6,037 matches
-
oricare dintre pozițiile aparținătoare acelui continuu spațial stabilirea de la sine a centrului unui sistem autonom. Să vedem cum funcționează aceasta în practică. Cina cea de taină a lui Dieric Bouts (figura 120) este pe deplin închisă într-o șarpantă strict geometrică. Pereții, tavanul și pardoseala indică un punct de fugă al perspectivei pe decorația frontală de deasupra căminului. Acest centru al perspectivei se află pe verticala centrală a tabloului, stabilizând astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și solemn întronat de căminul dindărăt, apare supradimensionat față de dis cipolii așezați în jurul său și în partea centrală inferioară. Iuda stă, așa cum se cuvine, jos și în afara centrului. Mai mult, capul lui Hristos este așezat puțin mai sus față de centrul geometric al tabloului, coincizând cu mâna sa ridicată - microtema binecuvântării. Observați totuși că, prin localizarea scenei în jumătatea inferioară a tabloului și dedesubtul punctului de fugă, pictorul conferă poveștii sale o ambianță lumească certă. Pe măsură ce privirea spectatorului, coincizând cu axa perspectivei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se apropie mult de formele definibile geometric și, în consecință, majoritatea clădirilor seamănă cu diagramele teoretice ale analizei noastre mult mai mult decât alte mijloace artistice. Pictura și sculptura au tendința să fie evitate din cauza complexității formelor lor: deseori tributare repertoriului infinit al figurilor umane, animalelor sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma, o combinație geometrică simplă între o sferă și un cilindru, se prezintă ca model pentru a ilustra reflecția asupra locului celor două sisteme compoziționale în cadrul procesului de creație. Bineînțeles că în practică o clădire este un obiect atât de complex, încât în mintea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
realizate pentru a reprezenta vectori, ca în figura 6, ele nu reușesc neapărat să arate dinamice. Am utilizat vârfuri de săgeți pentru a distinge vectorii din figura 6 de formele din figura 5, menite să descrie doar o ordine pur geometrică. Însă efectul este, în cel mai bun caz, foarte modest; iar din moment ce dinamica vizuală este purtătoarea indispensabilă a expresiei artistice, formele simple abstracte sunt contaminate de sărăcia expresiei care a afectat așa-numita artă minimalistă în ultimele decenii. Când arta
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de artă” este un produs uman (artefact) creat intenționat să reprezinte astfel de aspecte dinamice, folosind forma ordonată, echilibrată și concentrată. CÂMP - Întinderea unui sistem de forțe. Prin creșterea distanței față de centrii generatori, câmpul se reduce la spațiul gol. CENTRU - Geometric, centrul este definit doar prin localizarea sa ca punct echidistant față de toate punctele omoloage ale unei figuri regulate. Fizic, centrul este punctul de sprijin în care se echilibrează un obiect. Perceptiv, centrul de echilibru (q.v.) este zona în care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sunt culorile pure neamestecate: roșu, galben și albastru. Această triadă constituie baza tuturor relațiilor compoziționale ale culorilor obținute prin amestec, contrast, asemănare sau complementaritate. DEPLASARE - Localizarea vizuală a punctului central sau a unei axe centrale poate devia de la locul său geometric. Aceasta se întâmplă, de exemplu, atunci când o masă, sau o coloană, sau o linie divizoare urmează funcția axei centrale vecine sau când componentele unui model dat oscilează în jurul unui punct undeva în afara centrului geometric. DEVIERE - Formele sau direcțiile sunt deseori
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrale poate devia de la locul său geometric. Aceasta se întâmplă, de exemplu, atunci când o masă, sau o coloană, sau o linie divizoare urmează funcția axei centrale vecine sau când componentele unui model dat oscilează în jurul unui punct undeva în afara centrului geometric. DEVIERE - Formele sau direcțiile sunt deseori concepute ca abateri de la o normă. Anumite elipse apar ca deviații de la cerc. Liniile curbe pot fi concepute ca tinzând spre sau îndepărtându-se de baza de referință. Devierea este o sursă principală a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Modalitatea de a reprezenta în proiecție obiecte tridimensionale