3,734 matches
-
cu cinci viteze? Nu știu alții cum sunt, dar pe mine mă fascinează tehnologia Tiptronic. Nu prea știu multe despre ea... Nici eu, interveni mătușa Sylvia plictisită În mod clar. Știi, Sam, am nevoie de părerea ta. Am o idee genială despre un show de televiziune pe teme de sănătate. Fața lui Ronnie se umplu de groază. —Sylvia, nu sunt prea sigură că Sam ar vrea să știe despre.... —Ba, sigur că vreau, spuse Sam vesel - Încercând În mod clar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
așa ceva. Îți povestesc mai târziu. Ruby se aștepta ca magazinul să fie plin. Dar nu-și imagina chiar cât de plin avea să fie. De la unsprezece Încolo, a Început să plouă cu clienți. Împărțitul de fluturași fusese clar o idee genială. Chiar dacă Îi mulțumise deja foarte călduros lui Craig pentru tot ajutorul lui, Ruby Își făcu o notă mentală să-i ia o sticlă foarte mare și scumpă de whisky de Crăciun. Mâncarea făcută de Ronnie a fost senzația absolută, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spuse că se vor vedea mai pe seară. Câteva minute mai târziu, Ronnie, Phil și bebelușul se Îndreptau spre cea mai apropiată maternitate. Din moment ce Sam pierduse avionul spre New York, el și Ruby mergeau spre Starbucksul de la Terminalul 4. —Ai fost genial mai devreme, spuse Ruby. Fața lui Sam era toată un zâmbet. Deschise un pliculeț de zahăr și se uită la cristalele de zahăr cum era Înghițite de spuma de la capuccino-ul lui. Și de ce ai plecat să mă cauți? — Știu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
băncile și oamenii care ofereau capital de investiții Îi spuneau că planul ei de afaceri era prost sau că nu ar fi putut să facă față organizării lui Baby Organic. Ba dimpotrivă. Aproape toată lumea Îi spunea că era o idee genială și că descoperise un gol de piață și că avea fler. Atunci de ce nu vreți să mă ajutați? Întreba ea mereu. Răspunsul era mereu același: mâinile erau Îndreptate spre cer, ochelarii erau scoși de pe nas, capacurile pixurilor erau puse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
zi dimineață, după ce a făcut rost de numărul lui Hardacre de la unul dintre guvernatorii spitalului, Îl sună. Când Hardacre auzi că era Ruby la telefon, Încercă să Închidă. — Nu, te rog, nu Închide. Uite, tocmai mi-a venit o idee genială. —Adevărat? răspunse Hardacre pe un ton extrem de dezinteresat. — Da. Cred că ar trebui să faci o donație foarte mare spitalului. Sunt sigură că o s-o accepte. Hardacre izbucni În râs disprețuitor. — De ce aș vrea să fac una ca asta? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Nu l-am mai văzut de secole. Cred că am să mă duc să-l caut. Ruby se ridică și-și netezi fusta. —Apropo, Fi, să știi că sunt mai fericită decât orice pentru tine și Saul. A fost absolut genial. Nimeni nu merita asta mai mult ca el. A tras din greu. Știu și sunt foarte mândră de el. Ruby o Îmbrățișă pe prietena ei strâns și-o pupă. Nu lipsesc mult. Dacă apare Sam, spuneți-i că-l caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
stinsă, fără a ignora însă nici că stelele nu trebuie privite cu microscopul și un infuzor cu telescopul, așa cum obișnuiau să facă umoriștii pentru a vedea tulbure. Dar, deși știa că o toartă de oală îi e de ajuns arheologului genial ca să reconstituie o artă îngropată în limburile uitării, cum el, în modestia sa, nu se considera un geniu, prefera două toarte în locul uneia singure - cu cât mai multe toarte, cu atât mai bine - și prefera oala întreagă în locul toartei singure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
avariate, rămase în câmp, despre găurile de glonț și schijele de grenade pe fațadele caselor, despre gropile în formă de pâlnie căscate pe străzi, despre ruinele din jurul domului din Freiburg și mai erau poveștile despre Hans Hass, despre ochelarii lui geniali de scufundător cu care făceam cercetări în bazinul special amenajat pe coasta Mării Sudului, o lume subacvatică pe care ne-o imaginam atât de fantastică în bazinul nostru căptușit cu gresie, încât nu putea fi întrecută decât de Marea Sudului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
