi dau seama câtă nevoie am de ea, cât Îmi este de necesară. Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea, mam gândit eu. El vine spre mine așa cum Îl știu. Dar eu știu acum că acest zâmbet, că acest glas cald și frumos care poartă În el culorile dragostei, acest zâmbet e gata să ucidă. Mă uit la omul hoț care vrea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
e n i re laxare . L imbi le se amestecă, grupurile devin din ce În ce mai pestrițe, lumea se distrează, lumea dansează , lumea se a v â n t ă Î n n o a p t e a Întunecată fără să se gândească la urmări sau la oboseală. Se anunță Încă o noapte lungă... Valencia noaptea - În jurul meu lumea dansează pe străzi Oamenii sunt de toate culorile. Asiatici, negri, albi ca laptele. Însă nimeni nu are o problemă cu cineva, cu toții zâmbesc, cu toții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare Și transpirați sub bila de foc (adică sub soare) Își șterg chipul Înroșit cu o bucată moale, catifelată de apă curată Și zic: ˝Hai s-o lăsăm pe altădată˝ INEDIT: Cezar Ivănescu, 15 februarie 2008 [transcriere după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
român care am fost dat În urmărirea USLA și Direcția a V-a [a Securității - n.m., C.A.], sigur că l-a iritat pe domnul Manolescu această dacă vreți poziție a mea și această preeminență a mea și s-a gândit lasă că te aranjăm noi pe tine marele oropsit te transformăm noi În colaborator al Securității. Doi, ultima ședință pe anul 2007 când domnul vicepreședinte, În același timp dublu ministru al guvernului actual, Varujan Vosganian a venit și a prezentat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aducă bani Uniunii, dar În același timp să nu aibă voie să dispună cum să fie cheltuiți acești bani cum se Întâmplă lucrurile la ora actuală. Sigur că această poziție a mea l-a pus pe gânduri pe domnul Manolescu, gândindu-se probabil și la o eventuală alianță a mea cu domnul Varujan Vosganian care i-ar primejdui poziția. Aceste două lucruri plus cunoscuta dacă vreți forță a mea de a influența opinia celor din jurul meu, nu altfel decât prin simplă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]