pe o suprafață plană. Perspectiva creează adâncime vizuală, modificând forma și interacțiunea spațială a obiectelor prin suprapunere, deformare, modificarea dimensiunilor etc. Perspectiva centrală imită unele atribute ale proiecției optice printr-o construcție geometrică, așa încât sistemele de muchii sau linii obiectiv paralele să se întâlnească în punctele de fugă. Un singur punct de fugă se folosește în perspectiva cu un singur punct, în timp ce în perspectiva cu două puncte, două mănunchiuri de paralele converg fiecare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asemenea, și o redare a acestei proiecții în desen sau pictură. PUNCT DE OPRIRE - Locul în care se află ochii privitorului în spațiul fizic. Locul de oprire ideal pentru contemplarea unui tablou se află în planul perpendicular care traversează centrul geometric al tabloului. Punctul de staționare corect din punct de vedere optic pentru o perspectivă cu un singur punct de fugă este localizat în partea opusă a punctului de fugă, la o anumită distanță față de obiect. PUNCTE NODALE - Locuri cu o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
influiența altori factori care intervin în dezvoltarea copiilor(grădiniță, familie, mediu social). TESTE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII TESTUL 1 TEST DE EXECUȚIE DE SCHIȚE SAU DESENE Descrierea testului: -Se așează în fața fiecărui copil o fișă pe care sunt desenate forme geometrice cunoscute de el, li se cere execuția unui desen cu ajutorul formelor model; Competențe vizate: -redă corect toate formele geometrice folosite drept model; -combină formele geometrice și realizează imagini de obiecte cât mai variate; -realizează spațiu plastic combinând formele, respectând proporțiile
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
TEST DE EXECUȚIE DE SCHIȚE SAU DESENE Descrierea testului: -Se așează în fața fiecărui copil o fișă pe care sunt desenate forme geometrice cunoscute de el, li se cere execuția unui desen cu ajutorul formelor model; Competențe vizate: -redă corect toate formele geometrice folosite drept model; -combină formele geometrice și realizează imagini de obiecte cât mai variate; -realizează spațiu plastic combinând formele, respectând proporțiile, armonizând culorile; Notarea rezultatelor: -redarea corectă a formelor geometrice-4p; -combinarea lor pentru a crea modele diferite -4p; -armonia culorilor
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
DESENE Descrierea testului: -Se așează în fața fiecărui copil o fișă pe care sunt desenate forme geometrice cunoscute de el, li se cere execuția unui desen cu ajutorul formelor model; Competențe vizate: -redă corect toate formele geometrice folosite drept model; -combină formele geometrice și realizează imagini de obiecte cât mai variate; -realizează spațiu plastic combinând formele, respectând proporțiile, armonizând culorile; Notarea rezultatelor: -redarea corectă a formelor geometrice-4p; -combinarea lor pentru a crea modele diferite -4p; -armonia culorilor -2p; -respectarea proporțiilor -1p; TESTUL 2
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
la mijloc, un pătrat verde cu un disc mic, roșu la mijloc, un pătrat verde cu un disc mic, albastru la mijloc,... Competențe vizate: - continuă modelul dat prin repetiție, alternanță, respectând modelul dat cu strictețe, realizând frize decorative; -diferențiază forme geometrice, culori, mărime; Notarea rezultatelor: - pentru fiecare sarcină va primi câte 1 p; TESTUL 10 TEST CE VIZEAZĂ PERSPICACITATEA Descrierea testului: Acest test depinde de un volum mare de cunoștințe asimilate, de deprinderile formate și de dezvoltarea capacităților gândirii logice, presupune
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
naturală între examinator și subiect. 1. Prezentarea probelor Scara de performanță Borelli-Oleron introduce în examinarea copiilor un număr de șapte probe:A. Construcții din cuburi; B. Asamblarea manechinulu;.C. Încastrări; D. Joc de combinare; E. Atingerea cuburilor; F. Desenarea figurilor geometrice și G. Construcții din cuburi după imagini 2. Populația examinată Etalonarea s-a făcut pe 261 de copii, de ambele sexe, având vârsta între 4 și 9 ani, dintre care 137 deficienți auditivi și 124 auzitori. 3. Rezultatele obținute Pentru
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
