8,779 matches
-
neam funcția ei normală, fiziologică”, având credința că apelul permanent la memorie este însăși condiția libertății gândirii, cum afirmă Banu Rădulescu în articolul-program Ție, stimate cititorule, îți batem în clipa asta la ușă. Dintre rubricile mai importante sunt de menționat: „Geografia detenției”, „Istoria furată”, „Amintiri din locurile morții”, „Rezistența anticomunistă în România”. M. găzduiește îndeosebi mărturii despre închisorile comuniste, portrete și eseuri ale disidenților din țară sau de peste hotare. În cadrul rubricii „Literatura de după sârma ghimpată” sunt tipărite versuri de Nichifor Crainic
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
este silit să-și întrerupă studiile și se retrage doi ani la Soveja. Cu sănătatea restabilită, se întoarce la Leipzig, trecându-și în 1899 examenul de doctorat cu teza Über die kartographische Induction. Anterior, fusese pentru scurtă vreme profesor de geografie și de limba germană la Liceul Internat și la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași. În 1900 este numit profesor suplinitor la Catedra de geografie a Facultății de Filosofie și Litere din București și în 1901 devine profesor agregat definitiv. În
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
examenul de doctorat cu teza Über die kartographische Induction. Anterior, fusese pentru scurtă vreme profesor de geografie și de limba germană la Liceul Internat și la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași. În 1900 este numit profesor suplinitor la Catedra de geografie a Facultății de Filosofie și Litere din București și în 1901 devine profesor agregat definitiv. În 1904 este numit profesor definitiv. În 1905 și 1906 face parte din comitetul de redacție al „Revistei generale a învățământului”, editată de Spiru Haret
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
la școala pregătitoare și seminariile normale. În 1919 publică volumul Altă creștere: școala muncii, în 1930, Coordonate etnografice: civilizația și cultura și tot în acest an, ca o încununare a activității sale științifice, lucrarea în două volume Terra. Introducere în geografie ca știință, de referință în domeniu. Demisionează din învățământ în 1938. După ce în 1940 îi apare lucrarea Trilogii: știința-școala-viața, mai tipărește în 1946 volumul de însemnări memorialistice și confesiuni - Premise și concluzii la „Terra”. În 1946 prezintă la Academia Română ultima
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Terra”. În 1946 prezintă la Academia Română ultima sa comunicare, De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură. Doi ani mai târziu, în urma reorganizării Academiei Române, este eliminat din rândurile acesteia. Obligațiile didactice și științifice ale disciplinei căreia M. i s-a dedicat - geografia - vor pune în umbră preocupările omului de litere, dar nu le vor înlătura. Aceasta în ciuda faptului că, spirit pozitiv, practician și teoretician al științei, cărturarul era împotriva „literaturizării”, a stilului calofil în cercetare. Respinge „geografia pitorească”, foiletonul și eseistica, „stilul
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
M. i s-a dedicat - geografia - vor pune în umbră preocupările omului de litere, dar nu le vor înlătura. Aceasta în ciuda faptului că, spirit pozitiv, practician și teoretician al științei, cărturarul era împotriva „literaturizării”, a stilului calofil în cercetare. Respinge „geografia pitorească”, foiletonul și eseistica, „stilul făcut”, aderând la atitudinea maioresciană față de stilul „multicolor”. Pe urmele lui Lessing din Laokoon, este interesat de aflarea hotarului dintre arte și mai ales dintre științe și arte. Știința nu se poate dizolva în metafore
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Topografie creștină; aceasta are legătură și cu prezenta lucrare pentru că, în esență, nu e o scriere geografică în sens științific așa cum fuseseră operele clasice, ci o operă de exegeză a cosmografiei biblice. Într-adevăr, scriitorul intră în polemică atât cu geografii cât și cu astronomii și cu matematicienii păgâni și se bizuie pe cosmografiile lui Moise și ale scriitorilor Bisericii. Ca atare, el susține în prima și în a doua carte, pornind de la Scriptură, că pământul nu este o sferă ci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes chiar pentru cristologia lui Nestorios. După cum ne spune el însuși, Cosma ar fi scris și o explicație a Cântării Cântărilor, un Manual de geografie și un Manual de astronomie; oricum, toate s-au pierdut. Unele informații referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc apoi sub forma unor notații pe marginea manuscriselor din epoca bizantină care conțin acele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Iași, 1985; Soclul de umbră, Cluj-Napoca, 1986; Poeme, București, 1987; Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Poezii, Cluj-Napoca, 1992; La Vie malgré tout (Concerto pour violon et solitude), tr. Albert Py, Bruxelles, 2001; Octavian Goga. Geografie intimă, Cluj-Napoca, 2001. Antologii: Visători prin Orașul Surâsului (Șase poeți români), Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Jean Rouaud, Câmpurile de onoare, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Yvonne Goga), Oameni iluștri, Cluj-Napoca, 1995 (în colaborare cu Yvonne Goga); Georges Perec, O colecție de