întoarse pe toate fețele, fiindcă și Onkel Ralph avea o teorie la care ținea cu tărie, deși fusese de mult contrazis cu fel de fel de schițe desenate pe șervețele: se bucura de reputația de perdant, cu toate că era un meseriaș genial. Noi, băieții, ascultam și scurmam pietricelele cu picioarele pe sub masă. Pietrișul din grădina hotelului, peste care cădea la prânz umbra pinilor, era alb - și după vizita la carierele de piatră din Carrara îmi dădeam seama că era format din bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
inima târgului. Când Matilda se urca pe scara mobilă ca să șteargă praful de pe polița cu vase colorate, din tablă smălțuită, îmi prezenta două pulpe zdravene, în genul acelora pe care Egon le-a fixat de atâtea ori cu cărbunele său genial pe albul hârtiei. Într-o după amiază fierbinte, n-am mai putut rezista. - Matilda, să-ți fie rușine! începui, coborând privirile, cu sângele în clocot. Ea îmi răspunse, de sus, liniștită, că dacă rămân până în iarnă, o voi putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
știi încotro și să aștepți, fără să știi ce anumeă „Prietenul” meu, cu pipa dintre dinți, râde ca de o glumă bună și așteaptă mai departe vântul dinspre NE. Cu totul altfel a fost Peter Hilleă Înainte de vremea când creațiunile genialului poet Christian Morgenstern m-au încredințat cu prisosință, prin ale lui „Galgenlieder”, că niciodată nu voi cuteza să-mi tipăresc cuvântul și când liricul Richard Dehmel, cioplea salahorește, poeme granitice care amenințau să pălească tot ce s-a scris de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu ochii cafenii ca migdala. Căpșorul cu fața mică măslinie, cu nările arcuite în aripile nasului ușor coroiat, cu gurița adusă la colțuri, cu buza de sus ușor înălțată și crestată parcă de cuțit, părea uluitoarea capodoperă a unui descreierat genial. Zâmbetul meu cel mai blând și cel mai plin de bunătate dăruit atunci, o făcu să-mi înțeleagă admirația. Ca să mă uimească și mai mult începu să-mi vorbească. - Mă cheamă Amidé, spuse dânsa fără să o întreb. Pronunțase vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lui plină și grasă, ridicată pe schela cea mai înaltă, zugrăvește în fresca universală a balamucului sufletesc, la care fiecare adăugăm smângăleala fierbinte a sângelui nostru, o figură sau un interval. Tudor Arghezi * * * Romanul Bagaj de H. Bonciu conține pagini geniale. F. Aderca * * * Este o claritate de halucinație, o senzație de vis cu ochii deschiși, în unele pagini din Bagaj... Obsesia erotică alcătuiește, poate cele mai puternice momente ale acestui coșmar, iar episodul dintre Hilda și pictorul Egon ar trebui citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a fi o căpușă, mă recunosc pe mine de sus până jos: la paisprezece ani și în pielea goală. Penisul meu care, în stare de repaus, este încă cel al unui băiețel, în comparație cu al lui Amor, pe care un pictor genial, dar și capabil de crimă, l-a zugrăvit pentru una din pozele mele din cutiile de țigări, vrea să treacă drept adult de îndată ce, din simplu neastâmpăr sau după câteva atingeri agitate, se întărește și-și arată capul. Creată de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-a apucat să celebreze mult prea amplu viața lui Anselm Feuerbach și, în general, a școlii germane de la Roma, în sfârșit, pe pictorul Lovis Corinth, cel pe care Lilli Kröhnert, profesoara lui de desen de la Școala Petri, îl numise genial. De aceea, opera sa se situa mai presus de tot ceea ce fusese vreodată expus „în căminul artei germane“ ca pictură contemporană. Scuturând din cap și cu un gest scurt al mâinii, unchiulețul simpatic mi-a făcut semn să plec: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de artistic, pe atât de dens, autorul simplifică realitatea prismatică și bulucește toți laurii cazului pe fruntea unică a lui Parodi. Cititorul mai puțin avizat surâde: ghicește omisiunea oportună a unui interogatoriu anost și omisiunea involuntară a mai multor indicii geniale, lăsate de un domn asupra semnalmentelor căruia ar fi nedelicat să se insiste. Să analizăm cumpătat tomul. Acesta conține șase narațiuni. Nu voi ascunde, desigur, că am un penchant pentru Victima lui Tadeo Limardo, piesă În stil slav, care adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al mașinilor de gătit Vulcan nu m-a atras. Din pricina ochelarilor-bicicletă, a cravatei cu nod și elastic, a mănușilor de culoarea smântânii, m-am crezut În fața unui pedagog din noianul pe care ni l-a pus la dispoziție Sarmiento, profetul genial, de la care e absurd să cerem pedestrele virtuți ale prevederii. Dar plăcerea negrăită cu care a ascultat o cunună de triolets pe care-i dăltuisem din fuga condeiului În trenul-landou care unește moderna fabrică de zahăr din Jaramí cu ciclopica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