auz rămân în urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita în cazul secvențelor complexe implică însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu în rezolvarea secvențelor complexe. Copierea figurilor geometrice s-a dovedit sensibilă în diagnosticarea copiilor care prezintă deficit al organizării grafo-perceptive, o retardare a limbajului sau dificultăți în primele etape ale însușirii citirii și scrierii. Desenarea unor figuri geometrice este o sarcină practică complexă. Prezentarea modelului paralel cu
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
antrenează mai greu în rezolvarea secvențelor complexe. Copierea figurilor geometrice s-a dovedit sensibilă în diagnosticarea copiilor care prezintă deficit al organizării grafo-perceptive, o retardare a limbajului sau dificultăți în primele etape ale însușirii citirii și scrierii. Desenarea unor figuri geometrice este o sarcină practică complexă. Prezentarea modelului paralel cu sarcina copierii lui exacte declanșează la copilul normal - în vederea reușitei - nu o percepție vizuală globală, ci o activitate de analiză, de sinteză, de comparare a diferitelor forme, distanțe etc.Subiectul normal
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au înțeles înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
pe care nu le-au înțeles înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
lucrare, aducând laudă înaintașilor pentru rigoarea teoretică cu care au structurat un sistem compozițional bazat pe geometrie, are o altă optică, un nou mod de abordare a temei. Analizând formele care intră în alcătuirea unei compoziții constatăm că există: FORME GEOMETRICE, FORME GEOMETRICE ALTERATE, FORME LIBERE (cu un contur întâmplător, aleatoriu, care nu se supun nici unei reguli). A. Relația între forme poate fi: MONOLOGUL FORMEI singurătatea formei de imagine. Situarea formei într-o anumită parte a imaginii îi dă o semnificație
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
laudă înaintașilor pentru rigoarea teoretică cu care au structurat un sistem compozițional bazat pe geometrie, are o altă optică, un nou mod de abordare a temei. Analizând formele care intră în alcătuirea unei compoziții constatăm că există: FORME GEOMETRICE, FORME GEOMETRICE ALTERATE, FORME LIBERE (cu un contur întâmplător, aleatoriu, care nu se supun nici unei reguli). A. Relația între forme poate fi: MONOLOGUL FORMEI singurătatea formei de imagine. Situarea formei într-o anumită parte a imaginii îi dă o semnificație singulară, care
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
am afirmat mai sus rămâne numai la nivel de idee, deoarece fiecare formă are o anumită configurație, caracterul ei poate să modifice sau să contrazică unele afirmații anterioare. Deoarece formele întâlnite în natură nu se înscriu decât rareori în forme geometrice perfecte, fiecare element care intră în compoziție, și are caracter dominant, are o configurație aleatorie, variabilă, totul este imprimat de caracterul formei și de tensiunile născute de vectori. 2. Săgețile vector Fiecare formă din realitate conține unul sau mai mulți
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
din colajele lui Matisse, imaginate în raporturi teme de culoare. Pentru „ucenicul grafician“, înțelegerea și aplicarea contrastului cromatic sunt hotărâtoare în carieră. XVII. Geometria și caracterul imaginii Kandinsky Fiecare imagine grafică are o construcție ascunsă, disimulată sau evidentă de forme geometrice și de direcții ordonatoare, care dau stabilitate compoziției. Dar o asemenea ordonare de forme, făcută cu rigoare și seriozitate, poate fi ineficientă artistic dacă elementele care intră în alcătuirea ei nu au originalitate plastică pregnantă și nu impun o viziune
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
forme ample, suprafețe. Imaginea devine agresivă atunci când traseul este schimbat prin unghiuri ascuțite, care dau violență și cruzime compoziției. Traseele cu unghiuri ascuțite sfâșie imaginea și îi dau o tensiune maximă care transmite caracterul dramatic al evenimentelor evocate. * * * O tratare geometrică a imaginii cu linii oblice întâlnim la Liviu Stoicoviciu, care, în structurile sale grafice și spațiale, riguros simetrice față de mai multe axe, reușește să obțină, prin creșteri ritmice, armonice, o neobișnuită poezie calmă a imaginii. * * * Tot ceea ce este dramatic și
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]