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
produse de munca celor din societățile mai puțin prospere, în folosul propriei societăți. Această realitate trebuie luată foarte serios în considerare. Ea semnifică că, indiferent cum vom defini nevoile țării și ale cetățenilor săi, ce particularități - care țin de istoria, geografia și cultura noastră - vom adăuga și dincolo de orice alegeri pe care, în continuare, suntem liberi să le facem, suntem componentă a unui sistem mondial a cărui trăsătură principală este aceea că prosperitatea oricărei țări, inclusiv a României, va depinde de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
du Terrail (Pelerinagiu de lainici, 1851). Pentru teatru, transpune piesa Marie de Beaumarchais de R. Bauhberg și O. Cardiez. Din necesități didactice, elaborează, singur sau în tovărășie cu Teodor Codrescu, manuale școlare, abecedare, cărți de religie, de istoria românilor, de geografie și algebră. O lucrare utilă și în felul ei ambițioasă este Ritorică română pentru tinerime (1852), retipărită - cu corectări și adăugiri - în 1875 (Ritorică pentru tinerimea studioasă). E o compilație, probabil din franceză, cu exemplificări copioase din scriitori și oratori
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
Locatarii de la Ciucea. Album Veturia și Octavian Goga, Cluj-Napoca, 1998; Dicț. esențial, 345-350; Ghițulescu, Istoria, 151-152; Dicț. analitic, III, 380-381, IV, 60-61; Eugen Simion, Introducere la Octavian Goga, Opere, I, îngr. Ion Dodu Bălan, București, 2001; Mircea Goga, Octavian Goga. Geografie intimă, Cluj-Napoca, 2001; Ilie Guțan, Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002. Al.S.
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Național Țărănesc, e în mai multe rânduri deputat, senator, ministru, militând mereu pentru drepturile basarabenilor, serios nesocotite și de noua administrație, fapt care a determinat noi acțiuni punitive împotriva sa. Între 1919 și 1940 deține și postul de profesor de geografie și limba română la Școala Normală din Chișinău. După 1932 H. s-a arătat a fi mai puțin activ politic, dedicându-se acțiunilor culturale, înființând revista „Viața Basarabiei” (1932-1944), cel mai important periodic interbelic din această parte a țării, dublat
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
șapte, cartea lui H. poartă, pe de altă parte, amprenta acelui timp, amestecând, în secțiuni precum Ofensiva frumosului, subtilele teorii despre artă ale lui Baudelaire și Valéry cu citate din Marx și ideile lui Malraux cu ideologia partidului unic. Volumul Geografii spirituale (1973) consacră pe deplin ideea de „muzeu imaginar” și deschide, pentru prima oară în critica noastră, ample perspective asupra a ceea ce avea să poarte denumirea de postmodernism. Construite cu intenția de realizare a unor conexiuni integratoare între cele mai
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
de economie politică și de stiinte ale economiei era alcătuită din patru catedre - economie politică a capitalismului, economie politică a socialismului, economia industriei și economia agriculturii, la care se adăugau două „grupuri de lucru”, „Conducerea și planificarea economiei socialiste” și „Geografie economică și politică”. Facultatea de Învătământ de partid marxist-leninist era compusă din catedrele de „Învățământ de partid marxist-leninist, construcție și viața de partid” și de Stat și drept, obiectul lor de studiu fiind programul partidului și „rolul său conducător În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
XIII-lea- al XVI-lea. Precumpănitor istorice, investigațiile subliniază pătrunderea, mai întâi în Transilvania, a elementelor culturii umaniste, care au accelerat formarea conștiinței naționale pe baza latinității, precum și aportul cărturarilor italieni la difuzarea în perimetrul european a numeroase informații despre istoria, geografia, economia, cultura și obiceiurile din ținuturile locuite de români. Datele vor fi completate pe alte direcții în volumul Prezențele românești în Italia (1995). Interesul pentru epocile mai vechi ale literaturii italiene este certificat și de micromonografia închinată prozei lui Petrarca