trăit: douăzeci de ani neîndurători trecuseră peste prințesă, care conducea acum o casă rău famată. Poate și eu, În locul ei, aș fi fost laș. Montenegro a aprins o a doua Sublime. — Vechea poveste, a observat. Inteligența rămasă În urmă confirmă geniala intuiție a artistului. Niciodată n-am avut Încredere nici În doamna Puffendorf-Duvernois, nici În Bibiloni, nici În părintele Brown și, mai ales, În colonelul Harrap. Fiți fără grijă, dragă don Parodi: voi face ca soluția mea să parvină neîntârziat autorităților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu o cordială condescendență, care uneori făcea loc mustrărilor prietenești. Formento Îi era nu doar discipol, ci și secretar, o bonne à tout faire de care dispun toți marii scriitori, pentru a le pune semne de punctuație pe un manuscris genial și a le extirpa un „h“ intrus. Anglada a atacat pe loc chestiunea: — Domnia voastră veți fi Îngăduitor cu mine, căci vă voi vorbi sincer ca motocicleta. Mă aflu aici la sugestia lui Gervasio Montenegro. Și vreau ca lucrul acesta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la cubisme, don Parodi, care de-acum i s-a dus vremea. Io, În locu matale, aș da pe ușă c-o mână de Duco por Gauweloose. Mă fascinează fieru vopsit alb. Mickey Montenegro - nu vi se pare purcoi dă genial? - ne-a spus să venim să vă deranjăm. Ce baftă pe noi să dăm de matale. Aș vrea să vorbim nițel o șuetă, că-i ca drogu să le tot repeți chestia la grubări, care te hăbăucesc cu Întrebările, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vinovat. Lopata funerară se străduia În zadar să astupe lacuna: era o simplă unealtă de grădină, cum nu se poate mai comună, zvârlită - pe foarte bună dreptate - câțiva metri mai Încolo. Pe coada folclorică a lopeții, gaborii (incapabili de avânturi geniale și adepți obstinați ai amănunțirii) au dat de nici n-am idee ce amprente digitale ale lui Nemirovsky. Intuitiv, Înțeleptul Își râde de toată bucătăria asta științifică; el are misiunea să Înalțe, cărămidă cu cărămidă, o construcție trainică și sveltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unsprezece volume proteice pe care le-a lăsat moșternire demonstrează că a putut-o adopta pe bună dreptate. Ambii, Goethe și Paladión al nostru, și-au expus sănătatea și robustețea, care constituie cel mai bun fundament al erecției unei opere geniale. Străluciți plugari ai artei, mâinile lor trag plugul și parafează ogorul! Pensula, dalta gravorului, estompa și aparatul de fotografiat au răspândit efigia lui Paladión; poate că cei care Îl cunoaștem personal disprețuim pe nedrept o iconografie atât de bogată, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
N. Huergo, pe care autorul mi-a dăruit-o cu o dedicație semnată și pe care din finețe am optat să o arunc Înainte de a o propune spre vânzare unei succesiuni de librari, ascundea sub smalțul său narativ un avans genial? Fotografia lui Huergo, montată Într-o ramă ovală, Împodobește coperta. Ori de câte ori o privesc, Îmi fac iluzia că va Începe să tușească, victimă a ftiziei care i-a secerat cariera promițătoare. Într-adevăr, puțin după aceea a murit, fără să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sufletele noastre cu toxicitatea unui păcat. Din păcate, nu mai am leac de disperare. Mi l-a furat Elena. Nu dispera, căutătorule, nimeni nu e exclus de la șansă! Pe de altă parte, să nu uităm că nu din mintea unui genial inventator ci, din lăuntrul disperat al durerii, s-a născut speranța!“ Pe marea păsării violet e furtună. Auzi, speranța! V. tînăr trăiesc o spaimă similară cu alarma care m-a paralizat cînd am văzut un urs sălbatic atacînd cu furie
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fii ministru pe scenă, viața Însăși e grea, te strivește În autobuz pe picior dacă nu te dai la timp la o parte. Și cum spuneam, am văzut un film tare bine strunit, un splendid Senator al melcilor. Dorel Vișan, genial, Cecilia Bârbora vine la fix pe replică, naturală și plină de farmec ca-ntotdeauna, la tot pasul umor de cea mai Înaltă calitate, singura calitate a românilor, și nu de neglijat vezi antologica scenă cu melcii și whisky-ul, interviul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]