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
Platon Levșin din Tver, lucrarea lui J. H. Campe Învățături morale ale lui Gottlieb Ehrenweich pentru băieți, precum și povestiri populare și romantice. L. a mai compilat la Viena și la Sibiu, în 1815, o serie de manuale didactice - Compendiu de geografia Transilvaniei și Gramatica româno-germană. La București pregătise în 1822 cursuri de matematică, după Chr. Wolff și după manuale germane, interesante pentru fixarea unei terminologii de specialitate incipiente. Personalitate complexă, L. și-a împlinit vocația de ctitor al învățământului românesc, manifestându
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
își pierde treptat interesul pentru literatură, găzduind în cel mai fericit caz texte folclorice, inserate într-o puzderie de monografii (despre locuri și personaje) ce inundă paginile. Pe lângă studii, se desfășoară și lungi serii de editoriale pe teme de istorie, geografie și învățământ, caracteristice fiind clișeele, sintagmele-lozincă și formulele de discurs bazate, toate, pe ideea de național, renaștere românească, mesianism istoric și politic, cu rădăcini, uneori explicite, în programele culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și în dezideratele revoluției pașoptiste. Poemele din
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Podul Grant, București, 1992; Colinele Paradisului, București, 1993; Rugă pentru cei blânzi, București, 1999; O fiară desăvârșită, București, 2001; Miere neagră, București, 2002; Îngerul pe gheața subțire, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cărțile tinerilor, RL, 1974, 34; Ioan Adam, Geografii imaginare, SPM, 1974, 197; Horia Bădescu, „Elegie pentru puterea orașului”, ST, 1974, 9; Barbu, O ist., 446; Piru, Poezia, II, 520-521;Ulici, Prima verba, I, 25-27; Regman, Colocvial, 38-39; Adrian Popescu, „Melancolia”, ST, 1977, 12; Lucian Raicu, „Melancolia”, RL, 1977
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
decât cei germani. El a scris: „Pe țărmurile fripturii și plăcintei, toate utopiile socialiste eșuează”34. Viziunea europeană, nemodificată, a unei societăți utopice bazate pe protecția drepturilor individului la proprietate și-a găsit cei mai entuziaști adepți În Lumea Nouă. Geografia a jucat un rol important. Există mult pământ atât ieftin, cât și gratuit. Pentru milioane de nou-veniți din Europa, care au trecut cu convoaiele de căruțe cu coviltir peste Munții Apalași În drum spre câmpiile fertile ale Vestului Mijlociu, iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Vest și de Nord. În realitate, influența efectivă a Papei În chestiuni teritoriale avea mai mult un caracter moral și eteric neavând putere de constrângere. Statele membre ale Uniunii Europene Își controlează Încă teritoriile, dar puterea lor, cândva absolută, asupra geografiei proprii a fost erodată Încet, Încet de Încălcările legislației europene. De exemplu, Acordul Schengen, un acord al Uniunii Europene din 1985, da acesteia puterea de a crea un set de reguli care reglementează imigrarea În Uniunea Europeană și chiar prevedea formarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și mai puțin stabilă, aceasta se datorează faptului că navighează Într-o lume a noutății perpetue. În era globală, durata a fost comprimată aproape până la simultaneitate, iar istoria a cedat În față unui acum care se schimba În mod continuu. Geografia, la rândul ei, nu mai este văzută În mod continuu și În termenii distanțelor, ci ca pe un melanj de tipare care grupează locuri disparate În activități comune. De exemplu, regiuni ca Baden-Württemberg, Rhônes-Alpes, Lombardia și Catalonia sunt acum unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu privire la creșterea semnificativă a instituțiilor societății civile, au conchis că succesul acestor organizații poate fi atribuit abilității lor de a umple golul lăsat de eșecurile pieței și ale guvernului. OSC-urile sunt mai flexibile decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
O persoană poate intra Într-o rețea extinsă de activități comerciale, sociale și chiar politice cu membrii aceleiași culturi Împrăștiați În toată lumea. Aceste sfere publice ale diasporei au creat o nouă dimensiune culturală. Ele nu mai sunt strict legate de geografie, culturile devin Într-o măsură din ce În ce mai mare de teritorializate și mobile. Sentimentul apartenenței unei persoane este mai puțin ancorat Într-un anumit loc, este mai mult o stare mintală. Culturile devin transnaționale și globale, la fel ca și activitățile comerciale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]